Diplomatia romaneasca, pres in fata Ungariei

, , ,
 

Armata romana a ocupat capitala maghiara Budapesta in 1919 si 1940

Armata romana a ocupat capitala maghiara Budapesta in 1919 si 1940

Evenimentele din ultima perioada au aratat ca, din motive care tin mai ales de politica interna, diplomatia romaneasca s-a transformat intr-un veritabil pres in fata Ungariei. Amenintat de UDMR cu riscul pierderii majoritatii in Parlament, PDL, principalul partid aflat la guvernare, face “ciocu’ mic si joc de glezne”, de teama ca nu cumva sa supere partenerii ungari, indiferent daca este vorba despre cei aflati la Budapesta sau in Romania. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, recent protagonist al unei scene de un penibil frate cu libidosenia (vezi “alegerea Elenei Udrea in fruntea PDL Bucuresti”), inchide ochii la atacurile tot mai dese ale Ungariei la adresa statului unitar roman. Iar atitudinea sa pare a fi molipsit chiar intregul aparat al Ministerului Afacerilor Externe.
Astfel, dupa scandalul privind sarbatorirea Zilei Nationale la Teatrul National din Budapesta (despre care agentia KARADENIZ PRESS a scris pe larg), Romania a mai fost nevoita sa primeasca o palma, dupa ce, recent, s-a lasat de inteles ca autoritatile de la Budapesta vor sprijini fara rezerve realizarea autonomiei tinutului secuiesc. Declaratia a venit din partea presedintelui Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, cu ocazia organizarii unei sedinte a Consiliului National Secuiesc la sediul Parlamentului de la Budapesta. Aproximativ 300 de maghiari din Covasna, Harghita si Mures au participat la intalnirea unde s-au adoptat hotarari referitoare la soarta secuilor. Secuii din Harghita, Mures si Covasna au fost primiti de presedintele Parlamentului ungar, dupa care au depus un juramant la coroana regelui Stefan cel Sfant. Ei au promis ca vor lupta pentru realizarea tinutului secuiesc. Cu acest prilej, presedintele partidului Jobbik din Ungaria a declarat ca nu este de acord cu modul in care UDMR lupta pentru autonomia tinutului secuiesc. La reuniunea Consiliului National Secuiesc au mai fost invitati presedintele si premierul Ungariei, insa nu au participat.

Ambasadorul Ungariei sfideaza Romania chiar in sediul MAE

Potrivit presei de la Bucuresti, ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes, a declarat marti, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ca Teatrul National din Budapesta are o importanta speciala in dezvoltarea natiunii ungare si nu este “cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”. “Nu avem niciun fel de problema cu Ziua Nationala a Romaniei. Asta a fost o problema legata de sensibilitati ale partii ungare. Teatrul National din Budapesta este un loc de importanta speciala pentru noi in dezvoltarea natiunii si, din acest punct de vedere, Teatrul National din Budapesta nu este cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”, a spus, potrivit Mediafax, ambasadorul, la finalul unei ceremonii desfasurate la MAE cu ocazia implinirii a 90 de ani de relatii diplomatice bilaterale romano-ungare. “Pentru noi, pentru maghiari, pentru unguri, aceasta zi este ziua cand noi am pierdut Transilvania. Trebuie si partea romana sa inteleaga sensibilitatea maghiara”, a adaugat ambasadorul. „A fost o istorie foarte neplăcută, îmi pare rău că avem lucrurile aşa, asta e viaţa“, a mai comentat el

Relatii diplomatice din 1920

Ministerul Afacerilor Straine de la Bucuresti face la 7 august 1920 propunerea de a instala la Budapesta un „comisar diplomatic” care sa fie acreditat apoi ca ministru plenipotentiar si incredinteaza aceasta misiune lui Traian Starcea, adjutant regal. Partea ungara a raspuns la 26 august 1920 ca accepta propunerea, anuntandu-si, totodata, intentia de a propune o persoana calificata pentru reprezentarea diplomatica a Ungariei la Bucuresti. Traian Starcea a fost numit prin Decret Regal pe post de „trimis extraordinar si ministru plenipotentiar” cu data de 1 octombrie 1920. El va prelua conducerea Legatiei Regatului Romaniei la Budapesta cu data de 21 februarie 1921. Concomitent, la Budapesta au fost luate masuri similare pentru infiintarea unei Legatii a Regatului Ungariei la Bucuresti. La 9 septembrie 1920, Legatia romana din Viena a informat partea romana ca Legatia ungara din capitala Austriei a rugat sa se intervina pentru a fi acceptat la Bucuresti Szilárd Masirevici ca „trimis extraordinar si ministru plenipotentiar” al Regatului Ungariei. Guvernul roman, condus de Alexandru Averescu, si-a dat consimtamantul si, la 14 octombrie 1920, a transmis agrementul necesar.
La 25 ianuarie 1921, András Hory, in calitatea sa de insarcinat cu afaceri a.i. al Ungariei la Bucuresti, si-a prezentat scrisorile de acreditare ministrului afacerilor straine, Take Ionescu. La 19 februarie 1921, Traian Starcea, trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei la Budapesta, era primit in audienta in calitatea sa oficiala de dr. Gustav Gratz, seful diplomatiei ungare. Audienta de remitere a scrisorilor de acreditare a avut loc la 4 martie 1921.
Relatiile diplomatice intre Ungaria si Romania au fost intrerupte la 30 august 1944, moment caruia i s-a pus capat la 9 mai 1945. Relatiile au fost reluate dupa cel de-al doilea razboi mondial, respectiv la 10 decembrie 1946. In 1954, ambele misiuni diplomatice, de la Bucuresti si Budapesta, au fost ridicate de la nivel de legatie la rang de ambasada.

Intalnire cu Bogdan Aurescu

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a participat marti la o sesiune aniversara consacrata implinirii a 90 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si Republica Ungara, alaturi de ambasadorul Republicii Ungare la Bucuresti, E.S. domnul Oszkár Füzes. Evenimentul a fost organizat de MAE, in colaborare cu Ambasada Republicii Ungare la Bucuresti si a cuprins o sesiune aniversara de comunicari si o expozitie de documente diplomatice relevante pentru istoria bilaterala. Cu ocazia momentului aniversar au rostit discursuri despre istoria relatiilor bilaterale si perspectivele de dezvoltare a acestora secretarul de stat Bogdan Aurescu, ambasadorul Republicii Ungare la Bucuresti si Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Romane. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat o scurta istorie a modului in care au fost stabilite relatiile bilaterale romano-ungare si a dezvoltarii acestora pana in prezent, subliniind ca „Istoria comuna, inclusiv dupa 1990, nu a fost lipsita de incercari. Cred insa ca acestea nu ne-au indepartat, ci – depasindu-le – ne-au adus mai aproape, ne-au determinat sa intelegem ca dialogul sincer si deschiderea reala sunt unicele mijloace pentru asigurarea stabilitatii si bunastarii celor doua popoare vecine. Astfel, putem astazi spune, fara ezitare, ca legaturile dintre noi sunt indisolubile, marcand o dezvoltare fara precedent intre statele noastre (…) Asumand responsabil si sincer istoria si privind spre viitor, cele doua state sunt astazi mai pregatite ca niciodata sa-si consolideze relatiile in cadru bilateral, dar si valorificand apartenenta comuna la structurile europene si euroatlantice si la comunitatea de valori pe care o reprezinta”.
„Ungaria se afla in fata unui moment foarte important: va prelua, la 1 ianuarie 2011, Presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene. Pe agenda Presedintiei ungare a UE se regasesc obiective de importanta majora pentru Romania: aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, strategia UE pentru regiunea dunareana, Parteneriatul Estic, extinderea UE si multe altele. Vom lucra impreuna cu colegii nostri ungari si ii vom sprijini activ pentru atingerea acestor obiective comune”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene.

„Studii istorice privind relatiile romano-ungare”

Ambasadorul Republicii Ungare la Bucuresti a aratat ca „Aici si acum ne amintim de nouazeci de ani si, daca ar fi sa facem un bilant, am putea fi mandri de noi insine. Am ajuns la momentul in care putem afirma: Romania si Ungaria nu sunt doar aliati, pe hartie si intr-un cadru international, ci si adevarati buni vecini si prieteni. Ne leaga interese si valori”. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Romane, a realizat o trecere in revista a relatiilor istorice, culturale si stiintifice dintre Romania si Republica Ungara si a prezentat activitatea Comisiei mixte de istorie.
De asemenea, istoricul roman a prezentat volumul „Studii istorice privind relatiile romano-ungare” editat in acest an sub egida Academiei Romane, Sectia de Stiinte Istorice si Arheologice, prin eforturile Institutului de Istorie „George Baritiu” din Cluj-Napoca. Volumul cuprinde 25 de studii elaborare de 28 de autori, cu o tematica variata, incepand din secolele X-XI pana in zilele noastre. Au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucuresti, personalitati din lumea academica si culturala si reprezentanti ai mass-media.

UDMR contra cetateniei maghiare

Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, a declarat, joi, la Târgu Mureş că nu este un susţinător al acordării cetăţeniei ungare pentru maghiarii din România, deoarece aceasta este un semnal politic de încurajare a plecării ungurilor din Transilvania. “Am spus că nu sunt un susţinător al acestui lucru şi cred că acordarea dublei cetăţenii la ora actuală nu este nici necesară şi nici nu rezolvă problemele. Eu cred că acordarea dublei cetăţenii este un semnal politic de încurajare a plecării ungurilor din Transilvania şi de stabilire a lor în Ungaria. Ori eu sunt de concepţia ca ungurii din România să rămână în Ardeal, să rămână acasă, să se îmbogăţească aici şi să trăiască bine aici”, a mai subliniat Frunda, potrivit Agerpres. În opinia senatorului UDMR, şi fără acordarea cetăţeniei ungare, atât maghiarii cât şi românii pot să călătorească, să lucreze şi să se stabilească în statele Uniunii Europene, deci şi în Ungaria, fără restricţii.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *