Sunt semnale de alarmă că detonarea barajului din Ucraina ar putea duce la un dezastru ecologic, cu efecte inclusiv în Marea Neagră. Situația îngrijorătoare a fost discutată și la nivel de miniștri ai Mediului, iar partea ucraineană spune că prezența minelor marine face dificilă monitorizarea zonei, relatează mass-media de la București.

Ulei industrial

Cel puţin 150 de tone de ulei industrial s-au scurs în fluviul Nipru și există riscul de scurgeri suplimentare de peste 300 de tone, au anunțat oficialii ucraineni. 

Adrian Bîlbă, doctor în științe și membru al organizației EcoDobrogea, a declarat pentru Digi24.ro, că „aceste cantități mari de ulei ar putea fi filtrate de ecosistemul deltaic al Niprului și, prin inundare, s-ar putea ajunge în zona de nisipuri, iar de acolo să polueze mai departe”.

Situația apărută după detonarea barajului a fost discutată și de ministrul român al Mediului cu omologul său ucrainean. Tanczos Barna a scris pe pagina sa de Facebook că partea ucraineană are dificultăți în a monitoriza zona, din cauza minelor marine, dar că Marea Neagră este departe de această poluare. Ministrul Barna mai spune că, potrivit specialiștilor, este puțin probabil ca substanțele poluante să ajungă în Marea Neagră în scurt timp, sau în cantități semnificative.

Rezervații naturale

După distrugere, un val imens de apă s-a rupt jos, pe Nipru, pe lângă faptul că sunt inundate câmpiile orașului Herson, mai ales în partea stângă. Este clar că se distrug ecosisteme, pot muri oamenii. Dacă e să vorbim despre consecințele ecologice, această apă ajunge în liman și ulterior – în Marea Neagră, a declarat pentru Hotnews Viaceslav Potapenko, directorul Institutului de Economie Verde din Ucraina și reprezentant al Institutului Național de Cercetări Strategice de la Kiev.

„În locul de ieșire spre Marea Neagră se află o rezervație naturală de nivel internațional, unde sunt mai multe specii de păsări călătoare. Evident că totul se distruge. Și nu este clar când aceste ecosisteme vor putea fi restabilite pe deplin.

Dar acesta nici pe departe nu este cel mai grav lucru. Printre alte consecințe – scăderea nivelului apelor subterane, mai multe localități vor rămâne fără sursa de bază a apei potabile. Mai mulți pești și alte vietăți din acest rezervor vor pieri și se vor descompune. Din această cauză, vara, există riscul apariției unor boli și pericol epidemiologic” a adăugat acesta.

”Dacă e să vorbim despre ecosisteme, din cele trei rezervații naturale din Ucraina, una lângă Dunăre, în preajma României, alta – în Carpați, la fel, aproape de România, cea de-a treia, care se află aici, a fost distrusă. Restabilirea acesteia în varianta inițială nu va fi posibilă niciodată. (…) În acest moment, un pericol direct pentru România nu există, deoarece distanța este mare, adică mai mult de 300 de kilometri” a mai declarat Viaceslav Potapenko, directorul Institutului de Economie Verde din Ucraina și reprezentant al Institutului Național de Cercetări Strategice de la Kiev, citat de mass-media de la București.