În ultimul an de război a crescut simțitor numărul episoadelor în care drone de proveniență rusă reușesc să ajungă în spațiul aerian al unor state NATO. Mai mult chiar, unele chiar se prăbușesc pe teritoriul unor state care teoretic sunt sub cea mai importantă protecție din punct de vedere militar la nivel global. Cu toate acestea, rămân multe de întrebare în cea ce privește modul în care ar trebui procedat cu aceste dispozitive ostile și care sunt intențiile viitoare ale Federației Ruse.
În noaptea de 7 spre 8 septembrie, un număr necunoscut de drone a intrat pe teritoriul României, una dintre ele fiind monitorizată de radar până când a ieșit din țară. Locuitorii din județele Tulcea și Constanța, în număr de aproximativ un milion, au fost alertați în jurul orelor 2-3 noaptea cu privire la posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian.
A doua zi, Ministerul Apărării Naționale a emis un comunicat, informând că o dronă a fost escortată de avioane de luptă F-16 până la ieșirea din România, către Ucraina, și că alte urme ale unei drone, posibil prăbușită, au fost identificate în apropierea localității Periprava. De asemenea, într-un alt comunicat ulterior, MApN a menționat că resturi de dronă erau căutate și în zona localității Caraorman, din județul Tulcea.
Un expert militar, fost angajat al Ministerului Apărării Naționale, a explicat pentru publicația Europa Liberă că Rusia intră frecvent cu drone pe teritoriul României, în special în zona de graniță, și folosește aceste incursiuni pentru a ataca Ucraina din vest, evitând astfel radarele ucrainene. Potrivit acestuia, incursiunile nu sunt întâmplătoare, iar dronele sunt folosite în mod deliberat pentru a lansa atacuri asupra teritoriului ucrainean din zone precum Gurile Dunării. Expertul subliniază că România este conștientă de prezența acestor drone, care sunt monitorizate pe radar încă de la intrarea în Marea Neagră, și că autoritățile române ar putea să le doboare oricând dacă ar decide să o facă.
El a menționat că, din punct de vedere militar, ar fi simplu să se declare o zonă aeriană de urgență, iar folosirea sistemelor de apărare Gepard ar putea elimina dronele la trecerea acestora prin acea zonă. Cu toate acestea, România evită această acțiune din motive strategice, pentru a nu escalada tensiunile cu Rusia.
Această abordare este susținută și de dorința NATO de a evita o escaladare a conflictului, un precedent fiind incidentul din Polonia, din noiembrie 2022, când o rachetă ricoșată a ucis două persoane. La acea vreme, s-a confirmat că racheta era de proveniență ucraineană, ceea ce a contribuit la evitarea unei reacții imediate împotriva Rusiei.
Fostul premier și ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, a sugerat în trecut necesitatea unui acord cu Ucraina și o reevaluare a procedurilor NATO pentru a gestiona mai bine situații similare.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, difuzat de DefenseRomania, generalul de brigadă în rezervă Marius Crăciun, fost comandant al Forțelor pentru Operații Speciale (FOS), a abordat situația legată de dronele rusești care intră în spațiul aerian al României. Generalul Crăciun a subliniat că aceste incidente nu sunt pur întâmplătoare, dat fiind că o dronă nu poate zbura timp de peste 30 de minute pe teritoriul românesc fără intenție, ceea ce sugerează că dronele rusești ar putea avea capacitatea de a fotografia și transmite imagini din regiune.
Generalul Crăciun consideră că aceste incidente fac parte dintr-o strategie a Rusiei de a testa reacțiile României, prin trimiterea acestor drone în mod deliberat. El a menționat, de asemenea, că problema doborârii acestor drone nu este doar una militară, ci și economică. Costul angajării unei drone rusești, cum ar fi un Shahed, care valorează aproximativ 10.000 de euro, cu o rachetă interceptoare Patriot, care costă câteva milioane de euro, sau cu o rachetă aer-aer de pe un F-16 în valoare de 150.000 de euro, ridică întrebări privind eficiența și rentabilitatea acțiunii.
Generalul a evidențiat că Ministerul Apărării Naționale studiază această problemă și ia măsuri corespunzătoare. Cu toate acestea, este necesară ajustarea legislației pentru a gestiona mai eficient aceste situații, dar și pentru a echilibra aspectele economice ale intervențiilor militare împotriva dronelor.
Unii analiști militari argumentează că sprijinirea Ucrainei în doborârea dronelor și rachetelor rusești, atât deasupra teritoriului ucrainean, cât și în interceptarea amenințărilor aeriene care trec accidental pe teritoriile țărilor vecine, nu ar reprezenta o escaladare a conflictului. Întârzierea în luarea unei astfel de decizii este văzută ca un factor care îl încurajează pe președintele rus, Vladimir Putin.
Generalul american Ben Hodges, fost comandant al forțelor armate americane în Europa, a subliniat că Rusia testează limitele și reacțiile comunității internaționale, devenind tot mai sigură că nu vor exista măsuri de răspuns semnificative.
El a făcut apel la țările vecine Ucrainei, precum România și Polonia, să adopte o abordare mai activă, folosind avioanele F-16 și sistemele de apărare Patriot pentru a intercepta și doborî dronele și rachetele rusești. Hodges a afirmat că a sosit timpul să luăm măsuri mai active pentru a ajuta Ucraina să câștige, subliniind necesitatea unei acțiuni decisive pentru a contracara agresiunea rusă.
0 Comentarii