Această lucrare își propune identificarea narațiunilor rusești în spațiul web românesc, răspândite prin intermediul rețelelor de socializare referitoare la războiul din Ucraina și, prin extensie, la utilizarea intenționată sau accidentală a armamentului nuclear în contextul menționat.

Principala metodă de colectare a datelor pentru această analiză, implică utilizarea scraper-urilor web. Această metodă permite colectarea unei cantități semnificative de date relevante despre utilizatori, pagini, grupuri și postări de pe platformele de social media menționate. Aplicarea metodelor a rămas în mare parte consistentă în cazul ambelor platforme, însă pe Facebook a fost există aplicarea de scrapere și pe grupuri.

Rolul rețelelor de socializare în diseminarea informațiilor

În ceea ce privește procesul de diseminare al informațiilor, rețelele sociale diferă semnificativ de platformele media convenționale, cum ar fi televiziunea și radioul public. Mai precis, rețelele de socializare atrag un public mai mare în comparație cu instrumentele media tradiționale, iar totodată, facilitează un grad de interacțiune extinsă în rândul consumatorilor și, prin extensie, permite comunicarea în masă la scală globală. În același timp, activitatea online, mai ales în cazul rețelelor sociale, facilitează crearea de comunități prin scăderea costurilor de comunicare. 

Consumul de știri și informații este influențat în mare măsură de preferințele utilizatorilor de a fi expuși selectiv la informații care sunt în concordanță cu propriile perspective politice. În ceea ce privește informațiile la care sunt expuși indivizii pe rețelele sociale, acestea sunt în mare măsură dictate de conexiunile lor sociale (spre exemplu: prieteni, urmăritori). Prin navigarea pe aceste platforme, utilizatorii sunt expuși la știri prezentate cu un anumit grad de aprobare socială. Aprobarea socială afectează probabilitatea unui utilizator de a interacționa cu informația prezentată. Indivizii folosesc percepțiile, interacțiunile și reacțiile altor utilizatori din rețeaua lor socială pentru a determina veridicitatea unei informații.

În cadrul rețelelor sociale există o dinamică prin care meritul unei informații este asociat cu popularitatea acesteia (gradul de interacțiune raportat în like-uri, comentarii, share-uri). Mai exact, există o corelație directă între popularitatea informațiilor de pe rețelele sociale și veridicitatea cu care sunt percepute acestea. Expunerea frecventă la o idee, adesea din surse variate, crește probabilitatea ca acea informație să fie acceptată și repetată. Cu alte cuvinte, indivizii dezvoltă preferințe pentru stimuli la care sunt expuși frecvent. De aceea, în mod general, campaniile de dezinformare se folosesc de suprasaturarea cu conținut, acapararea de hashtag-uri și utilizarea de boți (în cazul de față, conturi false ce interacționează cu postările și conținutul cu scopul potențial a crește nivelul de credibilitate al informației prezentate).

Analiza postărilor relevante pe platforma TikTok

Folosind un web scraper, au fost identificate 1191 de postări pe TikTok care aveau cel puțin unul dintre hashtag-urile relevante. Deoarece TikTok nu impune o limită pentru numărul de hashtag-uri care pot fi folosite, au existat postări cu până la 30 de hashtag-uri. Din acest motiv, numărul de hashtag-uri analizate a fost limitat la primele 10 pentru fiecare postare. Hashtag-ul „#nuclear” a fost observat în 912 dintre cele 1191 de postări analizate. Acesta a apărut predominant ca al treilea hashtag în ordine, într-un format de tipul #hashtag1; #hashtag2; #nuclear. Apariția sa a fost cel mai puțin frecventă atunci când a apărut ca al zecelea hashtag. În urma procesului de colectare a datelor, postările relevante au fost analizate prin examinare manuală.

Postările preluate de pe TikTok au fost analizate în ordine crescătoare, pornind de la hashtag-ul cel mai puțin răspândit până la cel mai comun. Dintre acestea, hashtag-ul cel mai puțin frecvent întâlnit a fost „#accidentnuclear”, apărând în doar 6 postări. Cu toate acestea, jumătate din postările asociate cu acest hashtag au fost considerate irelevante pentru subiectul de cercetare și, în consecință, au fost eliminate. Următorul hashtag, „#atacnuclear”, a fost identificat de 23 de ori. Conținutul postărilor sub acest hashtag s-a concentrat în principal pe prezentarea potențialelor repercusiuni ale unui atac nuclear și pe enumerarea unor eventuale măsuri de precauție. Nivelul de implicare pentru acest hashtag a fost relativ modest. Este esențial de reiterat că această cercetare vizează exclusiv conținutul destinat unui public românesc, prin urmare conținutul în alte limbi nu a fost luat în considerare în analiză.

Următorul termen analizat a fost „război nuclear” (#razboinuclear). Postările care utilizează acest termen prezintă o rată de implicare substanțial mai mare, caracterizată prin comentarii și aprecieri crescute, în comparație cu alte hashtag-uri. Acest nivel sporit de implicare facilitează o analiză mai amănunțită a comentariilor care însoțesc aceste postări. La interacțiunea cu postările identificate prin această căutare, devine evident că discursul din comentarii cuprinde atât teme conspirative, cât și religioase.

Hashtag-ul „Zaporizhia” a fost identificat în 236 de postări, regăsindu-se în mod covârșitor pe a doua poziție în lista hashtag-urilor postărilor în care a fost menționat. Postările cu conținut pro-Ucraina asociate cu acest hashtag primesc mai multe interacțiuni negative din partea utilizatorilor și au un angajament mai redus decât cele pro-ruse. După colectarea inițială a datelor pe TikTok, nu a fost efectuată o analiză cuprinzătoare a hashtag-ului „nuclear”. Această decizie a fost determinată de generalitatea termenului „nuclear”, care a dus la o cantitate substanțială de date, depășind scopul cercetării.

Deși termenul „nuclear” a apărut ca cel mai răspândit hashtag, relevanța sa a fost observată în principal atunci când a fost cuplat cu alți termeni. În consecință, a încetat să mai servească drept punct focal în analiză. Limitarea metodei de colectare a datelor devine evidentă prin dificultatea de a discerne conținutul relevant în timpul colectării datelor prin scraping. De exemplu, prezența termenului „nuclear” în mai multe limbi a dus la includerea acestuia în postări care nu se încadrează în domeniul de aplicare al analizei.

Analiza postarilor relevante pe platforma Facebook

Facebook, precum majoritatea rețelelor sociale, permite utilizatorilor mai multe moduri de a interacționa direct cu conținutul pe care îl întâlnesc. De exemplu, opțiunile de like, comentarii și distribuire au atribute diferite. Like-ul reprezintă feedback pozitiv la conținut, în timp ce share-ul poate exprima dorința de a crește vizibilitatea informațiilor găsite. Partajarea nu înseamnă neapărat că utilizatorul a interacționat pozitiv cu conținutul; o postare poate fi distribuită chiar dacă individul nu este de acord cu aceasta. Totuși, acțiunea de distribuire crește acoperirea postării respective. Comentariile reflectă opinia unui utilizator cu privire la conținut și pot fi atât negative, cât și pozitive.

Datele obținute din postările de pe Facebook cu hashtag-uri au dat rezultate nesemnificative. Majoritatea postărilor care conțin hashtag-ul „nuclear” s-au dovedit a fi irelevante pentru subiectul vizat, evidențiind natura largă a termenului. Pentru a eficientiza procesul de colectare a datelor, căutarea a fost limitată la doar trei dintre cele cinci hashtag-uri inițiale. Cu toate acestea, chiar și cu această restricție, metoda nu a reușit să furnizeze date substanțiale relevante pe Facebook. Această observație ar putea sugera mai multe lucruri: ar putea indica disparități în diseminarea informațiilor între Facebook și TikTok sau ar putea implica faptul că TikTok servește ca o platformă în care informațiile false sunt proliferate mai ușor. În consecință, a fost considerată necesară o abordare distinctă pentru colectarea datelor pe platforma Facebook.

Grupurile Facebook sunt cele mai simple canale de distribuție a conținutului și, de cele mai multe ori, printre cele mai eficiente metode de propagare a informațiilor și a conținutului. Există mai multe motive pentru care grupurile Facebook reprezintă un mediu favorabil pentru răspândirea dezinformării. În primul rând, grupurile Facebook adună de obicei persoane cu idei și mentalități similare, care împărtășesc credințe, ideologii sau interese. Astfel, pot fi create așa-numitele „camere de ecou”, unde dezinformarea se poate răspândi rapid fără a fi verificată, deoarece membrii își întăresc adesea punctele de vedere fără a examina conținutul. În esență, indivizii au tendința de a gravita către informații care se aliniază cu credințele lor preexistente.

Există o un grad redus de moderare a informațiilor, permițând astfel, răspândirea zvonurilor, dezinformării și teoriilor conspirației. Anumite grupuri Facebook funcționează ca și comunități închise sau private, limitând efectiv supravegherea externă. În cadrul acestor grupuri închise, dezinformarea poate circula necontrolată, lipsită de intervenții externe sau mecanisme de corectare.

Pentru a culege date relevante despre informațiile prezente în grupuri, s-a folosit un scraper pentru a aduna postări din șase grupuri în care au fost identificate informații false. În urma procesului de scraping, au fost colectate 597 de postări din grupurile selectate. Selecția acestor grupuri a rezultat dintr-o observație anterioară în care au fost identificate postări care conțineau dezinformare și teorii ale conspirației. Au fost analizate rezultatele scraping-ului, iar postările care nu s-au încadrat în perioada în care s-a efectuat analiza au fost eliminate, rezultând astfel 96 de postări rămase. Din cele 96 de postări, un număr semnificativ de conținut relevant nu a fost identificat; prin urmare, au fost analizate alte două grupuri de Facebook care nu aveau ca subiect principal o temă conspirativă, ci mai degrabă una pro-rusă. Din această culegere de date au rezultat 70 de postări din cele două grupuri.

Acest pas a fost important pentru restrângerea rezultatelor. Implicarea cu postările identificate a fost destul de scăzută în comparație cu implicarea prezentă pe TikTok, dar mai mare decât în grupurile analizate anterior. Una dintre primele constatări din examinarea acestor postări este dispoziția favorabilă față de acțiuni cu potențial nuclear atribuite Rusiei. De exemplu, discuțiile referitoare la armamentul nuclear rusesc atrag reacții si interacțiuni mai pozitive în comparație cu cele ce fac referire la alte țări, cum ar fi SUA. În plus, prezența conținutului în limba rusă este de asemenea notabilă în cadrul acestor grupuri.

Un aspect interesant care a reieșit este că, în cadrul grupurilor analizate unde a fost identificată prezența informațiilor false, conținutul este generat în mod predominant de un număr limitat de utilizatori, indiferent de dimensiunea grupului. În plus, reacțiile membrilor din cadrul acestor grupuri sunt semnificativ reduse, în special în raport cu numarul de membri prezenți pe grup. Acest lucru sugerează că interacțiunea cu informații false pe Facebook, așa cum se manifestă prin grupurile publice examinate, este relativ redusă. Mai exact, conținutul de informații false este ridicat, însă utilizatorii nu interacționeaza în mod direct cu postările respective.

Această constatare poate fi explicată prin mai mulți factori. Fie dezinformarea are loc în cadrul unor grupuri private și închise, la care accesul este limitat, fie dezinformarea a migrat de pe Facebook către alte rețele sociale. Dintre aceste două explicații, a doua are o probabilitate mai mare. De la primele verificări ale diferitelor hashtag-uri de pe TikTok, a fost identificat un număr mult mai mare de postări de dezinformare decât pe Facebook.

În cele din urmă, utilizarea metodei de căutare directă pentru a găsi postări relevante pe Facebook a dat rezultate mai consistente. Mai precis, spre deosebire de postările care au fost răzuite anterior pe baza hashtag-urilor, rata de implicare a acestor postări este mult mai mare. Prin urmare, s-a putut observa încă o dată că hashtag-urile nu sunt la fel de utilizate pe Facebook pentru a disemina informații în mod eficient. În același timp, implicarea acestor postări este mai mare decât în grupurile publice analizate. Cu toate acestea, nu este clar dacă implicarea cu postările este mai mare în grupurile private. Au fost identificate mai multe conturi diferite care publicau conținut identic. De asemenea, au fost identificate comentarii de la utilizatori diferiți care publicau mesaje identice la postări diferite.

Comparație între cele doua platforme

Algoritmul TikTok este conceput pentru a personaliza fluxurile de conținut în funcție de preferințele și comportamentul utilizatorului. Acest algoritm poate duce la crearea de bule de informații sau camere de ecou și la amplificarea conținutului de dezinformare. Dacă un utilizator interacționează cu material ce conține informații false sau conspirații, algoritmul poate continua să recomande conținut similar pentru a menține implicarea și interesul utilizatorului. De asemenea, moderarea slabă a conținutului reprezintă un alt factor ce poate explica volumul mare de informații false prezente pe TikTok.

S-a observat o asociere între propagatorii dezinformării și nivelul lor aparent de religiozitate. Multe dintre conturile care răspândesc informații false și conspirații pe ambele platforme afișează un grad ridicat de religiozitate pe profilurile lor. Acest grad se manifestă în cantitatea de material religios sau limbaj religios folosit sau generat. Acest lucru poate sugera că indivizii cu un grad ridicat de religiozitate au mai multe șanse să accepte și să răspândească informații false sau conspirații care se află în concordanță cu propriile convingeri religioase. De asemenea, s-a observat că limbajul religios este adesea folosit pentru a crește legitimitatea și impactul emoțional al dezinformăriilor.

În analiză s-a observat, de asemenea, folosirea limbajului conspirativ pentru a manipula opinia publică și a genera sentimente de neîncredere. Adesea, dezinformarea pe rețelele sociale este concepută pentru a genera reacții emoționale intense și pentru a încuraja diviziunea și polarizarea în cadrul societăților. Aceste mesaje pot crea tensiune și conflict și pot amplifica temerile și prejudecățile existente. Un astfel de mesaj religios care pare să se potrivească în acest context este cel al „apocalipsei”.

Narațiuni identificate

În analiza postărilor pe cele doua platforme, au fost identificate mai multe narațiuni care încearcă să absolve Rusia de responsabilitatea pentru războiul din Ucraina și pentru potențiale incidente nucleare. Aceste narațiuni sunt adesea amplificate prin tonuri conspirative și religioase, contribuind la polarizarea opiniei publice.

Principalele narațiuni identificate:

1. Diminuarea responsabilității Rusiei:

– Vina asupra SUA și NATO: Postările adesea învinuiesc Statele Unite și NATO pentru conflictul din Ucraina, prezentându-le ca pe principalii agresori. Rusia este descrisă ca o victimă sau ca un actor care acționează în legitimă apărare.

– Arme nucleare rusești: Discuțiile referitoare la armamentul nuclear al Rusiei atrag reacții și interacțiuni pozitive, sugerând că acestea sunt văzute mai favorabil comparativ cu armamentul altor țări, cum ar fi SUA.

2. Teorii ale conspirației și Noua Ordine Mondială:

• Narațiuni conspirative: Sunt prezente teorii despre o cabală globală satanică și despre eforturile unei „Noi Ordini Mondiale” de a controla lumea. Aceste teorii combină tonuri religioase și pro-ruse. Mai exact, Rusia este una dintre țările ce se luptă cu aceste forțe oculte.

3. Religie și justificarea acțiunilor Rusiei:

– Dumnezeu de partea Rusiei: Există postări care susțin că Dumnezeu sprijină Rusia, prezentând-o ca apărătoare a lumii creștine. Războiul este văzut ca o luptă împotriva unei forțe malefice globale.

– Apocalipsa: Unele postări utilizează limbaj religios pentru a sugera că evenimentele curente fac parte dintr-un scenariu apocaliptic, amplificând astfel impactul emoțional al mesajului. În același timp diminuând considerabil gradul de implicare al Rusiei.

4. Riscul unui război nuclear:

– Apeluri la oprirea sprijinului pentru Ucraina: Este sugerat faptul că sprijinul SUA și NATO pentru Ucraina ar putea declanșa un război nuclear. Argumentul pornește de la premisa că Rusia ar folosi arme nucleare doar în legitimă apărare împotriva unui atac american.

Evoluția narațiunilor:

Conturi și diseminare a narațiunilor:

– Conturi multiple: Au fost identificate conturi care postează mesaje identice pe diferite platforme, folosind diverse hashtag-uri. Aceste conturi combină adesea narațiuni religioase, conspiraționiste și propagandă pro-rusă.

Evoluția mesajelor:

– Justificarea utilizării armelor nucleare: O narațiune timpurie sugera că Rusia ar putea folosi arme nucleare pentru a apăra teritoriile anexate în Ucraina, prezentând această acțiune ca o măsură defensivă.

– Propaganda ucraineană și implicarea NATO: Unele postări sugerează că Ucraina răspândește propagandă pentru a incita implicarea NATO, poziționând Rusia ca un participant reticent și justificând teama de un atac nuclear orchestrat de Ucraina.

– Atacul asupra barajului: O altă narațiune sugerează că Ucraina a atacat barajul pentru a furniza apă centralei nucleare, acuzând Rusia de atac și implicând entități externe care controlează Ucraina din umbră.

Aceste narațiuni împărtășesc un mesaj comun: reducerea responsabilității Rusiei în cazul unui incident nuclear. Aceste mesaje sunt folosite pentru a influența opinia publică, generând reacții emoționale intense și amplificând diviziunile și polarizarea în societate.