Ion Tăbârță : Bucureștiul reprezintă un furnizor de securitate pentru Chișinău (…) subiectul NATO în Republica Moldova este interpretat eronat și greșit de către populație

de | mai 31, 2024 | Interviu | 0 comentarii

K.P.: Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a anunțat recent că R. Moldova și Uniunea Europeană vor încheia un Parteneriat de Securitate. Ce impact va avea asupra situației de securitate din regiune? Ion Tăbârță: Pentru început trebuie de precizat că Uniunea Europeană nu este un jucător geopolitic pe arena internațională, cel puțin, nu are această experiență. UE […]

K.P.: Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a anunțat recent că R. Moldova și Uniunea Europeană vor încheia un Parteneriat de Securitate. Ce impact va avea asupra situației de securitate din regiune?

Ion Tăbârță: Pentru început trebuie de precizat că Uniunea Europeană nu este un jucător geopolitic pe arena internațională, cel puțin, nu are această experiență. UE urmează încă să-și stabilească statutul său de jucător geopolitic în sistemul internațional. Parteneriatul de Securitate încheiat cu Republica Moldova este prima colaborare de așa gen pentru Uniunea Europeană.

Cu certitudine, acest parteneriat vine să asiste Republica Moldova în procesul de reformare și modernizare a armatei naționale, proces pe care guvernarea de la Chișinău l-a demarat după invazia Rusiei în Ucraina. Republica Moldova este un stat cu multe vulnerabilități ale securității naționale, ori odată cu modernizarea și reformarea armatei naționale, Chișinăul își va întări capacitățile sale de apărare. Și drept urmare, își va fortifica securitatea sa națională. O Republică Moldova, cu un grad în creștere a capacităților de asigurare a securității naționale, va contribui mai mult ca factor de stabilizare într-o regiune a Europei – bazinul nordic al Mării Negre – care în momentul dat este cel mai fierbinte de pe continent.

K.P.: România a aniversat în aceste zile 20 de ani de apartenență la NATO ca stat membru cu drepturi depline. Cum a fost influențat acest statut al României arhitectura de securitate a R. Moldova? Ce rol poate să joace România în consolidarea securității R. Moldova?

Ion Tăbârță: Statutul de stat membru al NATO a dus la faptul că România a devenit un factor de stabilitate regională. România joacă acum un rol cheie ca și actor-membru NATO în asigurarea securității regionale în bazinul Mării Negre. România este acum un adevărat cap de pod pentru Alianța Nord-Atlantică în a stăvili influența Federației Ruse în regiune. Indiscutabil, în cei 20 de ani de când este parte componentă a NATO, România și-a dezvoltat capacități și capabilități pentru a contribui din plin la stabilitatea regională.

În calitate de stat vecin al Republicii Moldova, România a pledat foarte mult pentru cauza Republicii Moldova la cele mai înalte forumuri internaționale. La faptul că Republica Moldova a ajuns să fie acum țară candidat la Uniunea Europeană o contribuție majoră a avut-o România. Bucureștiul reprezintă un furnizor de securitate pentru Chișinău. Și în caz, de un scenariu negativ pentru Republica Moldova, mă refer la pericolul unei eventualei invazii rusești pentru statul nostru, atunci România va fi acel stat la care Republica Moldova va apela, în mod natural, ca să o apere și protejeze

K.P.: Asistăm la un adevărat război propagandistic împotriva NATO în mass-media pro-rusă din R. Moldova. Ce înseamnă de fapt NATO pentru R. Moldova?

Ion Tăbârță:Cu regret, subiectul NATO în Republica Moldova este interpretat eronat și greșit de către populație. În societatea moldovenească au fost moștenite clișeele din perioada sovietică despre Alianța Nord-Atlantică, care ulterior au fost alimentate de propaganda rusească, dar și de către actorii pro-ruși din Republica Moldova. Narativele rusești au tratat NATO în termeni negativi, iar actorii politici interni de orientare pro-rusă au insistat că statutul neutralitatea este cel care apără Republica Moldova. Vorbind despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, această prevedere juridică constituțională nu a dus la întărirea securității ei, ci mai degrabă a slăbit capacitățile de apărare a statului nostru, iar în anumite momente chiar a servit intereselor geopolitice ale Federației Ruse în regiune, cum a fost la summitul NATO de la București din aprilie 2008.

Partidele politice proeuropene din Republica Moldova au evitat, și încă mai evită, să abordeze și să inițieze discuție largi cu societatea privind subiectul NATO. Cu toate acestea, Republica Moldova începând cu anul 1994 a dezvoltat o relație de cooperare, cu rezultate concrete, cu Alianța Nord-Atlantică prin intermediul Parteneriatului pentru Pace. Armata moldovenească, care o perioadă lungă practic a fost lăsată de izbeliște de guvernările de la Chișinău, anume cu suportul NATO și-a menținut un anumit grad de pregătire profesională și instruire, datorită proiectelor și programelor încheiate de Republica Moldova cu Alianța Nord-Atlantică.

K.P.: Războiul din Ucraina durează de peste 10 ani, iar din 24 februarie 2022 asistăm la invazia militară pe scară largă rusă. La ce evoluții ne putem aștepta în următoarele luni pe frontul ruso-ucrainean și ce impact credeți că va avea asupra R. Moldova?

Ion Tăbârță:În momentul dat, în războiul din Ucraina nu are o previzibilitate al finalității lui. Cu atât mai mult, este regretabil că armata ucraineană nu are deocamdată resursele necesare care i-ar permite ei să înfrângă armata rusă și să-și elibereze toate teritoriile ocupate de către Rusia, începând cu anul 2014. Eliberarea tuturor teritoriilor ocupate este poziția cheie a Ucrainei pentru a începe negocierile de pace privind încheierea acestui război. Totodată, Rusia, care se pare că în momentul dat deține inițiativa pe linia frontului, ar fi de acord să meargă la armistițiu sau un acord de încheiere a ostilităților militare doar în condițiile recunoașterii teritoriilor ocupate de către ea drept ruse, abordare care este inacceptabilă pentru Ucraina.

Din aceste considerente, este puțin probabil, ca războiul din Ucraina să se încheie în curând. Cu referință la Republica Moldova, atât timp cât țara vecină rezistă și linia frontului este departe geografic de hotarele noastre, Chișinăul poate să stea relativ liniștit privind posibilitatea unei agresiuni militare venite dinspre Rusia.

K.P.: Transnistria este o problemă de securitate eternă pentru R. Moldova. Cum vedeți rezolvarea acestui diferend pe fondul apropierii dintre R. Moldova și Uniunea Europeană? Putem asista la o retragere a contingentului militar rus?

Ion Tăbârță:În evoluția problemei transnistrene trebuie să facem o distincție clară dintre componentă ei economică și cea politică. Economic interesele regiunii transnistrene sunt spre vest. Dacă regiunea transnistreană dorește să se dezvolte economic, atunci ea trebuie să se orienteze spre Uniunea Europeană. Evident, juridic și practic ca parte componentă a Republicii Moldova. Despre această realitate obiectivă ne vorbesc cifrele comerțului exterior al regiunii transnistrene.

Din punct de vedere politico-ideologic, regiunea transnistreană este dominată de către Federația Rusă. Cu părere de rău, în regiunea transnistreană noi nu avem lideri politici și formațiuni politice pro Republica Moldova. De regulă, competiția electorală, așa cum este ea, în regiunea transnistreană se desfășoară după principiul cine este mai pro rus și anti Chișinău. Cu toate acestea, schimbările geopolitice din regiune din ultimii ani – izolarea de spațiul estic și dependența tot mai mare de malul drept al râului Nistru – au creat premisele pentru guvernul de la Chișinău ca să integreze economic regiunea transnistreană în componența sa.

Întrebarea este dacă cei de la Tiraspol vor dori să se integreze în UE împreună cu Republica Moldova și dacă le va permite Moscova să o facă, în caz de dorință. Oricum, Tiraspolul trebuie să conștientizeze că dezvoltarea economică a regiunii poate să aibă loc doar împreună cu Chișinăul în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Atașamentul ideologic și geopolitic față de Rusia înseamnă izolarea internațională a regiunii transnistrene, cu toate consecințele social-economice și umanitare negative pentru stânga Nistrului.

K.P.: Găgăuzia rămâne ferm ancorată în așa-zisa Ruski Mir. Ce ar putea să facă autoritățile de la Chișinău pentru a nu permite folosirea regiunii ca armă împotriva restului R. Moldova?

Ion Tăbârță:Autoritățile centrale de la Chișinău trebuie să integreze etnia găgăuză în societatea moldovenească. Faptul că acestei etnii i s-a acordat statutul de unitate teritorială autonomă în anul 1994 nu a dus automat la integrarea ei în cadrul statului Republica Moldova. Găgăuzii, profund rusificați în perioada sovietică, s-au racordat în toată această perioadă preponderent spre Rusia, ei rezonând cu mesajele propagandistice venite de la Moscova. Etnia găgăuză, fiind vorbitoare de limbă rusă și mai puțin de cea română, reprezintă un sol fertil pentru propaganda rusă. De aici și caracterul ei antieuropean și conflictual cu Chișinăul.

Guvernarea urmează să identifice soluții de incluziune a etnicilor găgăuzi în societatea moldovenească. Incluziunea nu se face doar prin acordarea UTA Găgăuziei a proiectelor și granturilor din partea partenerilor de dezvoltare sau beneficierea de către Comrat a deferitor facilități fiscale din partea Chișinăului, ci prin elaborarea politicilor de către guvernul central în urma implementării cărora etnicii găgăuzi s-ar percepe drept parte a societății moldovenești, ca până la urmă, ei să devină cetățeni loiali ai Republicii Moldova dar să nu fie militanți frenetici ai intereselor geopolitice al Federației Ruse în Republica Moldova.

K.P.: Vă mulțumim.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *