Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a reiterat la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre UE, importanţa continuării sprijinului multidimensional pentru Ucraina şi a salutat adoptarea celui de-al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.

Agendă încărcată

Potrivit MAE, pe agenda reuniunii s-au aflat următoarele subiecte: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluţiile din Georgia, situaţia din Orientul Mijlociu şi Siria, precum şi situaţia din Belarus. De asemenea, în cadrul unui mic dejun informal, ministrul român a participat la o discuţie despre modalităţi de eficientizare a politicii externe a UE în contextul preluării de către Kaja Kallas, la 1 decembrie, a poziţiei de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
”Discuţia privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus accentul pe reiterarea mesajului ferm al UE de susţinere a Ucrainei, pe toate palierele, sub mandatul noii Comisii Europene. Ministrul Luminiţa Odobescu a reiterat importanţa continuării sprijinului multidimensional pentru Ucraina”, se arată într-un comunicat al MAE transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS.
Ea a salutat adoptarea celui de-al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, precum şi a unui prim set de listări în cadrul regimului de sancţiuni privind acţiunile hibride ale Rusiei.
”A accentuat faptul că aceste listări reprezintă un răspuns ferm al UE la implicarea Rusiei în destabilizarea partenerilor din vecinătate şi a statelor membre UE. A subliniat importanţa ca UE să folosească tot instrumentarul disponibil pentru a contracara efectele dezinformării şi campaniei hibride pentru a consolida rezilienţa democraţiilor europene. De asemenea, a susţinut deblocarea cât mai rapidă a Instrumentului European de Pace/ EPF, precum şi consolidarea mandatului Misiunii UE de Asistenţă Militară/ EUMAM pentru a răspunde mai bine necesităţilor forţelor armate ucrainene din teren”, precizează MAE.

Georgia și Siria

Referitor la situaţia din Georgia, şeful diplomaţiei române a exprimat dezamăgirea faţă de întreruperea de către Guvernul georgian a dialogului pentru aderarea la UE. Ministrul român a exprimat îngrijorare cu privire la reprimarea violentă a protestelor de către autorităţi şi a susţinut adoptarea unei abordări graduale în răspunsul UE la evoluţiile de la Tbilisi. A accentuat nevoia ca măsurile UE să fie graduale, bine ţintite şi reversibile pentru a nu afecta aspiraţiile europene ale georgienilor.
Discuţiile privind evoluţiile din Orientul Mijlociu s-au concentrat pe evoluţiile din Siria în urma căderii regimului dictatorial Assad.
Ministrul Luminiţa Odobescu a exprimat susţinerea pentru un viitor liber şi prosper al Siriei. A accentuat necesitatea unui transfer paşnic de putere, asigurarea drepturilor fundamentale pentru toţi sirienii, inclusiv pentru minorităţi. A pledat pentru coordonarea cu partenerii internaţionali (SUA, UK şi la nivelul ONU) şi regionali privind viitorul Siriei (Turcia şi ţările arabe).
Referitor la Liban, ea a exprimat sprijin pentru măsuri ale UE care să faciliteze implementarea acordului de încetare a focului între Israel şi Liban, precum şi a Rezoluţiei 1701 a Consiliului de Securitate al ONU. Ministrul de Externe român a susţinut reluarea cât mai rapidă a organizării Consiliului de Asociere UE – Israel.
Referitor la situaţia din Gaza, a reiterat sprijinul pentru obţinerea unui nou acord de încetare a focului. A reiterat importanţa implementării soluţiei celor două state şi a consolidării Autorităţii Palestiniene. Odobescu a menţionat eforturile cele mai recente ale României în domeniul umanitar, atât în Gaza, cât şi în Liban.
În cadrul discuţiilor privind Belarus, a fost salutată adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive la adresa acestei ţări şi a reafirmat sprijinul pentru opoziţia democrată şi activiştii în domeniul drepturilor omului.

Aliat stabil

România rămâne un stat UE şi NATO stabil, solid şi de încredere, profund ancorat în valorile Uniunii Europene şi ale spaţiului euroatlantic, anterior pe platforma X, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
Reamintim că plenul țiierecent „În temeiul art. 145 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României în anul 2024 şi a HG 1.061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024”, se arată în decizia CCR, adoptată cu unanimitate de voturi.
Practic, în urma acestei decizii se anulează rezultatele din primul tur, iar alegerile prezidenţiale se reiau de la zero.

România în Schengen

Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe website-ul
„Este un moment istoric primirea în sfârşit a Bulgariei şi României ca membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între aceste state membre a fost o prioritate absolută pentru preşedinţia maghiară, iar astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetăţenii bulgari şi români, ci şi pentru UE în ansamblu”, a declarat ministrul ungar al afacerilor interne, Sandor Pinter.
„Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen. Acest lucru nu numai că întăreşte Spaţiul Schengen, dar va consolida şi mai mult piaţa internă, va spori călătoriile, comerţul şi turismul. Un Spaţiu Schengen solid consolidează unitatea UE şi face UE mai puternică la scară mondială”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au salutat decizia, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.
Autorităţile române – preşedintele, premierul şi membri ai guvernului – au salutat o decizie istorică, subliniind beneficiile concrete şi imediate pentru români şi consolidarea poziţiei strategice a României ca poartă între estul şi vestul Europei.

Controale externe

De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi România au aplicat părţi ale cadrului juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperarea poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen.
La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să aplice părţile rămase din acquis-ul Schengen începând cu 31 martie 2024 şi să elimine controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime.
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume. Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985. În prezent, spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.

Sprijin pentru Ucraina

România sprijină Ucraina pe mai multe planuri, începând cu ajutorul umanitar. Țara noastră a primit milioane de refugiați ucraineni, dintre care aproximativ 100.000 s-au stabilit temporar aici. Aceștia beneficiază de cazare, hrană, îngrijire medicală și acces la educație. De asemenea, România facilitează trecerea ajutoarelor umanitare către Ucraina prin punctele de frontieră și porturile sale.

Pe plan militar, România a oferit echipamente neletale, cum ar fi veste antiglonț, căști și echipamente medicale. În plus, țara noastră joacă un rol logistic important, fiind un punct de tranzit pentru ajutoarele militare internaționale care ajung în Ucraina.

Portul Constanța a devenit esențial pentru exportul cerealelor din Ucraina, compensând blocada porturilor de la Marea Neagră. O mare parte a exporturilor ucrainene tranzitează România, iar infrastructura feroviară și portuară a fost modernizată pentru a susține acest flux.

La nivel diplomatic, România sprijină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și promovează sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. În organizații internaționale precum ONU sau NATO, România susține ferm cauza Ucrainei.

În domeniul energetic, România a furnizat energie electrică pentru a ajuta Ucraina să compenseze distrugerile suferite în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice.

De asemenea, România a oferit sprijin medical, tratând răniții ucraineni în spitalele românești. În planurile de reconstrucție post-conflict, România participă activ la refacerea infrastructurii civile și economice a Ucrainei.

Astfel, România contribuie semnificativ la sprijinirea Ucrainei, fie prin ajutor umanitar, logistic, militar sau diplomatic, dovedind solidaritate și implicare concretă în această criză.