Lukasenko a pierdut batalia energetica cu Rusia care incearca de ani de zile sa puna mana pe compania nationala de energie din Belarus. Prins in menghina datoriilor si incapacitatii de plata, Belarusul a fost in cele din urma obligat sa isi vanda intreaga industrie energetica gigantului rus Gazprom. Concertul a primit in proprietate sistemul belarus de transport al gazelor naturale, Beltransgaz, potrivit Nezavisimaia Gazeta. Publicatia rusa comenteaza ca prin aceasta miscare razboaiele dintre Moscova si Minsk pe tema gazelor au ramas de domeniul trecutului. Autoritatile de la Belarus se declara satisfacuta de faptul ca de aici inainte vor importa carburant la preturile practicate pe piata interna a Rusiei. Totodata, banii obtinuti din vanzarea societatii ii vor permite sa acopere deficitul bugetar pe anul in curs. Este vorba de aproximativ două miliarde de dolari. In plus, pretul redus al gazelor va permite economii de aproape trei miliarde de dolari. Toate acestea ofera premizele iesirii din criza a acestei tari. Apropierea dintre Rusia si Belarus a consfiintita si de faptul ca atat Kazahstanul, cat si Belarus si-au aratat interesul de a participa la Uniunea eurasiatica. “Experienta ne-a aratat ca aceasta cooperare a noastra, realizata pe mai multe nivele, constituie o resursa uriasa, si partenerii nostri din CSI se intereseaza in legatura cu aceasta structura de integrare”, spunea presedintele rus Dmitri Medvedev, dupa semnarea declaratiei pentru formarea Uniunii la mijlocul acestei luni. “Ne bucuram. Acest lucru demonstreaza ca dorinta de extindere a cooperarii multipartite pe picior de egalitate devine tot mai puternica. Suntem deschisi pentru toti cei care inteleg avantajele de a ne uni capacitatile”, a subliniat liderul rus, adaugand ca Uniunea economica eurastiatica va putea evita problemele cu care se confrunta acum zona euro. Liderul belarus, Aleksandr Lukasenko, a spus ca o procedura speciala, sub forma unei foi de parcurs, va fi pusa la punct pentru toate statele care vor sa adere la Uniunea eurasiatica.

Ucraina, urmatoarea pe lista

Odata terminata „afacerea Beltransgaz”, Gazprom se poate concentra pe Naftogaz Ukrainy. Este adevarat, subliniaza publicatia rusa, dialogul cu Kiev ramane dificil. In plus, Ucraina a pus la punct o serie de masuri, precum anularea taxelor la importul de petrol, ceea ce permite Naftogaz sa se mentina pe linia de plutire. Mai mult, noile reguli vor afecta interesele uzinelor petroliere rusesti din Ucraina, fapt ce complica negocierile privind pretul la gaze pentru Ucraina. Oricum, comenteaza cotidianul, preluarea Beltransgaz si, posibil, a Naftogaz sunt un fleac comparativ cu socul oferit Rusiei de Turkmenistan. In opinia expertilor, dupa ce Ashabad a incheiat contractele cu China privind livrarile de gaze naturale, compania rusa se vede constransa sa-si revizuiasca in sensul unei restrangeri substantiale a planurilor sale referitoare la China. De fapt, Gazprom a pierdut piata chineza. Se ridica, prin urmare, intrebarea cat de solida ramane cea europeana? Chiar avea nevoie Gazprom de Beltransgaz si de Naftogaz? Conform planurilor sale, Rusia este dispusa sa-si asume responsabilitatea pentru 25% din necesarul de gaze naturale al Europei. Odata cu achizitonarea Beltransgaz au aparut doua trasee sigure: cel belarus si Nord Stream care, impreuna, furnizeaza 60 mld mc pe an, indice care aproape se va dubla dupa definitivarea completa a proiectului.

Turcia, saboteaza South Stream

Dar, avand in vedere ca Rusia nu renunta la South Stream se ridica intrebarea de ce lupta Gazprom pentru Naftogaz? In alta ordine de idei, insasi realizarea South Stream a fost pusa la indoiala dupa ce Azerbaidjan si Turcia au convenit constructia unui nou gazoduct spre Europa, cu o capacitate de 16-17 mld.mc pe an. Nu trebuie, de asemenea, neglijata dorinta Europei de a-si reduce dependenta de gazul rusesc. In concluzie, Nezavisimaia opineaza ca actiunile Gazprom in Belarus si, posibil, pe viitor in Ucraina, au un evident caracter politic fara o componenta economica la fel de puternica. Moscova a preluat controlul asupra societatii belaruse Beltransgaz, care asigura tranzitul gazului rus catre Europa, achizitionand, cu 2,5 miliarde de dolari, 50% din aceasta companie in care deja detinea jumatate din capital. Moscova si Minskul negociau de mai multe luni pentru ca Rusia sa preia si cealalta jumatate a companiei, dar nu se intelegeau in privinta pretului. Urmare a acestei tranzactii, Moscova si Minskul au cazut de acord asupra unei scaderi a pretului gazelor rusesti furnizate Belarusului incepand din 2012. Pretul a fost stabilit la 165,6 dolari pentru 1.000 de metri cubi, iar Minskul s-a angajat sa achizitioneze anul viitor 22,5 miliarde de metri cubi de gaz. In plus, cele doua tari au semnat un acord care prevede un credit din partea Rusiei pentru construirea unei centrale nucleare in Belarus.