România se află la granița estică a Uniunii Europene și a NATO, o poziție strategică ce o plasează în centrul eforturilor comunității occidentale de stabilizare a regiunii extinse a Mării Negre. Totuși, contextul geopolitic actual, marcat de tacticile hibride ale Federației Ruse, pune România în fața unor riscuri semnificative. Situația Georgiei, un stat care a pierdut teritorii importante și se confruntă cu instabilitate politică și economică, oferă lecții valoroase despre ce ar trebui să evite România pentru a-și proteja integritatea și stabilitatea.

Cum poate România să prevină repetarea unui scenariu asemănător cu cel al Georgiei? Va avea clasa politică de la București maturitatea necesară consolidării arhitecturii instituționale și de securitate a României?

Fragmentarea politică și polarizarea excesivă au slăbit democrația Georgiei, reducând capacitatea statului de a răspunde eficient la crize. Pentru România, prevenirea acestui tip de vulnerabilitate necesită consolidarea cât mai rapidă a instituțiilor democratice prin implementarea de reforme transparente care să elimine influențele oligarhice și să întărească statul de drept. Corupția rămâne o armă importantă în arsenalul războiului hibrid rus lansat de Federația Rusă împotriva statelor occidentale.

Clasa politică trebuie să relanseze un dialog autentic prin prioritizarea interesului național și evitarea radicalizării discursului politic. Importanța statutului României de țară membră a UE și a NATO trebuie subliniată și explicată societății românești.

Trebuie analizată posibilitatea implementării unor reformare ale sistemului electoral, pe fondul votului masiv de protest de la ultimele exerciții electorale. Reformele electorale care promovează transparența pot reduce influența intereselor oligarhice și crește dramatic încrederea publică. Un climat politic stabil este esențial pentru atragerea investițiilor și asigurarea sprijinului internațional.

Organizațiile care susțin educația democratică și drepturile omului joacă un rol esențial. Acestea trebuie sprijinite prin finanțare și parteneriate internaționale. Un jurnalism independent și profesionist este vital pentru combaterea dezinformării și creșterea încrederii în instituțiile statului.

Federația Rusă a utilizat sprijinirea separatiștilor, propaganda și dezinformarea ca arme pentru destabilizarea Georgiei, Ucrainei dar și a Republicii Moldova. România trebuie să rămână vigilentă prin identificarea rapidă și contracararea acestor tactici. Este nevoie de implementarea unor strategii de creștere a rezilienței interne prin dezvoltarea mecanismelor naționale de protecție împotriva influențelor externe.

Ambivalența Georgiei față de NATO și UE a redus sprijinul occidental în momente cruciale. România, ca membru NATO și UE, trebuie să își consolideze parteneriatele și să joace un rol cât mai activ în regiunea extinsă a Mării Negre, dar și în regiuni afectate de crize de securitate provocate de Moscova și aliații săi, precum Republica Islamică Iran.

România trebuie să își consolideze securitatea națională prin investiții în apărare și modernizarea armatei, inclusiv prin achiziționarea de capacități navale menite să reducă influența Federației Ruse în spațiul pontic. Continuarea achiziției de echipamente moderne și extinderea capacităților de apărare cibernetică trebuie să rămână o prioritate, având în vedere experiența României și a aliaților din NATO.

Chiar dacă suntem membrii cu drepturi depline ai NATO, evoluțiile politice au arătat nevoia de creșterea a rezilienței societății românești la atacuri hibride. Trebuie intesificată educația cetățenilor prin informarea publicului despre riscurile dezinformării, indiferent de regiune ori gradul de pregătire.

Este nevoie de consolidarea cooperării cu NATO, nu numai prin participarea activă la exerciții militare comune pentru a spori interoperabilitatea cu aliații, dar și prin cooptarea altor medii ale societății românești pentru o mai bună înțelegere a ce înseamnă statutul de stat membru NATO, cu drepturi și obligațiile aferente.

Consolidarea parteneriatelor strategice trebuie să aducă beneficii întregii societăți românești. Consolidarea relației strategice cu SUA pentru sprijin militar și economic de lungă durată este un lucru bine înțeles de factorii de decizie de la București, dar mai puțin explicat societății românești, lăsând teren fertil propagandei.

România poate deveni un lider regional prin promovarea integrării Republicii Moldova și a Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană. Susținerea unei politici externe comune active și a extinderii UE în vecinătate va ajuta la extinderea acestui rol.

România poate oferi un exemplu pentru vecinii săi, precum Ucraina, Republica Moldova, dar și statele din Balcanii de vest prin sprijinirea reformelor democratice, precum furnizarea de asistență tehnică și financiară pentru modernizarea instituțiilor lor.

Este nevoie de investiții masive în infrastructură și dezvoltarea unor proiecte regionale care să stimuleze legăturile economice și sociale. Acest obiectiv poate fi finanțat din bani comunitari, slăbind presiunea pe bugetul statelor din regiune.

România are șansa de a deveni cu adevărat un bastion al stabilității în regiune, dar trebuie să rămână vigilentă față de provocările geopolitice. Lecțiile din cazul Georgiei sunt un avertisment clar. Prin consolidarea instituțiilor, promovarea unei politici externe coerente și investiții strategice, România își poate proteja viitorul și poate deveni un lider regional de încredere.

Cetățenii români trebuie să înțeleagă că Georgia nu a devenit peste noapte o țară unde democrația a fost arestată. Partidul Visul Georgian, aflat la guvernare în Georgia din 2012, a folosit mai multe mecanisme legislative și politice pentru a-și consolida controlul asupra instituțiilor și pentru a modela viața politică și socială a țării în favoarea sa.

Deși Georgia a introdus un sistem electoral proporțional, Visul Georgian a manipulat legislația astfel încât să beneficieze de praguri electorale scăzute, distribuția mandatelor, și de alte măsuri care favorizează perpetuarea partidului la putere. Observatori internaționali au semnalat presiuni asupra alegătorilor și administrarea partizană a alegerilor.
Modificările legislative au întărit influența executivului asupra Consiliului Superior al Justiției și numirea judecătorilor, ceea ce permite partidului să controleze decizii importante în instanțe. Această politizare a sistemului judiciar a fost criticată de organizațiile internaționale pentru reducerea independenței justiției.
Legea privind „agenți străini”, propusă în 2023, urmărea să limiteze activitatea organizațiilor neguvernamentale și a mass-media independente, etichetând drept „agenți străini” entitățile care primeau finanțări externe. Deși legea a fost retrasă în urma protestelor masive, intenția a demonstrat tendințele autoritare ale guvernului.

Autoritățile georgiene au folosit instituțiile statului, inclusiv forțele de ordine, pentru a intimida opoziția și vocile critice. De asemenea, finanțarea și avantajele administrative au fost utilizate pentru a sprijini candidații Visului Georgian în alegeri.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de un cadru instituțional și legislativ mai robust pentru a preveni derapajele autoritare, dar anumite riscuri există, mai ales dacă o serie de condiții sunt îndeplinite, precum slăbirea instituțiilor democratice.
Dacă independența justiției, transparența procesului electoral sau libertatea presei sunt erodate prin legislație sau practici administrative, scenarii similare pot apărea într-un timp relativ scurt.

În situația în care un partid politic ar câștiga majorități parlamentare constante, ar putea utiliza acest avantaj pentru a modifica legislația în interes propriu, inclusiv în domeniul electoral sau judiciar. Semnele de alarmă apar atunci când guvernele încearcă să reglementeze sau să limiteze activitatea organizațiilor neguvernamentale, presei independente sau să reducă accesul la informații.

Polarizarea politică extremă și discursul populist pot oferi teren fertil pentru măsuri iliberale, justificate prin „voința poporului” sau „interesul național.”

Deși România are mecanisme de control instituțional și este monitorizată de structurile UE, derapaje similare ar putea avea loc prin acțiuni treptate, mai ales în absența unei societăți civile puternice și a unei prese independente. Exemple recente din Polonia și Ungaria arată că, chiar și în Uniunea Europeană, există riscuri de alunecare către autoritarism.

Rezistența civică, vigilența presei și aplicarea mecanismelor europene (precum Rule of Law Mechanism) sunt esențiale pentru a preveni asemenea scenarii.

În contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din România din 2024, au fost semnalate eforturi semnificative ale Federației Ruse de a influența procesul electoral și opinia publică.

Autoritățile române, dar și mass-media și societatea cicilă, au identificat campanii de dezinformare menite să divizeze societatea pe teme precum controlul exercitat de SUA și NATO asupra României, amenințările de securitate asociate statutului de membru NATO și sprijinul acordat Ucrainei. Aceste campanii au vizat amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de apărare națională și în instituțiile democratice.

Rusia a fost acuzată de susținerea unor candidați cu orientări pro-ruse și eurosceptice, precum Călin Georgescu, care a obținut un rezultat surprinzător în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Acest sprijin s-a manifestat prin campanii de promovare pe platforme de social media și prin rețele de troli.

Atoritășile au raportat acțiuni hibride agresive ale Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice menite să compromită integritatea procesului electoral și să influențeze rezultatele alegerilor. Au fost identificate rețele de troli și conturi false pe platforme precum TikTok, Facebook și Telegram, care au diseminat informații false și au promovat candidați pro-ruși. Aceste acțiuni au vizat manipularea opiniei publice și crearea de tensiuni sociale.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a exprimat îngrijorarea față de eforturile Rusiei de a influența alegerile din România, menționând un „efort rusesc – de amploare și bine finanțat” în acest sens. De asemenea, șeful diplomației britanice, David Lammy, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rapoartele autorităților române privind interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din România.

Eforturile de influență ale Moscovei în alegerile din România au fost diverse și bine coordonate, vizând destabilizarea procesului democratic și orientarea politicii externe a țării într-o direcție favorabilă intereselor rusești. Autoritățile române, alături de partenerii internaționali, au luat măsuri pentru a contracara aceste ingerințe și pentru a asigura integritatea procesului electoral.