Desant german în Asia Centrală: poate fi evitată Rusia?

de | sept. 24, 2024 | Analize, FEDERATIA RUSA | 0 comentarii

Statele din Asia Centrală au îndemnat Germania, în timpul unei rare vizite a cancelarului federal german Olaf Scholz în Kazahstan, să investească în domeniul energetic şi să construiască axe de transport pentru a lega Europa de această regiune bogată în resurse naturale, ocolind Rusia. Potențial imens Asia Centrală are un potențial energetic semnificativ datorită resurselor […]

Statele din Asia Centrală au îndemnat Germania, în timpul unei rare vizite a cancelarului federal german Olaf Scholz în Kazahstan, să investească în domeniul energetic şi să construiască axe de transport pentru a lega Europa de această regiune bogată în resurse naturale, ocolind Rusia.

Potențial imens

Asia Centrală are un potențial energetic semnificativ datorită resurselor naturale abundente, în special petrol, gaze naturale, energie hidro și energie solară.

Kazahstanul este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol și gaze naturale din lume, cu rezerve vaste în regiunea Mării Caspice. Acest stat încearcă să își dezvolte capacitățile de energie regenerabilă, în special energia eoliană și solară, în scopul diversificării surselor energetice și reducerii emisiilor de carbon.

Turkmenistanul este considerat al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din lume, având mari rezerve în zăcămintele de la Marea Caspică. Turkmenistanul este un exportator important către China și alte piețe regionale, dar are un potențial ridicat de dezvoltare a energiei solare datorită climei sale aride.

Uzbekistan este unul dintre principalii producători de gaze naturale din regiune, având o industrie bine dezvoltată în domeniul petrolului și gazelor. Statul are un potențial hidro semnificativ, cu numeroase râuri care ar putea fi folosite pentru producerea de energie.

Concomitent, Uzbekistanul își dezvoltă capacitatea de energie solară, având în vedere nivelul ridicat de insolație din țară.

Kârgâzstan și Tadjikistan

Kârgâzstanul are unul dintre cele mai mari potențiale de energie hidroelectrică din Asia Centrală, datorită rețelei sale extinse de râuri montane. Deja o mare parte din electricitatea sa este produsă din hidroenergie, fiind și un bun de export. Datorită poziționării geografice și climatului montan, are un potențial de dezvoltare în sectorul energiei solare.

Tadjikistanul este una dintre cele mai bogate țări în resurse hidroelectrice, având posibilitatea de a deveni un exportator regional de electricitate. Deja majoritatea energiei consumate intern provine din hidroenergie. Deși în stadii incipiente, Tadjikistanul are un potențial considerabil în energie solară și eoliană, având multe zile însorite și locații favorabile pentru turbine eoliene.

Asia Centrală are un potențial energetic diversificat, dominat de petrol și gaze naturale, dar și cu perspective bune de dezvoltare a energiei regenerabile, cum ar fi energia hidroelectrică, solară și eoliană. Regiunea joacă un rol strategic în furnizarea de energie pentru piețele din Europa, Rusia și China, iar tendința de a diversifica sursele de energie, inclusiv dezvoltarea energiei verzi, crește treptat în aceste state.

Sarcină urgentă

„Integrarea mai avansată a sistemelor de transport şi de logistică între Asia Centrală şi Europa este o sarcină urgentă”, a subliniat liderul kazah Kasîm-Jomart Tokaev, preşedintele primei economii din zonă.
După primul summit „5+1” organizat între un lider european şi preşedinţii celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, în toamna lui 2023, Scholz a efectuat o vizită de trei zile în Asia Centrală, prima pentru un cancelar federal în ultimii peste 20 de ani.
În ultimele luni, ţările din această regiune pledează pentru dezvoltarea unei axe de transport care să ocolească Rusia în nord şi Iranul în sud, vizate de sancţiuni occidentale, pentru a ajunge în Europa prin Marea Caspică.
„Contăm pe ajutorul Germaniei pentru a lega această rută de reţeaua transeuropeană de transport”, a continuat Tokaev.
În afară de exportul de gaz, petrol şi pământuri rare, perspectiva de a trimite din Asia Centrală spre Europa via Marea Caspică energie durabilă precum hidrogen – cu impact limitat asupra mediului – ia amploare.
„Invităm partenerii germani să participe la acest proiect strategic”, a insistat Tokaev.

