Situația enegetică a Ungariei este de o complexitate ridicată, având în vedere dependența de aprovizionarea externă cu gaze și lipsa resurselor proprii, dar cu toate aceste obstacole Budapesta este capabilă să dea dovadă de pragmatism și să își susțină interesele economice la nivel regional. Recent, au apărut informații concrete despre planurile de extindere ale companiilor de stat maghiare din sectorul energetic în state din vecinătatea estică a Europei.

Deși Ungaria importă acum gaz rusesc în principal prin conducta TurkStream, Viktor Orbán a declarat că țara sa negociază cu Rusia și Ucraina pentru a menține deschisă ruta de tranzit prin Ucraina. Aceasta este una dintre ultimele rute majore pentru gazul rusesc către Europa, dar contractul de tranzit între Kiev și Moscova este programat să expire la finalul acestui an. Orbán a propus o soluție prin care gazul să devină proprietatea cumpărătorilor înainte de a intra pe teritoriul Ucrainei, astfel încât să nu mai fie considerat gaz rusesc. Totuși, rămâne neclar dacă Rusia și Ucraina vor accepta această propunere.

În 2024, Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaz prin TurkStream și cantități suplimentare prin România. În plus, producția internă de gaz este estimată la 1-1,5 miliarde de metri cubi. În ciuda acestor resurse, necesarul pentru piața maghiară nu este suficient.

Ungaria continuă să surprindă prin extinderea influenței economice în regiunea Europei Centrale și de Est, folosind companii strategice precum MVM, controlată de guvernul lui Viktor Orbán. Într-o mișcare semnificativă, MVM a anunțat recent că a ajuns la un acord pentru a achiziționa divizia de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România, care deservește 3,4 milioane de clienți. Compania a raportat o cifră de afaceri de 10,2 miliarde de lei în 2022, reușind să treacă de la o pierdere de aproape 360 milioane de lei în 2022 la un profit net de 133,5 milioane de lei în 2023. Structura sa de acționariat include grupul E.ON, cu peste 68% din capital, și statul român, prin Ministerul Energiei, cu o cotă de 31,82%. Tranzacția este evaluată la circa 205 milioane de euro, un preț supraevaluat cu cel puțin 40% conform specialiștilor din domeniu, dar rămâne condiționată de aprobarea statului român. Viktor Orban a făcut o deplasare la București pentru o discuție cu omologul român și este puțin probabil ca subiectul vânzării participației E.ON către MVM să nu fi fost pe agenda de lucru.

MVM este o companie strategică pentru guvernul lui Viktor Orbán, deținută integral de statul maghiar. Cu prezență în 23 de țări și peste 11 milioane de clienți, MVM a făcut achiziții semnificative în regiune, consolidând influența economică a Ungariei. Recent, MVM a devenit proprietar al furnizorului și producătorului de energie electrică MVM Future Energy Technology din Miercurea Ciuc. Achiziția E.ON Energie România ar reprezenta un pas important în creșterea influenței sale în sectorul energetic românesc.

Autoritățile române au reacționat într-o manieră hotărâtă la această tranzacție. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că achiziția nu este finalizată și va fi analizată de Comisia de examinare a investițiilor străine directe. Comisia are dreptul de a sesiza Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar Burduja a declarat că măsurile vor fi luate în interesul românilor. În paralel, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care permite ministerelor să-și majoreze participațiile la companiile strategice, pentru a preveni preluările ostile.

Altă pistă pe care au intrat companiile strategice de stat maghiare se află în Bulgaria. Compania maghiară MOL și-a manifestat interesul pentru achiziționarea rafinăriei Lukoil de la Burgas, singura rafinărie din Bulgaria, un pas ce ar putea influența semnificativ industria energetică din Balcani. MOL este unul dintre cei șapte potențiali cumpărători, iar interesul său a fost confirmat de premierul Viktor Orbán, care a subliniat implicarea activă a Ungariei în tranzacție. Această mișcare a fost anunțată după vizita lui Orbán în Bulgaria, unde a avut discuții cu președintele Rumen Radev și liderul GERB, Boyko Borissov.

Presa maghiară notează că Lukoil intenționează să vândă rafinăria printr-o licitație deschisă, iar MOL este singura companie din Uniunea Europeană implicată în proces. Cu toate acestea, implicarea MOL ridică întrebări legate de posibilele legături cu finanțarea rusească, având în vedere magnitudinea tranzacției. Conform analiștilor, resursele financiare ale MOL ar putea fi insuficiente pentru achiziția estimată la aproximativ 2,5 miliarde de euro, ceea ce ar putea deschide calea pentru finanțare externă, inclusiv din Rusia.

Potrivit surselor din presa bulgară, procesul de vânzare se află într-o fază incipientă, iar lista potențialilor cumpărători include companii importante, cum ar fi Socar (Azerbaidjan), KazMunayGas (Kazahstan) și Opet (Turcia). Pe lângă rafinăria de la Burgas, tranzacția ar putea include întreaga rețea de distribuție și departamentul de vânzări al Lukoil din Bulgaria.

Achiziția activelor Lukoil din Bulgaria de către MOL ar putea consolida poziția economică a Ungariei în Balcani, dar ar putea, de asemenea, întări indirect legăturile Moscovei cu această regiune strategică.