Potentialul turistic al Dunarii asteapta sa fie valorificat

Lucrarile Comisiei turistice internationale a Dunarii au debutat saptamana trecuta la Bucuresti, rolul comisiei fiind acela de a populariza, pe plan international, spatiul dunarean, definit de experti ca o fasie lata de 70 de km in stanga si dreapta fluviului si de a promova turismul in statele membre. Industria turistica din sectorul romanesc al Dunarii este grav afectata de lipsa infrastructurii si a investitiilor guvernamentale, relateaza mass-media de la Bucuresti.
Din anul 1998, Comisia turistica Dunarea si-a extins activitatea incluzand si Canalul Main-Dunare. Comisia Turistica Dunarea s-a constituit intr-o Asociatie, iar statele membre sunt reprezentate prin organizatiile nationale de turism ale acestora. Conform datelor prezentate in cadrul lucrarilor, turismul de croaziera s-a extins in aceasta zona. Astfel, in anul 2008 au navigat pe Dunare 109 vase de croaziera, cu peste 214.000 de pasageri, iar circa 196.000 de pasageri au ajuns pana in Delta Dunarii. „Activitatea Comisiei Turistice Dunarea consta in crearea unei imagini unitare, simbolizata de sigla valului albastru al Dunarii, in realizarea de brosuri pentru promovarea turistica a Dunarii, in limbile germana si engleza. Totodata, sunt publicate planurile de calatorie pentru ambarcatiunile de agrement si vasele de croaziera, un ghid pentru iahturi si informatii cu privire la festivalurile si evenimentele anuale ale Dunarii si la drumetiile si excursiile cicliste de-a lungul Dunarii”, a precizat, Gerhard Skoff, presedintele Comisiei Turistice Dunarea, citat de mass-media de la Bucuresti.
La lucrarile conferintei i-au parte peste 200 de delegati din statele membre ale acestei asociatii: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Romania si Serbia. Republica Moldova are in 2007 rol de observator, iar Bulgaria a fost exclusa din organizatie din 2007, pe fondul unor scandaluri de coruptie. „Obiectivul comun al tarilor membre este acela de a populariza mai intens, pe plan international, spatiul dunarean si de a promova turismul in statele membre ale asociatiei. Potrivit unui studiu efectuat in Germania, in 2018 croazierele vor reprezenta tipul de excursie preferat al turistilor”, a mai spus Skoff.

Dunarea in centrul atentiei

Turismul de croaziera de-a lungul Dunarii, spre deosebire de alte sectoare turistice, a inregistrat rezultate excelente in sezonul 2009, in ciuda crizei economice. Potrivit Comisiei Turistice Internationale „Dunarea”, numarul vaselor de croaziera pe fluviu a crescut fata de anul precedent (115 vase in 2009 fata de 109 in 2008), iar sezonul excursiilor s-a extins la 270 de zile calendaristice. „In martie a plecat primul vas de croaziera, iar ultimul va pleca in data de 10 ianuarie 2010”, a precizat Gerhard Skoff, presedintele Comisiei Turistice. Aproape 110.000 de turisti straini au venit anul acesta in Romania pe vase de croaziera pe Dunare, mai putin cu 8% fata de anul trecut, din care cea mai mare parte a turistilor sunt germani (80%), francezi, austrieci si norvegieni, potrivit reprezentantilor din turism. „Tarile europene sursa de turisti pentru vacantele pe croaziera nu au suferit, insa scaderea totala a numarului de turisti este cauzata de faptul ca o mare parte din turistii americani au renuntat la aceste vacante”, a declarat Gheorghe Marginean, directorul general al agentiei de turism Karpaten Turism, care detine o cota de piata de peste 80%, citat de mass-media de la Bucuresti.
Comisia Turistica Dunarea si-a ales in 2002 ca tema a anului „Dunarea si Europa”, in 2003 – „Oameni, mituri, basme”, in 2004 – „Dunarea muzicala”, in 2007 – „Dunarea- fluviu regal”, in 2008 – „Dunarea te anima”, iar pentru 2009-2010 „Romanii la Dunare”.