Rusia, contestată geopolitic

De la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, zeci de lideri s-au deplasat în această regiune unde Rusia, fostă putere tutelară, este contestată.
„Rolul Asiei Centrale ia amploare la nivel internaţional”, a salutat preşedintele kârgâz Sadîr Japarov. „Regiunea noastră are tot ce trebuie pentru a se dezvolta: resurse naturale, pământuri rare, un enorm potenţial de energie verde”, însă „schimbarea climatică este o ameninţare serioasă pentru Asia Centrală”, a adăugat Japarov, îndemnând Germania să coopereze în problemele de mediu.
Situaţia din Afganistanul vecin a fost de asemenea abordată în timpul acestui summit, pe fondul relaxării poziţiei diplomatice a republicilor din Asia Centrală faţă de talibani şi al unei intensificări a contactelor economice cu Kabulul.
Aceste state „doresc să interacţioneze cu Germania şi alţi parteneri europeni pentru a pune în aplicare proiecte comune care să implice această ţară în cooperarea economică regională”, a dat la rândul său asigurări liderul uzbec Şavkat Mirzioev.

Acord pentru migrație

Cancelarul german Olaf Scholz, aflat în vizită în Uzbekistan, a semnat duminică un acord bilateral cu ţara central-asiatică cu privire la migraţie. Acordul a fost semnat în oraşul istoric Samarkand şi este menit să faciliteze intrarea lucrătorilor calificaţi uzbeci în Germania, în special în domeniul sanitar.
De asemenea, acordul va contribui la accelerarea repatrierii uzbecilor din Germania ce nu dispun de permis de şedere legal. Din cei aproximativ 13.700 de uzbeci care trăiesc în Germania, doar aproximativ 200 ar fi eligibili pentru repatriere.
Acordurile bilaterale sunt o componentă esenţială a politicii guvernului de coaliţie german referitoare la migraţie. Un astfel de acord a fost încheiat vineri, la Berlin, în cadrul vizitei preşedintelui Kenyei, William Ruto.

„C5+1”, exercițiu geopolitic

Inițiativa „C5+1” include Germania și cele cinci state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan), fiind o platformă de dialog și cooperare creată pentru a întări relațiile dintre Germania și țările din Asia Centrală, având scopuri asemănătoare cu cele ale platformei C5+1 cu Statele Unite.

C5+1 între Germania și Asia Centrală este un cadru de cooperare stabilit pentru a facilita discuțiile politice, cooperarea economică și dezvoltarea de proiecte comune între Germania și statele din Asia Centrală. Această inițiativă a fost lansată în 2020, în contextul creșterii interesului german și european pentru consolidarea relațiilor cu această regiune strategică.

Platforma promovează dialogul politic regulat și schimburile diplomatice între Germania și statele din Asia Centrală. Germania urmărește să sprijine stabilitatea politică, reformele democratice și respectarea drepturilor omului în aceste țări, contribuind astfel la dezvoltarea unor relații de parteneriat durabil.

Interese germane

Germania este interesată de creșterea schimburilor comerciale și investițiilor bilaterale în regiune. Platforma facilitează discuțiile privind cooperarea în domenii economice cheie, cum ar fi energia, infrastructura, transporturile, tehnologia și digitalizarea. Germania oferă asistență tehnică și sprijin pentru implementarea de reforme economice care să faciliteze comerțul și să atragă investiții străine.

La fel ca în cadrul platformei C5+1 cu Statele Unite, Germania colaborează cu statele din Asia Centrală pentru a aborda provocările de securitate comune, cum ar fi combaterea terorismului, traficul de droguri, extremismul violent și alte amenințări transfrontaliere. Aceste eforturi includ schimburi de informații, antrenamente comune și sprijin pentru întărirea capacităților de securitate ale acestor țări.

Platforma C5+1 între Germania și Asia Centrală pune un accent deosebit pe cooperarea în domeniul schimbărilor climatice și dezvoltării sustenabile. Germania sprijină inițiativele regionale de gestionare a resurselor naturale, cum ar fi apa, și promovează utilizarea energiilor regenerabile. De asemenea, sprijină eforturile de adaptare la schimbările climatice și dezvoltarea agriculturii durabile.

Un alt obiectiv important al platformei este îmbunătățirea conectivității regionale, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații. Germania susține proiecte care facilitează legăturile comerciale între statele din Asia Centrală și Uniunea Europeană, promovând astfel integrarea economică regională.

Importanță regională

Platforma C5+1 cu Germania și Asia Centrală funcționează prin întâlniri periodice la nivel ministerial și întâlniri ale grupurilor de lucru tehnice, care se concentrează pe diferite domenii de cooperare, cum ar fi economia, securitatea, mediul și schimbările climatice. Aceste întâlniri au scopul de a identifica proiecte comune, de a discuta priorități și de a coordona acțiuni specifice pentru atingerea obiectivelor comune.

C5+1 între Germania și Asia Centrală oferă un cadru strategic pentru Germania de a se angaja mai activ în Asia Centrală, o regiune cu importanță geostrategică semnificativă, situată la intersecția dintre Europa, Rusia și China. Platforma le permite statelor din Asia Centrală să își diversifice parteneriatele internaționale și să obțină sprijin pentru inițiativele lor de dezvoltare și modernizare.

âPlatforma contribuie, de asemenea, la obiectivul Uniunii Europene de a avea o prezență mai mare și mai coordonată în Asia Centrală, sprijinind o serie de inițiative ale UE, cum ar fi Strategia UE pentru Asia Centrală, care urmărește promovarea stabilității, prosperității și conectivității regionale.

Relații energetice și de securitate

Germania își intensifică eforturile de diversificare a surselor de energie, având în vedere reducerea dependenței de gazele naturale din Rusia. Asia Centrală, în special Kazahstanul și Turkmenistanul, devin parteneri strategici în această privință. Germania explorează posibilități de import direct de gaze naturale și alte resurse energetice din regiunea Caspică, sprijinind proiecte de infrastructură energetică precum gazoducte și rute alternative de transport al energiei.

Germania colaborează cu Kazahstanul pentru a extinde parteneriatele energetice existente, axându-se pe creșterea producției de petrol și gaze naturale. Kazahstanul, fiind una dintre cele mai mari țări producătoare de hidrocarburi din lume, este crucial pentru strategia Germaniei de a găsi surse alternative de energie. În plus, Turkmenistanul, cu rezervele sale semnificative de gaze naturale, este văzut ca un furnizor potențial important, deși provocările logistice și politice pentru transportul gazelor din Turkmenistan către Europa rămân semnificative.

În afara hidrocarburilor, Germania își extinde cooperarea cu Asia Centrală și în domeniul energiilor regenerabile. Germania sprijină proiectele de energie solară și eoliană în Uzbekistan și Kârgâzstan, oferind asistență tehnică și financiară pentru dezvoltarea acestor capacități. Acest lucru se aliniază cu obiectivul Germaniei de a promova tranziția la energie verde la nivel global.

Parteneriat economic

Germania este unul dintre principalii parteneri comerciali ai statelor din Asia Centrală în cadrul Uniunii Europene. Aceasta își propune să îmbunătățească relațiile economice prin creșterea investițiilor directe în sectoare strategice precum transportul, infrastructura, agricultura și tehnologia. În Kazahstan și Uzbekistan, există un interes sporit pentru modernizarea industriei manufacturiere și dezvoltarea de noi tehnologii, iar Germania oferă expertiză și capital în aceste domenii.

Statele din Asia Centrală sunt interesate de extinderea accesului la piețele europene și de creșterea exporturilor către UE. Germania sprijină inițiativele de facilitare a comerțului și reducerea barierelor comerciale, oferind asistență tehnică pentru îmbunătățirea standardelor de producție și calitate, ceea ce ar permite produselor din Asia Centrală să fie competitive pe piața europeană.

Germania sprijină dezvoltarea economică regională prin intermediul unor programe de cooperare, cum ar fi parteneriatele public-privat și proiectele de dezvoltare rurală. Aceste inițiative vizează îmbunătățirea infrastructurii, creșterea accesului la servicii esențiale și consolidarea capacităților instituționale locale.

Arhitectură de securitate

Germania colaborează cu statele din Asia Centrală pentru a aborda amenințările comune de securitate, cum ar fi terorismul, extremismul violent, traficul de droguri și migrația ilegală. Aceasta implică schimburi de informații, instruirea personalului de securitate și întărirea capacităților regionale de răspuns la crize.

Germania promovează activ stabilitatea regională prin susținerea reformelor democratice și a guvernării transparente în Asia Centrală. Autoritățile de la Berlin lucrează îndeaproape cu țări precum Uzbekistanul și Tadjikistanul pentru a sprijini inițiativele de reformă politică și pentru a îmbunătăți respectarea drepturilor omului și statul de drept.

Germania este un susținător al Strategiei UE pentru Asia Centrală, care se concentrează pe consolidarea cooperării politice și de securitate între Europa și această regiune. Aceasta include sprijinirea unor inițiative de colaborare între statele din Asia Centrală pentru gestionarea resurselor comune, cum ar fi apele transfrontaliere, și rezolvarea disputelor regionale.

Relația dintre Germania și statele din Asia Centrală se bazează pe o abordare echilibrată între interesele energetice, economice și de securitate. Germania urmărește să consolideze parteneriatele pentru a asigura o aprovizionare diversificată cu energie, să îmbunătățească relațiile comerciale și să sprijine stabilitatea și dezvoltarea regională. Aceste eforturi sunt deosebit de importante în contextul geopolitic actual, caracterizat de instabilitate în regiunea extinsă a Europei și Asiei.

Rusia și talibanii

Preşedintele rus Vladimir Putin a prezentat recent o poziţie favorabilă talibanilor – în lupta împotriva terorismului -, ”pentru că orice putere este interesată de stabilitatea puterii sale şi de stabilitatea statului pe care-l conduce”, în contextul în care Rusia a fost vizată în ultimele luni de atentate teroriste.

Liderul de la Kremlin a anunţat recent că îi consideră pe talibanii din Afganistanm ”aliaţi în lupta împotriva terorismului”, în contextul în care Rusia a fost vizată în mai multe atentate în ultimele luni.

”Talibanii sunt cu siguranţă aliaţii noştrii în lupta împotriva terorismului pentru că orice putere este interesată de stabilitatea puterii sale şi de stabilitatea statului pe care-l conduce”, a declarat într-o conferinţă de presă, în marja summitului Organizaţiei Cooperării de la Shanghai (OCS), la Astana, în Kazahstan, Vladimir Putin.

Moscova şi-a anunţat intenţia de a retrage mişcarea talibană de pe lista rusă a ”organizaţiilor teroriste”, la peste trei ani de la revenirea talibanilor la putere în Afganistan, în contextul în care Rusia este îngrijorată de o posibilă contagiune jihadistă în Asia Centrală, o regiune a lumii pe care o consideră curtea sa din spatele casei.

Soli talibani

Talibanii – care au relaţii istorice cu nebuloasa jihadistă Al-Qaida – se află pe această listă rusă din 2023.

Acest lucru nu împiedică însă Moscova să întreţină relaţii cu talibanii de mai mulţi ani şi să primească în mai maulte rânduri ”soli” ai talibanilor pe teritoriul rus.

Moscova se arată conciliantă de la revenirea lor la putere în august 2021, după ce aceştia s-au angajat să nu lase alte organizaţii mai radicale să se stabilească pe teritoriul afgan.

Putin a subliniat joi că talibanii ”controlează puterea” şi ”şi-au asumat anumite angajamente”. ”Sunt sigur că talibanii sunt interesaţi de asemenea ca totul să fie stabil, calm şi supus anumitor reguli în Afganistan”, a declarat el.

Talibanii aplică o interpretare ultraradicală a islamului şi îşi multiplică măsurile liberticide împotriva femeilor în Afganistan, o politică catalogată de către ONU drept ”apartheid de gen”.

Rusia a fost vizată în ultimele luni de mai multe atentate sângeroase, inclusiv la o sală de concert, Crocus City Hall, situată în apropiere de Moscova, soldat cu 145 de morţi, în martie, revendicat de aripa afgană a grupării jihadiste Statul Islamic (SI-K), care luptă împotriva puterii talibane.

Export de gaze și petrol

Ministerul Economiei al Rusiei şi-a îmbunătăţit previziunile pentru 2024 privind exporturile de petrol şi gaze, surse cheie de venituri bugetare, cu 17,4 miliarde de dolari faţă de estimarea anterioară, la 239,7 miliarde de dolari, datorită unei perspective de preţ mai pozitive.

Aşteptările îmbunătăţite pentru afacerile ruseşti cu petrol şi gaze subliniază modul în care Occidentul are dificultăţi să provoace daune de durată economiei Rusiei prin sancţiuni fără precedent, inclusiv plafoane ale preţului petrolului şi restricţii la import, din cauza războiului Moscovei cu Ucraina.

Documentul arată că exporturile ruseşti de ţiţei cresc la 239,9 milioane de tone (4,8 milioane de barili pe zi) în acest an, de la 238,3 milioane de tone în 2023.

Ministerul se aşteaptă, de asemenea, că preţul mediu al petrolului rusesc vândut pentru export să crească anul acesta la 70 de dolari pe baril, o revizuire în sus cu 5 dolari faţă de o estimare făcută în aprilie. Aceasta este, de asemenea, în creştere de la 64,5 USD în 2023 şi peste pragul de preţ de 60 USD pe baril impus de Occident.

Preţurile gazelor naturale au fost, de asemenea, revizuite în creştere, atât pentru vânzările din Europa, cât şi din China.

Strategie rusă

Rusia a reuşit să-şi devieze o mare parte din afacerile sale din Europa de la invazia sa în Ucraina, intensificând comerţul cu China şi India.

Revizuirile înseamnă în cele din urmă venituri mai mari. Câştigul de aproape 240 de miliarde de dolari din exporturile de petrol şi gaze în acest an ar reprezenta o creştere de 13 miliarde de dolari faţă de 2023.

Prognoza a fost, de asemenea, crescută pentru 2025, la 236,5 miliarde de dolari, de la 226,2 miliarde de dolari în prognoza anterioară.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că economia globală va eşua fără petrolul şi gazele Rusiei. Vorbind la un forum economic din Orientul Îndepărtat al Rusiei, el a spus că Moscova plănuieşte să continue să pompeze gaze prin Ucraina către Uniunea Europeană, dar că Rusia nu poate forţa Kievul să păstreze acordul de tranzit care expiră la sfârşitul acestui an.

Rusia se aşteaptă ca producţia de gaze să crească în fiecare an până în 2030, limita previziunilor actuale, dar ministerul a revizuit în jos aşteptările atât pentru producţia de petrol, cât şi pentru volumul total al exporturilor de energie.

Rusia participă la eforturile, conduse de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, de a reduce producţia de petrol pentru a susţine piaţa volatilă.

Estimări în scădere

În estimările actualizate, producţia de petrol rusă este văzută în scădere la 521,3 milioane de tone în acest an, de la 529,6 milioane de tone în 2023 şi cu 1,7 milioane de tone faţă de estimarea anterioară.

Perspectivele pentru producţia de petrol în 2025 au fost reduse, potrivit Ministerului Economiei, producţia fiind văzută în continuare în scădere până la 518,6 milioane de tone, o reducere cu 11,4 milioane de tone faţă de prognoza anterioară.

Probleme pe axa financiară sino-rusă

Unele companii ruseşti se confruntă cu întârzieri tot mai mari şi costuri în creştere pentru plăţile către partenerii comerciali din China, lăsând în suspensie tranzacţii în valoare de zeci de miliarde de yuani, au declarat pentru Reuters surse ruse cu informaţii directe despre această problemă.

Companiile şi oficialii ruşi de câteva luni au semnalat întârzieri în tranzacţii după ce băncile chineze au înăsprit conformitatea în urma ameninţărilor occidentale cu sancţiuni secundare pentru relaţiile cu Rusia.

Sursele, citate de mass-media regională, au spus că problema s-a intensificat în această lună.

Băncile de stat chineze închid tranzacţiile cu Rusia ”în masă” şi sunt reţinute plăţi în valoare de miliarde de yuani, a declarat pentru media o sursă apropiată guvernului, care a vorbit sub rezerva anonimatului.

China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, reprezentând o treime din comerţul exterior al Rusiei anul trecut şi furnizând articole precum echipamente industriale vitale şi bunuri de larg consum care ajută Rusia să înfrunte sancţiunile occidentale.

De asemenea, oferă o piaţă profitabilă pentru multe exporturi ruseşti pe care se bazează China, de la petrol şi gaze până la produse agricole.

Trezoreria SUA, la atac

După ce Trezoreria SUA a ameninţat recent cu sancţiuni secundare asupra băncilor din China şi din alte ţări pentru că au tratat cu Rusia, băncile chineze au început să adopte o poziţie foarte strictă cu privire la tranzacţii, a declarat o sursă de la una dintre cele mai importante platforme de comerţ electronic din Rusia. Vinde o mare varietate de bunuri de larg consum importate din China.

