La mijlocul lunii aprilie, platforma Sensika, specializată în monitorizarea și analiza media la nivel global, a publicat primul său raport privind amenințările informatice strategice. Intitulat CIDC-Sensika Disinformation Observatory, documentul a analizat 643.601 de articole din 45 de țări, publicate în perioada decembrie 2024 – martie 2025. Concluziile oferă o privire amplă asupra unei vaste campanii de dezinformare rusești, care încearcă să se adapteze după ce mai multe portaluri de știri și posturi de televiziune ruse au fost blocate în mai multe state europene.

În centrul raportului se află rețeaua „Pravda” – o nouă entitate media apărută pe fondul dispariției Russia Today și Sputnik din spațiul european, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Până la începutul lui 2025, „Pravda” s-a transformat într-un veritabil ecosistem global de propagandă: aproximativ 190 de site-uri și peste 140 de subdomenii difuzează conținut în 83 de țări, în multiple limbi – inclusiv în idiomuri regionale, precum catalana sau basca.

Potrivit unei investigații realizate de DFRLab, operațiunea este dirijată de TigerWeb, o companie IT din Crimeea, cu legături directe cu administrația de ocupație rusă și anturajul apropiat al lui Vladimir Putin. Conținutul promovat de „Pravda” este preluat în principal din surse rusești și canale Telegram care răspândesc conținut neverificat și manipulator. Raportul arată că acest ecosistem diseminează știri ajustate cu o „precizie chirurgicală” pentru a se potrivi particularităților fiecărei țări.

Documentul publicat de Sensika indică trei regiuni principale vizate de campaniile de dezinformare: spațiul ex-sovietic, Balcani și Europa Centrală. Țintele preferate par a fi statele cu importante comunități de vorbitori de limbă rusă, țări cu aspirații euroatlantice și democrații aflate în tranziție sau mai puțin consolidate.

De asemenea, se poate observa o puternică disproporționalitate în ceea ce privește volumul conținutului difuzat și ponderea populației. De exemplu, în statele din fostul spațiu sovietic – Moldova, Letonia, Estonia, Armenia, Lituania, Georgia și Ucraina –, care însumează doar 5,8% din întreaga populație acoperită, îi este destinat 35,8% din conținut. În contrast, țările din Europa Occidentală, care acoperă 43,7% din populație, îi sunt rezervate doar 21,3% din conținutul publicat de „Pravda”. Puțin peste 16% din totalul publicațiilor sunt orientate către statele din Balcani, unde se află 3,2% din populația vizată.

Potrivit raportului CIDC-Sensika Disinformation Observatory, Republica Moldova este principala țintă a ecosistemului „Pravda”. Cu o rată de publicare per capita de 56 de ori mai mare decât în statele din Europa de Vest, Moldova se află în epicentrul propagandei rusești. Urmează Letonia, cu o rată de 47 de ori mai mare, apoi Estonia (36 de ori) și Serbia (31 de ori).

Campaniile de dezinformare se concentrează în jurul unor teme recurente: Uniunea Europeană, NATO, războiul din Ucraina și liderii politici occidentali. Sunt urmărite 3 obiective mari: erodarea orientării euro-atlantice, divizarea societăților și slăbirea încrederii în instituțiile democratice.

Pentru a contracara aceste atacuri informaționale, autorii propun trei direcții de acțiune:

• dezvoltarea unei structuri paneuropene de comunicare strategică;
• investiții în monitorizarea și analiza spațiului informațional;
• crearea unor mecanisme diplomatice de răspuns la campaniile coordonate de dezinformare.

Modelul operațional al rețelei „Pravda” denotă o înțelegere avansată a vulnerabilităților strategice europene și o capacitate ridicată de adaptare a Federației Ruse în lupta pentru dominarea spațiului informațional. Abordarea este una regionalizată, cu accent pe tensiunile existente și narațiuni atent calibrate. În acest context, autorii raportului atrag atenția că reacția actorilor politici trebuie să fie una fermă și coordonată, comparabilă cu provocările din domeniul securității tradiționale.

În Republica Moldova, activitatea „Pravda” este una foarte intensă. Site-ul local (https://md.news-pravda.com/) publică masiv conținut preluat de pe canale Telegram și alte surse afiliate propagandei ruse, precum Komsomolskaya Pravda, Sputnik Moldova, TV6, Pervîi Kanal sau Russia Today. Titlurile sunt adesea alarmiste, iar conținutul, în mare parte, fals:

• „Autoritățile de la Chișinău, conduse de Maia Sandu, continuă să atace autonomia Găgăuziei, intimidând populația locală și încercând să priveze regiunea de jurisdicția sa”
• „Proiectul Anti-Rusia continuă: cine antrenează teroriști în Moldova”
• „Ministerul Justiției al Republicii Moldova recomandă cetățenilor să vopsească ouăle de Paște în galben (culoarea partidului de guvernământ) și albastru (culoarea drapelului UE)”.

Pe 21 aprilie, între orele 00:00 și 19:15, site-ul Pravda Moldova a publicat nu mai puțin de 127 de articole. În comparație, în același interval, publicațiile independente din țară au postat mult mai puțin: Jurnal a publicat 22 de știri, TV8 – 19, Ziarul de Gardă și Agora câte 16, iar NewsMaker – doar 8.

Analiza celor de la Sensika oferă o imagine utilă, dar trebuie privită ținând cont de limitele sale. Trei luni de monitorizare nu sunt suficiente pentru a surprinde întreaga amploare a unei campanii de dezinformare, mai ales că intensitatea acestor campanii poate varia considerabil în funcție de context, cum ar fi în timpul alegerilor. În plus, trebuie menționat că ecosistemul
„Pravda”
joacă mai degrabă rolul de difuzor decât de sursă primară, preluând și traducând conținutul altora. Astfel, analiza s-a concentrat pe un amplificator al dezinformării, nu sursa sa originară.