Esec ecologic

Romania este singura tara din Uniunea Europeana (UE) care nu acorda niciun ajutor guvernamental pentru reteaua de arii protejate, desi acestea joaca un rol foarte important in industria turismului si reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosfera, arata un raport al organizatiei ecologiste WWF Romania. Organizatia de mediu reaminteste ca, in septembrie 2009, statul roman a fost dat in judecata la Curtea Europeana de Justitie pentru incalcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor protejate. „Procesul de desemnare a zonelor protejate a fost tratat fara seriozitate, iar in ceea ce priveste structurile de management, Romania este singura tara din UE care nu ofera niciun fel de sprijin guvernamental pentru reteaua de arii protejate. Zonele protejate sunt declarate doar pe hartie, fara a avea clarificata modalitatea de administrare, fara o autoritate nationala de coordonare si resurse alocate de la bugetul statului pentru administrare si fara a avea aprobate masuri de mentinere a statutului favorabil de conservare pana la elaborarea planurilor de management pentru aceste zone”, se precizeaza in comunicat.
WWF mai atrage atentia ca acest lucru este cu atat mai grav, cu cat Romania este una din tarile cele mai bogate in ce priveste valorile si resursele naturale din UE, iar ariile protejate reprezinta o solutie eficienta si ieftina pentru atenuarea impactului schimbarilor climatice, potrivit ultimului raport publicat de International Union for Conservation of Nature (IUCN), Organizatia Nature Conservancy, United Nations Development Programme, Wildlife Conservation Society, WWF (World Wide Fund for Nature) si Banca Mondiala. Totodata, ariile protejate sunt adevarate scuturi de aparare impotriva dezastrelor naturale, oferind spatiu pentru scurgerea inundatiilor, stabilizand solurile, evitand astfel alunecarile de teren si protejandu-ne de ravagiile furtunilor. In plus, acestea asigura conservarea resurselor naturale, fara de care omenirea nu ar avea parte de hrana si apa curata si fara de care multe dintre comunitati nu ar putea supravietui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii isi procura apa pentru populatie din arii protejate, precizeaza mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca WWF Programul Dunare-Carpati Romania urmareste conservarea naturii si a proceselor ecologice in Romania si in regiunea Dunare-Carpati, initiind, deruland si sprijinind proiecte pentru pastrarea diversitatii biologice, a speciilor salbatice si ecosistemelor naturale.

Infrastructura depasita

Podurile feroviare care leaga Capitala de Litoral risca sa fie inchise, din 2011, daca Ministerul Transporturilor nu aloca bani pentru reparatii capitale. In prezent, trenurile de pe ruta Bucuresti-Constanta circula cu maximum 30 km pe ora din cauza restrictiilor de viteza impuse pe podurile care traverseaza Dunarea si bratul Borcea. Cele doua poduri, finalizate inainte de 1989, sunt scadente la reparatii capitale inca din 2004-2005, relateaza mass-media de la Bucuresti. Daca Ministerul Transporturilor nu va aloca, anul viitor, bani pentru reconsolidarea pilonilor si schimbarea partii metalice, care sustine calea ferata, trenurile nu vor circula pe cele doua poduri, vara viitoare, cu mai mult de 5 km/h. In acest an, Ministerul Transporturilor a alocat ceva peste 1% din necesar pentru reparatiile capitale ale infrastructurii feroviare.
In timp ce Ministerul Transporturilor a „tocat”, in acest an, peste un miliard de euro pentru drumurile nationale, CFR Infrastructura a beneficiat numai de 3 milioane de euro, bani cu care nu s-a putut repara nici un kilometru de cale ferata din podurile de peste Dunare.
„Starea podurilor care traverseaza Dunarea si bratul Borcea se apropie de pragul critic. Cu toate ca cele doua poduri se afla pe culoarul IV feroviar, unde viteza maxima a trenurilor trebuie sa ajunga la circa 160 km pe ora, in prezent, garniturile traverseaza podurile cu maximum 30 km pe ora. Podurile apartin caii ferate, reparatia acestui pod inseamna si bani pentru sistemul feroviar. Ministerul Transporturilor a alocat bani pentru reparatii si intretinere numai pentru partea rutiera a podului. Anul viitor, trenurile vor circula cu maximum 5 km pe ora. Daca nici anul viitor nu se aloca fonduri, in 2011, partea feroviara care face legatura intre Bucuresti si Constanta ar putea fi inchisa traficului”, au declarat sursele citate.
Cele doua poduri ar fi trebuit sa intre in reparatii inca din perioada 2004-2005. „Este o stare de dereglare a circulatiei feroviare. Trebuie reconstruiti pilonii de sustinere a partii feroviare si mai trebuie executate lucrari de reparatii la partea metalica care sustine sina de cale ferata. Anumite materiale pot ceda in orice moment pentru ca a expirat termenul cand  cele doua poduri trebuiau sa intre in reparatii capitale”, ne-au spus sursele citate.
Reamintim ca in pofida faptului ca a incasat deja milioane de euro din taxa de pod de la Fetesti, Ministerul Transporturilor nu a alocat nici un leu pentru reparatii capitale la infrastructura feroviara de pe podurile care traverseaza Dunarea si bratul Borcea. „Pe zi ce trece creste restrictia de circulatie feroviara pe cele doua poduri. O parte din structura de rezistenta a podului este aceeasi la partea rutiera si la cea feroviara. Banii din taxa se duc la Compania de Autostrazi”, au mai declarat sursele citate.