„În acel moment, toate plăţile transfrontaliere către China s-au oprit. Am găsit soluţii, dar a durat aproximativ trei săptămâni, ceea ce este un timp foarte lung, volumele comerciale au scăzut drastic în acel timp”, a spus sursa.

O soluţie funcţională a fost să cumpere aur, să îl mute în Hong Kong şi să îl vândă acolo, depunând numerar într-un cont bancar local, a spus persoana.

Surse au declarat pentru mass-media că unele companii ruseşti au folosit lanţuri de intermediari din ţări terţe pentru a-şi gestiona tranzacţiile şi a evita verificările de conformitate efectuate de băncile chineze. Ca urmare, costurile de procesare a tranzacţiilor au crescut până la 6% din plăţile tranzacţiilor, de la aproape la zero înainte, au spus aceştia.

Moscova insistă

Kremlinul a recunoscut problema, dar a spus că cooperarea economică este importantă pentru ambele ţări şi că vor fi găsite soluţii.

”Cu astfel de volume şi într-un mediu atât de neprietenos, este imposibil de evitat unele situaţii problematice. Cu toate acestea, spiritul cu adevărat de parteneriat al relaţiilor noastre ne permite să discutăm şi să rezolvăm constructiv problemele actuale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Tranzacţiile cu China nu reprezintă totuşi o preocupare gravă pentru conducerea de vârf a Rusiei, deoarece plăţile în domenii prioritare continuă să decurgă fără probleme şi există voinţă politică din ambele părţi, a declarat pentru Reuters o sursă bancară.

Exportatorii ruşi nu au întâmpinat dificultăţi în a primi plăţi pentru mărfurile pe care China le importă, cum ar fi petrolul sau cerealele, a declarat pentru Reuters o altă sursă apropiată guvernului rus.

Comerţul bilateral dintre Rusia şi China a crescut cu 1,6%, până la 137 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2024, potrivit datelor vamale oficiale ale Chinei, după ce a atins un record de 240 de miliarde de dolari în 2023.

”Comerţul normal dintre China şi Rusia este în concordanţă cu regulile OMC şi cu principiile pieţei, nu este îndreptat împotriva terţilor şi nu este supus interferenţelor sau constrângerii din partea terţilor”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

”Ne opunem ferm oricăror sancţiuni unilaterale ilegale şi jurisdicţiei cu braţ lung şi vom lua toate măsurile necesare pentru a ne proteja drepturile şi interesele legitime”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Importuri în scădere

Importurile Rusiei din China au scăzut cu peste 1% la 62 de miliarde de dolari în ianuarie-iulie 2024 din cauza problemelor de plată, potrivit statisticilor oficiale ale Chinei.

Banca centrală a Rusiei estimează că importurile totale ale ţării din întreaga lume vor scădea cu până la 3% în acest an. ”Importurile vor scădea în 2024 din cauza întăririi barierelor de sancţiuni legate de plăţi şi logistică”, a spus banca centrală, deşi a prezis că situaţia se va îmbunătăţi pe termen mediu, conform proiectului de orientări de politică monetară publicat pe 29 august.

După vizita preşedintelui rus Vladimir Putin în China în mai, unele bănci locale chineze fără o afacere globală au intervenit pentru a gestiona plăţile bilaterale. Acestea nu ar fi expuse aplicatorilor de sancţiuni occidentali. Totuşi, sursele au subliniat că aceste bănci au adesea sisteme informatice învechite şi lipsă personal cu competenţele necesare.

Companiile mari din China, precum şi din India sunt puternic dependente de pieţele americane şi europene, a declarat Dmitri Birichevski, şeful departamentului economic al Ministerului de Externe al Rusiei, la o conferinţă la Moscova pe 16 august.

Supărare maghiară

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat recent că decizia Comisiei Europene de a nu media o dispută cu Ucraina în legătură cu blocarea livrărilor de petrol din Rusia către ţara sa sugerează că Bruxelles-ul este în spatele opririi aprovizionării.

Ungaria, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, şi vecina sa Slovacia protestează de când Ucraina a pus producătorul rus de petrol Lukoil pe o listă de sancţiuni, în iunie, oprind trecerea petrolului acestei companii pe teritoriul ucrainean către rafinăriile slovace şi ungare.

Afirmaţia lui Peter Szijjarto, pe care a făcut-o fără a furniza dovezi, a venit la o zi după ce Comisia Europeană a anunţat că respinge o cerere din partea Ungariei şi Slovaciei ca Bruxelles-ul să medieze între ele şi Ucraina în legătură cu sancţiunile impuse Lukoil.

„Faptul că Comisia Europeană a declarat că nu este dispusă să ajute la asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei şi Slovaciei sugerează că ordinul a fost trimis de la Bruxelles la Kiev pentru a genera provocări şi probleme în aprovizionarea cu energie a Ungariei şi Slovaciei”, a declarat Szijjarto la un eveniment politic conservator.

Comisia răspunde

Comisia Europeană, care a sprijinit Ucraina de la invazia rusă din 2022, a îndemnat în mod repetat ţările UE să pună capăt dependenţei lor de aprovizionarea cu energie de la Moscova. UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc.

Ulterior, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că nu există indicii că sancţiunile impuse Ucrainei au pus în pericol aprovizionarea cu energie a Europei, deoarece petrolul rusesc a continuat să curgă prin conducta separată Drujba, care leagă, de asemenea, Rusia de Slovacia şi Ungaria, prin Ucraina. Ramura sudică a conductei trece prin Ucraina către Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria şi a servit ca sursă principală de aprovizionare a rafinăriilor acestora timp de ani de zile.

Ungaria şi, mai nou, Slovacia sunt singurele ţări UE care s-au opus ajutorului militar acordat de aliaţii occidentali Ucrainei în lupta împotriva invaziei lansate de Rusia în februarie 2022. Luna trecută, Szijjarto a făcut comentarii similare acuzând Comisia Europeană de şantaj în disputa petrolieră şi a spus că poate „Bruxelles-ul, nu Kievul, este cel care a inventat totul”.

âUn oficial al guvernului ungar a declarat acum câteva săptămâni că firma petrolieră ungară MOL se află în stadiul final al discuţiilor pentru a stabili un sistem care să asigure fluxul de ţiţei din Rusia.

India, scăparea Rusiei?

India a depăşit China ca cel mai mare importator de petrol rusesc din lume, în vara anului 2024, deoarece rafinăriile chineze au cumpărat mai puţin din cauza marjelor de profit mai mici din producţia de combustibili, a arătat o comparaţie a datelor privind importurile.

Ţiţeiul rusesc a reprezentat în iulie un record de 44% din importurile totale ale Indiei, ajungând la un record de 2,07 milioane de barili pe zi (bpd), cu 4,2% mai mult decât în luna iunie şi cu 12% mai mult decât în urmă cu un an, au arătat datele despre transporturile indiene din comerţ şi surse din industrie.

Acest lucru a depăşit importurile de petrol din iulie ale Chinei din Rusia, de 1,76 milioane bpd, efectuate prin conducte şi transporturi, pe baza datelor vamale chineze.

Rafinăriile indiene s-au aprovizionat cu petrol rusesc vândut ieftin, după ce naţiunile occidentale au impus sancţiuni împotriva Moscovei şi şi-au redus achiziţiile de energie ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Cererea Indiei pentru petrol rusesc va creşte atâta timp cât nu mai vor mai înăspri sancţiunile, au menționat surse din industria indiană de profil.

Comerţul Indiei cu Rusia a crescut de când Rusia şi-a început războiul împotriva Ucrainei în februarie 2022, în principal datorită importurilor de petrol şi îngrăşăminte, o mişcare care ajută la controlul preţurilor globale şi la controlul inflaţiei.

Achiziţiile în creştere ale Indiei schimbă fluxul de ţiţei rusesc ESPO Blend de la cumpărătorii tradiţionali chinezi către Asia de Sud.

Importurile de ESPO în India au crescut în iulie la 188.000 bpd, deoarece au fost folosite nave Suezmax mai mari, potrivit datelor.

Rafinăriile din nord-estul Chinei sunt de obicei cei mai mari cumpărători ESPO, datorită proximităţii lor, dar cererea lor a scăzut din cauza cererii reduse de combustibil.

Irakul a continuat să fie al doilea cel mai mare furnizor de petrol al Indiei luna trecută, urmat de Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.

Achiziţiile de ţiţei ale Indiei din Orientul Mijlociu au crescut cu 4% în iulie, urcând ponderea regiunii în mixul general al Indiei la 40%, de la 38% în iunie, arată datele.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri