De la Green Deal la „Drill Baby! Drill”

de | feb. 3, 2025 | Știri | 0 comentarii

Sistemul energetic global are o dinamică complexă în funcție de regiuni și de sectoarele economice. Se prevede o creștere a cererii de energie până în 2050 care se datorează creșterii populației și a veniturilor acesteia. Cu toate acestea, ne așteptăm ca cererea crescută de energie să fie moderată de o intensitate energetică mai redusă, așteptându-ne […]

Sistemul energetic global are o dinamică complexă în funcție de regiuni și de sectoarele economice. Se prevede o creștere a cererii de energie până în 2050 care se datorează creșterii populației și a veniturilor acesteia. Cu toate acestea, ne așteptăm ca cererea crescută de energie să fie moderată de o intensitate energetică mai redusă, așteptându-ne la o creștere a eficienței energetice.

Statele Unite dau tonul

Oricât am nega, Statele Unite au contribuit substanțial la echilibru geopolitic și securitatea globală. Donald Trump, prin politica MAGA, nu face altceva decât să consolideze toate resursele de putere globale ale Statelor Unite, punâd accent pe puterea economica. … Iar economie fără energie, nu există!

Schimbarea direcției Statelor Unite, odată cu venirea la Casa Albă a lui Donald Trump și numirea lui Chris Wright ca noul secretar al SUA pentru Energie, va imprima întregului mapamond o relaxare a politicilor de decarbonare și punerea accentului pe securitatea aprovizionării cu energie și o scădere a prețurilor.

Chris Wright este inginer nuclearist, este președintele consiliului de administrație a Liberty Energy, o companie de servicii petroliere specializată în fracturare hidraulică și pioneră în acest domeniu, care a început revoluția petrolului și gazelor obținute prin fraking, care a permis SUA să devină cel mai mare exportator de țiței din lume. De asemenea deține un pachet mare de acțiuni la o companie (OKLOHA) care dezvoltă tehnologia reactoarelor nucleare mici (SMR). Mai adăugăm că este un negaționist al schimbărilor climatice și se împotrivește tranziției energetice.

„Drill Baby, Drill!”

Trump și Wright schimbă prioritățile energetice ale Statelor Unite și sigur vor impune o nouă tendință în industria energetică globală, implicit și în cea a Uniunii Europene.

Tendințele sunt clare: producția de petrol și gaze va crește, cererea de energie pentru transport fiind din ce în ce mai mare. La fel și cerea de energie electrică „în bandă”, neintermitentă, care se obține din gaze și din nuclear. Cum investitiile în capacități de producție de energie electrică pe gaze sunt mai mici și cu un termen de finalizare mult mai mic decât cele din nuclear, acestea vor ocupa un loc fruntaș. Este evident că și investițiile în capacități nucleare vor avea un avânt, cunoscut fiind faptul că în 2024 au fost demarate multe proiecte noi în capacități „clasice” și în noi tehnologii SMR de zeci de miliarde de dolari. Acest fapt va reduce invetițiile în capacitățile intermitente din eolian și fotovoltaic și o descreștere a industriei auto electrice. Rezultattul este un interes mai mic pentru politicile climatice și de mediu.

Astfel dereglementarea va fi politica de stat. Și Trump, și Wright, provenind din afacerile americane de miliarde, vor conduce Statele Unite (și industria energetică americană) ca pe o mare corporație îndreptată spre profit în detrimentul regulilor introduse în ultimii ani de administrația Biden, consecință fiind obținerea cât mai facilă a autorizatiilor de explorare și foraj pe terenurilor federale și în apele offshore.

Dereglementarea nu va avea ca rezultat creșterea spectaculoasă a producției de petrol și gaze deoarece marea majoritate a terenurilor se află în proprietatea statelor sau în proprietate privată, puține terenuri fiind în proprietate federală. Evident că sunt multe state cu conducere republicană care vor adopta politica federală a lui Trump, dar nu cu o creștere spectaculoasă a producției de petrol.

Creșterea producției se va manifesta peste câțiva ani deoarece de la explorare la exploatare este necesară o perioadă mai mare. Astăzi prețul petrolului este relativ mare, dar presiunea anunțată de Donald Trump asupra țărilor OPEC de a crește producția pentru a sugruma economic Federația Rusă, Iranul și Venezuela, va duce la o scădere a prețului petrolului.

În ianuarie 2024 guvernul Biden a suspendat eliberarea de autorizații pentru exporturile de gaz natural lichefiat pentru țările care nu aderă la acordurile de liber schimb. Venirea lui Trump face mai permisivă politica de export de gaze naturale sub forma de LNG, mai ales ca se vor construi noi terminale de lichefiere a gazului și de încărcare a tancurilor LNG, care mai mult ca sigur vor avea ca destinație preponderentă Europa și posibil China, în functie de cum va evolua războiul economic SUA – China.

De asemena se observă o ofensivă a Statelor Unite spre infrastructura de aprovizionare europeană cu gaze rusești prin conducte, un magnat american arătându-și disponibilitatea de a prelua North Stream II.

Prețul gazelor este destul de greu anticipat și din cauza creșterii cererii interne, care de datorează temperaturilor mic din sezonului 2024 – 2025.

Energia nucleară este din ce în ce mai căutată și preferată deoarece Statele Unite va investi peste 500 miliarde de dolari în tehologiile inteligenței artificiale (AI), care sunt mari consumatoare de energie în bandă. Astfel nuclearul ce folosește combustibilul cu cea mai mare concentrație de energie pe unitatea de masă beneficiază încă de anul trecut de cateva zeci de miliarde de dolari investiții, aceste sume crescțnd în următorii ani. Să nu uităm că energia nucleară este cea mai bună opțiune în politicile de decarbonizare, fiind o completare fiabilă și scalabilă a hidrocarburilor, în detrimentul surselor regenerabile cu sau fară capacități de stocare. Dar cunoscând că finalizarea investițiilor în nuclear sunt de lungă durată, creșterea industriilor pe verticală va depăși mandatul de patru ani a lui Donald Trump. Oricine ar veni la putere, aceste investitii vor fi finalizate deoarece și Partidul Democrat sprijină dezvoltarea de capacitati de producție de energie electrică din nuclear.

Politicile de dereglementare se vor aplica și în industria nucleară, făcând astfel ca tehologiile clasice și cele noi (SMR sau de fuziune) să obțină aprobări mult mai rapid.

Fostul președinte, Joe Biden, a susținut foarte mult dezvoltatea capacităților de producție de energie regenerabilă și în special pe cele eoliene off-shore. Noua administrație este mult mai fermă în a nu subvenționa aceste tipuri de capacități. Culmea este că 70% din energia eoliană din SUA este generată în state cu majoritate republicană. Trump a făcut așa cum a spus în timpul campaniei electorale: aanulat eliberarea de licențe pentru energia eoliană offshore și este hotărât să nu mai ofere alte noi.

Spre deosebire de energia eoliană, cea fotovoltaică este mai puțin vizată, deoarece aceasta are costuri mult mai mici și companiile mici își permit să investească în capacități mici de producție și stocare, îndreptându-se către autosuficiență energetică. Totuși, cunoscând că sancțiunile reciproce Statele Unite – China vor crește, este de așteptat ca imporurile de panouri fotovoltaice să sufere creșteri de taxe. Trebuie amintit că Republica Populară Chineză deține un monopol de 90% asupra producției de panouri fotovoltaice.

Interesant este ce sa va petrece în piața de automobile electrice. Acestea au beneficiat de subvenții, pe care noua administrație le-a tăiat, subliniind că vehiculele ce folosesc combustibil fosil sunt mai bune și mai ieftine. Dar totusi, piața americană de vehicule electrice nu poate să nu mai fie influențată de piața mondiala, unde electrificarea transportului rămâne o prioritate și costurile bateriilor continuând să scadă datorită progreselor tehnologice, făcând vehiculele electrice mai accesibile.

În noile politici se prevede o consolidare a rețelelelor de energie de transport și distribuție de energie electrică, care de fapt încurajează energia regenerabilă.

Urmarea este ca Statele Unite sa iasă din Politicile interne Climatice și de Mediu, din Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice și din Acordul de la Paris și să crească investițiile în industria energetică, acestea ajungând la peste 7 mii de miliarde de dolari.

Contaminarea geopolitică a industriei energetice europene

Sancțiunile economice aplicate Federației Ruse și Chinei ar trebui să aibă un efect de bumerang pentru Statele Unite deoarece Uniunea Europeană ar trebui să se îndrepte către energia regenerabilă. Constatăm că după pandemia din 2020 și începerea războiului din Ucraina, impotrivirile membrilor UE în fața estabileshmentului bruxellez au fost răzlețe, puțini având tăria de a se exprima împotriva politicilor de decarbonare care au adus o creștere suplimentară a prețurilor energiei electrice din cauza intermitenței regenerabilelor.

Raportul Draghi, elaborat în 2024, comandat și insușit de Comisia Europeană, recunoaște instabilitatea aprovizionarii cu energie și trecerea de sub monopolul gazelor rusești sub monopolul chinezesc asupra metalelor și pământurilor rare. Astfel în toamna lui 2024 Uniunea Europeană definește ca materiale critice 34 de metale și nemetale, din acestea 17 fiind declarate strategice, majoritatea aflându-se sub monopolul chinezesc. Soluțiile date de fostul premier italian sunt către o încetinire a politicilor de decarbonare câțiva ani și propune investiții în capacități de productie pe gaz (ca gaz de tranziție) pe termen scurt și capacități pe nuclear pe termen lung.

Dacă până la venirea lui Trump, au existat câteva voci în UE care s-au impotrivit (cu jumătate de gură) politicilor ”verzi”, și aici amintim țările care de fapt s-au impotrivit reducerii tranzitului de gaz rusesc, Ungaria, Austria și Slovacia, astăzi mai multe voci se fac auzite în împotrivirea decarbonizării industriei europene, care a devenit necompetitivă în comparație cu industriile din Statele Unite și China. În ultima perioadă se remarcă miniștrii energiei din Polonia și România, care declară că membrii UE trebuie să își folosească resursele energetice existentă (carbune sau gaze), care fac (momentan) economiile naționale mai competitive, în detrimentul adoptarii de tehnologii „verzi” impuse de Green Deal. „Politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbește, pe modelul unei terapii șoc. Și, ca orice ideologie impusă fără o planificare atentă, s-a transformat într-o utopie care ne costă scump – economic, social și strategic.” a punctat Sebastian Burduja, ministrul român al energiei.

Și în Germania, cea mai afectată țară europeană de criza energetică generată de Green Deal, liderul blocul conservator (CDU/CSU) aflat în opoziție, Friedrich Merz, a declarat că va construi 50 de centrale electrice pe gaz în cazul în care va fi ales cancelar.

Am arătat de fiecare dată că Green Deal este o politică greșită deoarece uniformizează industriile energetice ale statelor membre. Plecând de la consumurile din mixul energetic primar, în care energia termică se află pe primul loc, urmând energia necesară transporturilor și mai apoi energia electrică, considerăm că uniformizarea nu se poate face deoarece un stat nordic are nevoi energetice diferite față de un stat sudic, un stat are resurse diferite față de altul, geografia unui stat cu ieșire la mare determină anumite consumuri energetice față de altul continental, statele estice, foste comuniste, au o arhitectură a industriei energetice complet diferită față de vechile membre ale Comunității Europeane a Cărbunelui și Oțelului.

Rezultatul politicilor energetice duse de Uniunea Europeană este dezastruos și se observă din următorul grafic al variației produsului intern brut.

Sursa: stadafa.com

Uniunea Europeană a fost de multă vreme considerată un jucător important în geopolitica globală, având un rol important în economia mondială, dat de influența economică, promovarea valorilor democratice și modelarea politicilor internaționale. În ultimii ani, poziția UE pe scena globală devine din ce în ce mai puțin relevantă. Pe lângă politicile energetice greșite, scăderea creșterii economice europene s-a datorat și proceselor birocratice excesive, intereselor naționale divergente și mecanismelor complexe de luare a deciziilor la nivel de UE. Fără îndoială că UE rămâne un actor important în economia mondială, dar diferențele față de SUA și China au tendința de a se mări. La acest ecart contribuie și proximitatea războiului din Ucraina, politicii agresive și războiului hibrid dus de Federația Rusă împotriva țărilor UE.

Venirea la Casa Albă a lui Donald Trump sigur va schimba politicile europene, UE fiind forțată și de războiul economic dus între Statele Unite și Republica Populară Chineză și de sancțiunile economice impuse de toată comunitatea țărilor democratice supra Federației Ruse.

Este posibil ca într-un viitor apropiat să existe o schimbare a viziunii asupra economiei Uniunii în Partidul popular European, schimbare care trebuie să înceapă cu reformarea industriei energetice. Schimbarea politicilor PPE este necesară pentru a stopa ascensiunea grupurilor suveraniste din Parlamentul European și în special al grupului preferatei lui Trump, Georgia Meloni – „Patrioti pentru Europa”.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri