De la rusi vine Franta

de | apr. 23, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

„Presedintele” Putin a parasit recent teritoriul ultimului nostru prieten (in conditiile in care Marea Neagra face si tace, efectuand un rapt la baioneta din malurile dobrogene deja zdrentuite ale lacului turco-rusesc), Serbia, intarziind cu trei ore peste programul oficial. Gurile rele de la Belgrad (a se citi cele pro-Europa) considera ca acele trei ore de amanare a plecarii se datoreaza ultimelor indicatii pe care premierul Federatiei Ruse le-a dat „maestrului” politicii externe, Boris Tadici, presedintele in exercitiu al „fratilor sarbi”

Premierul rus Vladimir Putin a dat "indicatii pretioase" presedintelui sarb Boris Tadici

Premierul rus Vladimir Putin a dat "indicatii pretioase" presedintelui sarb Boris Tadici

„Presedintele” Putin a parasit recent teritoriul ultimului nostru prieten (in conditiile in care Marea Neagra face si tace, efectuand un rapt la baioneta din malurile dobrogene deja  zdrentuite ale lacului turco-rusesc), Serbia, intarziind cu trei ore peste programul oficial. Gurile rele de la Belgrad (a se citi cele pro-Europa) considera ca acele trei ore de amanare a plecarii se datoreaza ultimelor indicatii pe care premierul Federatiei Ruse le-a dat „maestrului” politicii externe, Boris Tadici, presedintele in exercitiu al „fratilor sarbi”. Astfel, intr-o deschidere a la Anatoli Karpov, in ultimele zile Serbia a atacat decisiv in doua dintre directiile „sugerate” de Tarul de la Kremlin: Europa occidentala, reprezentata de reluctanta Franta, pe de o parte, si Orientul Mijlociu, pe de alta parte, cu Kuwaitul petrolifer ca viitor partener in conglomeratul sarbo-rus NIS pe de alta parte.
In ciuda tristului si penalului experiment din Kosovo reprezentat de abonimabila dictatura anti-sarbeasca a lui Bernard Kouchner, prietenul lui Alcatel, sau poate tocmai ca o incercare de catharsis Parisului, acesta din urma s-a infratit iremediabil cu Belgradul, intr-un parteneriat strategic politico-economic care este menit a inviora eforturile Serbiei de aderare la structurile UE. Ca si in cazul celorlalte state „bananiere” din Europa neinstitutionalizata, parteneriatul dintre cele doua entitati, semnat vineri, 8 aprilie curent, desi include cooperarea in mai multe domenii, obliga Serbia sa completeze reformele care o pot face sa se apropie cu mai mult tupeu de normele UE, atat de incriminate de rebelele Irlanda, Grecia etc., dar si pe la colturi de majoritatea fermierilor francezi, spanioli si nu numai. In schimb, Tadici are aerul ca pretinde, prin propriile sale puteri, de la Paris,  sprijin neconditionat in a obtine nu doar statutul de candidat la accederea in UE, ci insasi stabilirea unui calendar ferm al negocierilor de aderare cu gulerele cenusii de la Bruxelles. Cu cuvintele sale, presedintele Tadici a explicat presei ca „Parteneriatul strategic include cooperarea in domeniul integrarii europene, modernizarea, administrarea si pregatirea personalului din institutiile de stat [sarbesti], precum si in domeniul militar.” Cooperare in domeniul militar, cand vorbim despre Belgrad si Paris, suna, vorba lui Petre Roman, ca dracu’, pentru ca nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc cum zburau bombardierele Mirage deasupra tarii cneazului erou Lazar, intru cucerirea de catre NATO a primului stat ilegal de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, inclin sa cred ca Franta are de vanzare oarece sisteme anti-aeriene pret-a-porter de vanzare si trebuie sa le vanda cuiva, brusc.  Mai mult, presedintele Tadici a tinut sa mentioneze ca vizita sa in Franta a fost un prilej de a reinnoi veche prietenie si alianta cu Franta. Amaraciunea pentru poporul sarb ar putea veni, mai departe, din faptul ca presedintele Frantei, alogenul Nikolai Sarkozy, se pretinde, dupa intalnirea de saptamana trecuta, drept principalul sustinator al integrarii europene a Serbiei: „Franta sprijina fara rezerve perspectiva europeana a Serbiei, in vreme ce Serbia nu are un avocat mai bun decat Franta intru promovarea integrarii sale in UE.” Daca in cazurile celorlalte noi membre ale UE accentul negocierilor s-a pus pe indeplinirea reformelor economice si monetare care sa se alature aquissului comunitar, la Paris, Sarkozy a readus in discutie marota arestarii lui Ratko Mladici si Goran Hadzici, ultimii soldati de pe lista hapsana a lui tante Haga nevanduti inca de Belgrad pentru margelele de sticla ale colonialistilor de la Bruxelles. De ce se insista pentru prinderea celor doi atat de mult intr-o discutie despre aderarea unui stat la UE? De ce sunt atat de speriate cancelariile europene de aflarea in libertate a doi soldati pensionari si in special Parisul? Cat si ce cunosc Goran Hadzici si Ratko Mladici despre matrapazlacurile efectuate in mandatele detinute de oficialii europeni pe teritoriul fostei Iugoslavii? In episodul urmator.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *