Înmormântarea Papei Francisc va avea loc sâmbătă la ora locală 10:00 –  ora 11.00 în România și Republica Moldova, relatează mass-media regională. Sicriul de lemn, cu trupul neînsuflețit al primului papă latino-american, va fi depus în Bazilica „San Pietro” miercuri dimineață, 23 aprilie. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, va participa la funeralii, a anunțat Administrația Prezidențială de la București.

Putin, absență marcantă

Președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să participe la funeraliile Papei Francisc, prevăzute să aibă loc sâmbătă în Piața Sfântul Petru de la Vatican, a anunțat marți Kremlinul. ‘Nu, președintele nu are un astfel de plan’, a declarat purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, întrebat în timpul briefingului său zilnic cu privire la o eventuală deplasare a lui Vladimir Putin pentru funeraliile Suveranului Pontif, decedat luni la vârsta de 88 de ani.
Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI).
Unul dintre obiectivele-cheie ale Papei Francisc a fost acela de a promova unitatea creștină pierdută, iar în acest scop el s-a apropiat de puternica Biserică Ortodoxă Rusă. Acest lucru a permis ca în februarie 2016 să aibă loc prima îmbrățișare între un papă și un patriarh rus, Kiril, într-un salon al aeroportului din Havana, după o mie de ani de la schisma din 1054.
Relațiile se vor răci din nou odată cu invazia rusă din Ucraina în februarie 2022, binecuvântată de patriarhul Kiril. Ulterior, Papa Francisc, care l-a primit de două ori pe Vladimir Putin la Vatican (2013 și 2015), a păstrat un ton neutru pe această temă, ceea ce a stârnit reticența Kievului.
Cu toate acestea, consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a confirmat marți că președintele ucrainean va participa la funeraliile Papei Francisc.

Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că intenționează să participe la înmormântarea Papei Francisc.

Pregătiri complexe

Liturghia funerară din Piața Sfântul Petru va fi prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Miercuri dimineață, de la ora locală 09:00, 10:00 ora României, trupul său va fi depus în Bazilica Sf. Petru, unde va rămâne până sâmbătă, când vor avea loc funeraliile. Vor fi trei zile în care oamenii pot să-i aducă un omagiu.

Trupul său este în prezent așezat într-un sicriu în capela reședinței Santa Marta, unde a locuit în timpul papalității sale de 12 ani.

Vaticanul a publicat primele imagini cu Papa Francisc într-un sicriu deschis, îmbrăcat într-o haină roșie, cu mitra papală pe cap și un rozariu în mână.

Mai mulți șefi de stat, printre care președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, vor lua parte la funeraliile Papei Francisc.

De asemenea, președintele american Donald Trump, care s-a confruntat în repetate rânduri cu Papa Francisc pe tema imigrației, a declarat că el și soția sa vor zbura la Roma pentru slujbă.

Printre ceilalți șefi de stat care urmează să participe la funeralii se numără președintele Argentinei – țara natală a Papei Francisc – Javier Milei și președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva.

China prezintă condoleanțe

China a prezentat marți ”condoleanțe” după moartea Papei Francisc, la vârsta de 88 de ani, și a declarat că dorește să dezvolte în continuare relațiile cu Vaticanul. Primul papă sud-american și iezuit din istorie a decedat luni dimineață din cauza unui accident vascular cerebral, după 12 ani de pontificat.
”China și-a prezentat condoleanțele pentru decesul Papei Francisc”, a declarat Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Sfântul Scaun și China nu întrețin relații diplomatice oficiale întrucât Vaticanul face parte dintre cele zece țări care recunosc Taiwanul.
Totuși, în timpul pontificatului lui Francisc, a fost semnat în 2018 un acord istoric cu guvernul chinez, referitor în special la sensibila chestiune a numirii episcopilor catolici în China. Acordul, al cărui conținut nu a fost făcut public niciodată, vizează reunirea catolicilor chinezi, oferind totuși Papei ultimul cuvânt cu privire la numirea episcopilor.
De la semnarea sa, acordul a fost aplicat global. El a atras însă critici în interiorul Bisericii Catolice, unii văzând în el o creștere a presiunii Beijingului asupra catolicilor chinezi.
”În ultimii ani, China și Vaticanul au întreținut contacte constructive și au procedat la schimburi amicale. China este dispusă să desfășoare eforturi comune cu Vaticanul pentru a promova ameliorarea continuă a relațiilor sino-vaticane”, a subliniat Guo Jiakun.
În China trăiesc aproximativ 12 milioane de catolici. Constituția chineză recunoaște oficial ”libertatea credinței religioase”, adică cea de a crede într-o religie, dar nu menționează ”libertatea religioasă”, a cărei definiție este mult mai vastă.
Partidul Comunist chinez se teme că orice organizație, în special religioasă, i-ar putea amenința autoritatea și în acest context el supraveghează atent lăcașurile de cult din China.

Mandat crucial

În conformitate cu regulile Sfântului Scaun, funeraliile ar trebui să aibă loc între ziua de vineri și cea de duminică. Ca și în cazul papei Ioan Paul al II-lea, în 2005, zeci de șefi de stat și capete încoronate se preconizează că vor participa la ceremonia solemnă. eja
Deja slăbit de o pneumonie severă, primul papă sud-american și iezuit din istorie a încetat din viață luni dimineață în urma unui accident vascular cerebral, la finalul unui pontificat de 12 ani marcat de o mare popularitate, dar și de o opoziție acerbă în sânul Bisericii.
Rămășițele sale urmează să fie transferate începând de miercuri de la reședința Santa Marta la bazilica Sfântul Petru, unde vor fi expuse credincioșilor, fără catafalc, în conformitate cu dorința papei argentinian, care a dorit să introducă mai multă simplitate și sobrietate.
În testamentul său, Jorge Bergoglio a precizat că dorește să fie înhumat în bazilica Santa Maria Maggiore, într-un mormânt ‘fără decorațiuni’, cu o singură inscripție, numele său în latină: ‘Franciscus’.
Luni seara, mii de credincioși, dintre care unii veniți cu flori sau lumânări, s-au adunat în Piața Sfântul Petru, la apusul soarelui, pentru a se ruga.
Din Iran până în Germania, Statele Unite, UE, ONU, Liban, Israel și Autoritatea Palestiniană, liderii mondiali i-au adus omagii unanime papei Francisc. Șeful statului rus, Vladimir Putin, a salutat un ‘apărător’ al ‘umanismului și justiției’, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit celui care ‘s-a rugat pentru pace în Ucraina și pentru ucraineni’.

Miză publică

Papa, care a fost externat la 23 martie, a avut numeroase apariții publice în ultimele zile, în pofida recomandării medicilor, care i-au prescris odihnă strictă timp de două luni. După ce a părut epuizat duminică, la celebrarea Paștelui, el a făcut totuși o baie de mulțime în piața Sfântul Petru în ‘papamobil’.
De-a lungul pontificatului său de 12 ani, ‘Papa Francesco’ a apărat neobosit migranții, mediul înconjurător și justiția socială, fără a pune la îndoială pozițiile Bisericii în privința avortului sau a celibatului preoților.
Adversar ferm al comerțului cu arme, fostul arhiepiscop de Buenos Aires a rămas totuși neputincios în fața conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, în pofida nenumăratelor apeluri la pace.
Acest politician, cu sinceritatea sa abrazivă, a încercat totodată să reformeze o Curie – guvernul central al Sfântului Scaun – roasă de inerție, să dezvolte rolul femeilor și al laicilor și să facă ordine în finanțele sulfuroase ale Vaticanului.
Confruntat cu drama pedocriminalității în sânul Bisericii, el a ridicat secretul pontifical și i-a obligat pe clerici și pe laici să raporteze cazurile superiorilor, fără a convinge, însă, asociațiile victimelor, care l-au criticat pentru că nu a mers suficient de departe.