Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu publicat recent că dorește să se întâlnească cu viitorul președinte american, Donald Trump, pentru a conveni asupra unui plan de pace înainte de orice negocieri cu președintele rus Vladimir Putin. Moscova a capturat aproape 3.600 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în 2024. Ucraina a suferit cele mai mari pierderi teritoriale în luna noiembrie, pierzând 610 kilometri pătraţi, după ce forţele ruse au capturat zilnic aproximativ 20 de kilometri pătraţi, relatează mass-media de la Kiev.

Întâlnire strategică

‘Mai întâi cu Trump, să cădem de acord asupra modului în care punem capăt războiului, în care îl oprim pe Putin’, a declarat Volodimir Zelenski în acest interviu de trei ore cu jurnalistul american Lex Fridman, afirmând, de asemenea, că este ‘foarte important ca Europa să aibă o voce’ în discuții. ‘Eu și Trump vom ajunge la un acord – și sunt sigur că va putea oferi garanții de securitate puternice cu Europa – și apoi vom putea vorbi cu rușii’, a subliniat el.
Interviul, înregistrat la sfârșitul lui decembrie la Kiev, a acoperit numeroase subiecte și a fost realizat de Lex Fridman în rusă, Volodimir Zelenski răspunzând la întrebări în ucraineană. Familia lui Lex Fridman a emigrat din Uniunea Sovietică în SUA la scurt timp după ce imperiul sovietic s-a prăbușit, când acesta avea 11 ani.
Președintele ucrainean a repetat că se așteaptă ca Donald Trump să poată pună capăt războiului. ‘În prezent, văd că atunci când vorbesc despre ceva cu Donald Trump – fie în persoană, fie la telefon – toți liderii europeni mă întreabă +cum a mers?+’, a declarat el.

Influența lui Trump

‘Acest lucru arată influența lui Donald Trump, iar asta nu s-a mai întâmplat până acum cu un președinte american, din propria mea experiență’, a adăugat Volodimir Zelenski înainte de a adăuga: ‘Îți oferă încredere că el poate pune capăt acestui război’.
Președintele ucrainean s-a arătat foarte elogios la adresa viitorului președinte american, care se va întoarce la Casa Albă pe 20 ianuarie. ‘Îmi place mesajul președintelui Trump când vorbește. Cred că împărtășim această idee a păcii prin forță, care este foarte importantă’, a afirmat el.
Victoria republicanului la alegerile din noiembrie 2024 a pus la îndoială soarta sprijinului american pentru Ucraina, viitorul președinte al SUA promițând că va pune capăt războiului ‘în 24 de ore’.
Pentru Volodimir Zelenski, aceste afirmații ale lui Donald Trump ‘nu sunt doar cuvinte’. ‘Contez cu adevărat pe el și cred că poporul nostru contează cu adevărat pe el’, a spus șeful statului ucrainean. ‘Are suficientă putere pentru a pune presiune asupra lui, asupra lui Putin’, a adăugat Volodimir Zelenski.

Critici dure

Președintele Ucrainei Zelenski a acuzat semnatarii Memorandumului de la Budapesta (SUA, Marea Britanie, Rusia, Franța și China) că nu au respectat garanțiile de securitate pentru Ucraina. El a declarat că, după anexarea Crimeei și invazia din Donbas, Ucraina a trimis cereri oficiale de consultare statelor semnatare, dar nu a primit niciun răspuns. Zelenski a descris atitudinea acestora ca fiind una de indiferență totală.

Președintele de la Kiev a criticat lipsa unui sprijin concret înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, spunând că sancțiunile ar fi trebuit impuse preventiv. Zelenski a spus că ceruse doar două lucruri: întărirea Ucrainei cu arme și impunerea de sancțiuni pentru a descuraja atacul, însă aceste solicitări au fost ignorate.

Zelenski a respins categoric ideea unui compromis cu Putin, declarând că nu poate exista reconciliere după crimele comise de liderul rus. Într-un moment emoționant, a menționat că, dacă cineva i-ar lua familia, ar căuta răzbunare, nu negocieri.

Liderul de la Kiev a explicat că alegerile prezidențiale și parlamentare vor avea loc doar după încheierea războiului, din cauza stării de război și a dificultăților logistice, cum ar fi implicarea diasporei și a militarilor în procesul de vot. El a sugerat că Ucraina ar putea lua în considerare opțiunea votului online. Legitimitatea lui Zelenski este periodic contestată de către autoritățile ruse.

Zelenski a mulțumit lui Elon Musk pentru sprijinul oferit prin Starlink, care a menținut comunicațiile funcționale în timpul atacurilor rusești. Totuși, el a exprimat dorința ca Musk să sprijine mai ferm Ucraina.

Înaintare rusă

După câteva luni de lupte intense, armata rusă a preluat controlul asupra bastionului ucrainean Kurahove, în regiunea de est Doneţk, a afirmat recent Ministerul Apărării rus într-un comunicat de presă, citat de KARADENIZ PRESS. „În cadrul ofensivei unităţilor Districtului Militar Sudic, oraşul Kurahove, cel mai dens centru urban din regiunea de sud-vest a Donbasului, a fost complet eliberat”, a indicat comandamentul rus pe Telegram.
Potrivit Ministerului Apărării rus, „timp de zece ani, regimul de la Kiev a transformat oraşul într-un puternic bastion defensiv, cu o reţea largă de poziţii de foc şi tuneluri subterane”. Oraşul este protejat la nord de barajul Kurahove, „care a limitat substanţial posibilităţile de manevră ale unităţilor de asalt ruse”, a menţionat ministerul rus.
Pentru a apăra oraşul, Ucraina a trimis un număr mare de trupe, ”care au inclus unităţi naţionaliste şi mercenari străini, sprijiniţi de artilerie şi tancuri”, a declarat ministerul rus, fără a prezenta dovezi, adăugând totodată că armata ucraineană a concentrat 26 de batalioane cu peste 15.000 de militari în Kurahove.

Ofensivă permanentă

„Datorită acţiunilor profesioniste ale forţelor ruse, în timpul eliberării Kurahove, inamicul a pierdut 80% din forţe (peste 12.000 de oameni), aproximativ 3.000 de maşini de luptă, inclusiv 40 de tancuri şi alte vehicule blindate. În timpul celor două luni de lupte din Kurahove, media zilnică a victimelor armatei ucrainene a variat între 150 şi 180 de soldaţi între morţi şi răniţi”, după cum susţine partea rusă. Capturarea acestui oraş, un important centru logistic, face ”mult mai dificilă aprovizionarea ariergardei şi armatei ucrainene în sectorul Doneţk, iar regimul de la Kiev pierde posibilitatea de a bombarda populaţia civilă din Doneţk cu artileria sa”, a continuat Ministerul Apărării rus.
În Kurahove, care avea în jur de 22.000 de locuitori înainte de război, se află o centrală electrică. După capturarea oraşului Kurahove, forţele ruse se vor concentra pe capturarea oraşelor Toreţk şi Ceasiv Iar din regiunea Doneţk, continuând în acelaşi timp să înainteze către Pokrovsk, un important hub logistic ucrainean.
În plus, trupele ruse vor înainta către graniţa administrativă a regiunii Dnipropetrovsk cu perspectiva declanşării ostilităţilor în acea regiune şi sporirea controlului asupra teritoriului regiunii Doneţk în toate direcţiile.

Ofensivă a Ucrainei

Ucraina a început o nouă ofensivă la Kursk, unde forţele sale au trecut graniţa pe 6 august 2023 şi în ultimele cinci luni au rezistat încercărilor ruse de a-i împinge înapoi. Ministerul Apărării rus a declarat că forţele sale au respins primele atacuri ucrainene duminică, la nord de o autostradă care duce spre capitala regională Kursk.
Dar bloggeri militari ruşi – un grup de corespondenţi de război şi experţi care, deşi susţin efortul de război al Moscovei, au criticat adesea deficienţele acestuia – au declarat că lupte intense continuă pentru a doua zi.
„Dimineaţa în regiunea Kursk începe din nou îngrijorător. Este evident că eşecul de ieri nu va opri inamicul şi el va încerca din nou să-şi impună voinţa asupra noastră astăzi”, a postat un blogger, Iuri Podoliaka, pe Telegram.
Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina, după aproape trei ani de război, dar succesul neaşteptat al Ucrainei de a invada şi de a păstra o bucată de teritoriu rus ar putea ajuta poziţia sa de negociere, deoarece ambele părţi se pregătesc pentru posibile discuţii de pace anul acesta.
Ambele tabere s-au străduit să-şi îmbunătăţească poziţiile pe câmpul de luptă înainte ca preşedintele ales al SUA, Donald Trump, să depună jurământul pe 20 ianuarie. Trump a declarat în repetate rânduri că va pune capăt rapid războiului, dar fără a explica în ce mod.

Pace rusească

Un „plan de pace” favorabil Federației Ruse în actualul conflict din Ucraina ar avea, în linii mari, elemente care să adreseze prioritățile și obiectivele Moscovei. Dacă ne bazăm pe declarațiile și acțiunile oficialilor ruși de-a lungul timpului, dar și pe precedentul altor conflicte similare (de exemplu, Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria), putem deduce faptul că partea rusă nu va ceda ușor regiunile cucerite.

Recunoașterea internațională a noilor „granițe” rusești va fi una din solicitările importante ale părții ruse. Aceasta ar presupune ca Ucraina (și, prin extensie, comunitatea internațională) să recunoască anexarea Crimeei (din 2014), precum și a regiunilor anexate de Rusia în 2022 (Lugansk, Donețk, Herson, Zaporojie) – conform narațiunii oficiale de la Kremlin. Reamintim că partea rusă și-a modificat propria Constituție, considerând regiunile cucerite drept părți integrante din teritoriul național rus.

În cazul în care nu se ajunge la recunoașterea integrală a anexărilor, Moscova ar putea insista ca zonele separatiste să aibă un statut politic și administrativ special, cu largi puteri de autoguvernare. Acest lucru ar trebui să trezească îngrijorare la Chișinău pentru ca aceste prevederi ale unei eventuale păci să nu devină un precedent pentru Republica Moldova.

Neutralitatea Ucrainei și garanții de securitate

Din perspectivă rusească, un punct fundamental ar fi ca Ucraina să renunțe oficial la orice demers de aderare la NATO și, în mod ideal, să își declare statutul de țară neutră. Conform solicitărilor ruse, acest statut ar trebui să fie recunoscut și de către alte mari puteri, mai ales de către SUA, Franța, Germania ori Regatul Unit.

Moscova va dori o garanție solidă că Ucraina nu va colabora militar cu alte state într-un mod considerat „ostil” Rusiei. Asta s-ar putea traduce într-un acord de tip „Ucraina nu va găzdui trupe străine sau baze militare externe”.

Rusia va pretinde cu siguranță dreptul de a superviza, într-o anumită măsură, capabilitățile militare ucrainene în regiunile apropiate graniței, sub pretextul menținerii stabilității regionale. Totodată Rusia ar putea solicita drept de tranzit pentru forțele sale militare din regiunea separatistă transnistreană din estul Republicii Moldova.

Ridicarea sancțiunilor

Dintr-o perspectivă favorabilă Moscovei, ar fi esențial ca înțelegerile de pace să includă un plan de ridicare sau cel puțin de relaxare a sancțiunilor internaționale impuse împotriva Rusiei de SUA, UE și alte state. Recent, o serie de lideri ai opoziției pro-ruse au propus implementarea unui astfel de mecanism în schimbul eliberării prizonierilor politici deținuți de autoritățile rusești.

Rusia va dori reinstaurarea accesului la sistemele financiare globale (de ex. SWIFT), posibilități de export de energie și materii prime fără restricții, precum și deblocarea activelor înghețate.

Un obiectiv declarat de Kremlin este protejarea drepturilor culturale și lingvistice ale populației vorbitoare de rusă din Ucraina. Un plan de pace pro-Rusia ar sublinia acordarea unui statut oficial limbii ruse în regiuni cheie. Un grad ridicat de descentralizare (sau „federalizare”) ar permite ca autoritățile locale pro-ruse să aibă putere semnificativă în regiunile respective.

Moscova va cere o diminuare drastică a forțelor armate ucrainene, prin limitarea tipurilor de arme sau a numărului de militari. Ucraina ar putea fi condiționată să nu dețină anumite categorii de arme (rachete cu rază lungă, artilerie grea etc.) în apropierea graniței cu Rusia.

Într-o variantă extrem de favorabilă intereselor ei, Moscova ar putea pretinde compensații sau renunțarea la anumite pretenții economice din partea Ucrainei, însă acest punct ar fi dificil de aplicat fără intervenția financiară a altor actori internaționali.

Monitorizare și implementare

Conform unor analize ale părții ruse, respectarea acordului ar putea fi făcută de comisii mixte, din care să facă parte trupe rusești și reprezentanți internaționali (nu neapărat occidentali, ci mai degrabă din țări aliate Rusiei sau neutre). Moscova ar putea accepta parțial implicarea unor organizații ca OSCE, dar ar prefera să excludă actori precum NATO sau UE din funcția de monitorizare.

Acest scenariu ar întâmpina însă numeroase obstacole, deoarece cere Ucrainei să facă concesii majore și presupune ca multe state occidentale să fie de acord cu o soluție ce confirmă extinderile teritoriale ale Rusiei. Pe plan internațional, susținerea unui asemenea plan este extrem de controversată și ar contraveni, în forma prezentată mai sus, principiilor de suveranitate și integritate teritorială recunoscute de majoritatea statelor la nivel mondial.

Ucraina, speranțe și realitate

Un plan de pace favorabil Ucrainei ar ține cont în primul rând de restabilirea suveranității și integrității teritoriale a statului ucrainean, de repararea prejudiciilor cauzate de conflict și de garantarea securității pe termen lung. Acest tip de plan ar fi, în esență, diametral opus celui dorit de Federația Rusă și ar putea include elemente precum retragerea completă a forțelor ruse din teritoriul ucrainean și restabilirea integrală a frontierelor Ucrainei recunoscute internațional la nivelul anului 1991. Asta presupune plecarea trupelor ruse din regiunile Donețk, Luhansk, Herson, Zaporojie și din Crimeea.

Totodată, Kievul ar dori restituirea controlului asupra frontierelor Ucrainei și demontarea structurilor administrative impuse de Rusia în teritoriile ocupate.

O serie de factori internaționali au propus instituirea unui mecanism global, susținut de statele partenere și de organisme financiare internaționale, care să asigure reconstrucția infrastructurii ucrainene distruse de conflict. Este de așteptat ca Ucraina să solicite ca Federația Rusă să contribuie la despăgubiri pentru prejudiciile materiale și umane cauzate, într-un mod similar practicilor de după alte conflicte majore (de ex. despăgubiri post-războaie). O parte din activele rusești blocate în străinătate ar putea fi folosite pentru reconstrucție, printr-un mecanism legal stabilit la nivel internațional.

Garanții de securitate pentru Ucraina

Ucraina ar urmări acorduri similare cu cele din Alianțe de apărare, care să-i asigure sprijin militar imediat în cazul unei noi agresiuni. Pe lângă posibila aderare la NATO (sau la alte structuri de securitate colectivă), Ucraina ar primi un pachet solid de sprijin, cu armament defensiv și tehnică de luptă modernă, pentru a-și consolida apărarea. Ca parte a unui acord, s-ar putea conveni asupra creării unei zone tampon (demilitarizate) pe teritoriul Federației Ruse, adiacente Ucrainei, sub monitorizarea unor observatori internaționali, pentru a garanta că nu se pot concentra forțe de invazie.

Ucraina va solicita includerea unor structuri juridice care să investigheze și să judece actele de agresiune și crimele de război, conform dreptului internațional. Kievul susține o competență sporită a Curții Penale Internațional, inclusiv a unui mandat puternic al CPI pentru a urmări și penaliza persoanele responsabile de crime de război și crime împotriva umanității.

Acest proiect ar putea avea și mecanisme independente de monitorizare, precum ONU, OSCE sau alte organisme credibile, care să asigure transparență și să documenteze posibile încălcări ale drepturilor omului în zonele afectate de conflict.

Repatriere și drepturi

Ucrauna ar putea solicita creare unor proiecte finanțate internațional pentru a ajuta refugiații și persoanele strămutate să revină în zonele natale în condiții de siguranță.

Prin respectarea drepturilor minorităților și a diversității culturale și a adoptării unei legislații echitabile, Ucraina își poate reafirma politicile de protecție a tuturor minorităților etnice și lingvistice, inclusiv populația rusofonă, în limitele Constituției și a standardelor europene. Printr-o posibilă monitorizare internațională, cu ajutorul unor organisme independente, Ucraina va putea confirna că drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor sunt respectate pe întreg teritoriul său.

Conform poziției ucrainene, orice fel de discuție despre statutul administrativ al regiunilor contestate trebuie să aibă loc doar după ce Rusia își retrage complet trupele și încetează ostilitățile.

Autoritățile ucrainene vor putea dezvolta, cu sprijinul partenerilor un set de măsuri pentru a gestiona reintegrarea teritoriilor recuperate, împreună cu mecanisme de reconciliere și reducere a tensiunilor locale.

În practică, un astfel de plan este extrem de dificil de abordat fără presiuni internaționale puternice, voință politică reală din partea Rusiei și un cadru diplomatic eficient. Rezolvarea conflictului în termenii doriți de Ucraina ar necesita probabil un consens larg în rândul actorilor majori (SUA, UE, NATO) și implicarea efectivă a organizațiilor internaționale pentru a asigura aplicarea și monitorizarea respectivului acord.

Tactică hibridă

Şeful Centrului de combatere a dezinformării din Ucraina, Andrii Kovalenko, a declarat că Rusia acumulează resurse militare pentru a prelungi războiul început acum aproape trei ani până în 2027.
Kovalenko, a cărui instituţie este ataşată Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, a declarat recent pentru postul de televiziune Espreso că „Rusia nu caută negocieri serioase”. „Analizez nu doar declaraţiile (preşedintelui rus Vladimir) Putin, ci şi activitatea complexului militar-industrial rus, potenţialul economic şi accentul pus pe apărare şi continuare a unui război intens pe tot parcursul anului 2025, precum şi încercarea de a acumula resurse şi de a le distribui într-un mod care să le permită să lupte până în 2027”, a explicat el.
Potrivit acestuia, Rusia vrea ca orice negocieri de încetare a focului să se desfăşoare fără Ucraina. „Cei de la Moscova s-au gândit că aceasta va funcţiona cu (preşedintele ales) Donald Trump. Lui Putin nu-i place, din câte se vede, poziţia lui Volodimir Zelenski, aşa că încearcă să negocieze fără el”, a spus Kovalenko.

Rusia impune?

În opinia sa, ruşii fac tot posibilul pentru a submina procesul care ar putea duce la negocieri şi pentru a da vina pe Ucraina pentru aceasta, pregătind în acelaşi timp resurse pentru continuarea războiului.
Mai mult, Putin încearcă să „impună” viitoarei echipe Trump ideea că Ucraina nu poate să facă parte din NATO şi pune sub semnul întrebării integrarea sa viitoare în Uniunea Europeană. „Sper că aceste mişcări sunt anticipate nu doar de noi, ci şi de noua administraţie Donald Trump şi de Uniunea Europeană”, a subliniat el.
În opinia sa, Putin poate fi obligat să negocieze doar prin forţă şi prin aliaţii care susţin acţiunile Rusiei, în special China. „Dacă China este atrasă în acest proces şi nu este de partea Rusiei, retorica rusă se va schimba, deoarece Moscova nu va putea menţine intensitatea războiului fără ajutor pentru eludarea sancţiunilor şi sprijinirea complexului militar-industrial”, consideră responsabilul ucrainean.
Totuşi, a spus el, este important să vedem o poziţie fermă din partea Statelor Unite în duelul diplomatic cu Rusia. „Sarcina noastră este să evităm manipulările cu ideea de garanţii de securitate pentru Rusia, asigurându-ne că aceste garanţii nu ne slăbesc integrarea europeană sau garanţiile de securitate. Acesta este un punct cheie pe care ruşii vor încerca să-l exploateze”, a concluzionat Kovalenko.

Ofensiva rachetelor

Rusia a utilizat peste 300 de drone kamikaze şi aproximativ 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, împotriva localităţilor ucrainene de la începutul anului 2025, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a lansat un apel recent către partenerii Ucrainei să o ajute să consolideze apărarea antiaeriană a ţării înaintea unei reuniuni preconizate pentru săptămâna viitoare.
„Doar în primele trei zile ale noului an, armata rusă a utilizat peste 300 de drone de atac şi aproximativ 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, împotriva oraşelor şi satelor ucrainene”, a denunţat el pe contul său de Telegram.
Mai mult, forțele ruse atacă zilnic cu bombe aeriene ghidate. Cele mai multe rachete şi drone au fost doborâte, dar „au existat şi lovituri care au provocat morţi şi răniţi”, a spus el. „Această teroare rusă, care nu scade în intensitate, ne cere nouă şi tuturor partenerilor noştri să continuăm să ne consolidăm scutul antiaerian şi toate elementele sale sistemice, de la rachete Patriot la grupuri mobile de foc”, a subliniat Zelenski.
Preşedintele ucrainean a făcut acest apel înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării care va avea loc joia viitoare la baza aeriană americană din Ramstein, Germania, în cadrul aşa-numitului ‘Grup de contact pentru apărarea Ucrainei’, care reuneşte aproximativ 50 de ţări şi va fi ultima înainte ca noua administraţie a lui Donald Trump să preia conducerea SUA. „Ne pregătim pentru întâlniri şi negocieri săptămâna viitoare pentru a ne consolida apărarea antiaeriană. Programul lucrărilor aferente a fost deja convenit în prealabil”, a spus şeful statului ucrainean.

Haos organizatoric

Circa 1.700 de soldați ucraineni dintr-o brigadă alcătuită din aproximativ 6.000 de soldați, dintre care o parte au fost instruiți în Franța, au dezertat încă dinainte să ajungă pe front, caz investigat în prezent de armata ucraineană. Din cauza ‘haosului organizatoric’, respectiva brigadă nu a fost suficient pregătită și nici echipată adecvat, potrivit corespondentului militar ucrainean Iuri Butusov, cel care a dezvăluit public acest caz.
‘Aproape toți soldații și comandanții proveneau din mobilizarea obligatorie și mulți dintre ei nu erau motivați suficient’, prin urmare au dezertat înainte să fie introduși în luptă, remarcă Butusov. De asemenea, adaugă acesta, ‘unele dintre echipamentele noastre existau doar pe hârtie’.
Cu toate acestea, mai menționează același jurnalist, majoritatea soldaților acestei brigăzi, care a primit din Franța blindate și obuziere moderne în urma instrucției efectuate în această țară, s-au străduit să-și îndeplinească misiunile de luptă pe sectorul de front unde au fost repartizați, în apropiere de Pokrovsk, un oraș ce se numără printre obiectivele cheie ale ofensivei ruse în estul Ucrainei. Însă din cauza greșelilor comandamentului, respectiva unitate, Brigada 155, a suferit pierderi semnificative, notează Iuri Butusov
Armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul de est în fața forțelor ruse, mai numeroase și mai bine înarmate. Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din țară, la coruperea unor responsabili și la acțiuni de recrutare forțată în care ofițerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. În plus, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat în 2024.
Lupte intense au loc în acest timp și în provincia rusă Kursk, unde trupele ucrainene ocupă o porțiune de teritoriu pe care armata rusă, sprijinită de soldați nord-coreeni, încearcă să-l recupereze. Ucraina a revendicat inițial ocuparea a circa 1.100 de kilometri pătrați în Kursk, dar acum mai controlează acolo circa 460 de kilometri pătrați, potrivit portalului militar ucrainean ‘Militarnîi’

Represalii ruse

Rusia a promis Ucrainei represalii după ce armata ucraineană a lansat vineri o nouă salvă de rachete americane ATACMS asupra unor ţinte pe teritoriul rus, genul de atac considerat de Moscova o linie roşie în războiul pe care l-a declanşat în urmă cu aproape trei ani. „Aceste acţiuni ale regimului de la Kiev, care este susţinut de tutorii săi occidentali, vor face obiectul unor represalii”, a indicat într-un comunicat armata rusă, care a susţinut mai devreme că a interceptat opt rachete ATACMS ce au ţintit regiunea rusă Belgorod şi de asemenea 72 de drone ucrainene.
În luna noiembrie 2024, preşedintele american Joe Biden a dat pe final de mandat undă verde cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de lovire a unor ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachete ATACMS, autorizaţie dată apoi şi de Marea Britanie şi Franţa pentru folosirea astfel a rachetelor Storm Shadow/SCALP. De atunci, armata ucraineană a efectuat mai multe raiduri asupra unor ţinte în Rusia cu astfel de rachete, ce au o rază de acţiune de circa 300 de kilometri, în timp ce pe frontul din estul Ucrainei trupele ruse au continuat să avanseze.

Oreșnik, avertisment pentru Occident?

După primul atac ucrainean cu rachete ATACMS, Rusia a folosit în premiera noua sa rachetă balistică hipersonică Oreşnik, lovind o fabrică ucraineană de armament în oraşul ucrainean Dnipro, iar preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv şi simetric” oricărei noi escaladări a conflictului.
Anterior, Putin avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.
Au urmat însă şi alte atacuri ucrainene cu rachete asupra unor ţinte în profunzimea teritoriului rus, în urma cărora Rusia a răspuns cu raiduri cu drone şi rachete asupra infrastructurii militare şi energetice ucrainene. În ultimele săptămâni, preşedintele Putin a ameninţat că va ordona armatei sale să lovească centrul oraşului Kiev, ca răspuns la atacurile ucrainene efectuate cu rachete ATACMS sau Storm Shadow.

Factor nuclear

Observatorii de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) staţionaţi în Ucraina au informat duminică seară că au auzit explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, aflată sub ocupaţie rusă. Într-o declaraţie postată pe site-ul său, organizaţia cu sediul la Viena subliniază că detonările coincid cu informări privind un atac cu drone asupra centrului de formare de la centrală.
Aceasta „reprezintă o nouă ameninţare la adresa siguranţei nucleare a celei mai mari centrale nucleare din Europa”, a avertizat directorul general al AIEA, Rafael Grossi. Echipa de observatori ai AIEA din Zaporojie a informat că a auzit două explozii puternice provenite din afara perimetrului uzinei, duminică după-amiază, dar şi foc de mitralieră provenit din interiorul uzinei.
Potrivit observatorilor internaţionali, intensitatea activităţilor militare în vecinătatea celei mai mari centrale nucleare din Europa, ocupată de Rusia din martie 2022, a crescut în weekend.
„Un atac împotriva oricărei centrale nucleare este complet inacceptabil”, a declarat Grossi. Având în vedere creşterea activităţii militare în jurul uzinei, directorul general al AIEA a cerut „reţinere maximă” pentru a preveni „pericolul clar” împotriva siguranţei centralei.
În primele zile ale invaziei asupra Ucrainei, armata rusă a ocupat centrala nucleară Zaporojie, cu şase reactoare, cea mai mare din Europa.
Centrala atomică, condusă de personal ucrainean sub ordinele experţilor ruşi, nu generează energie şi se află în conservare.

Declarații

La rândul său, Ministerul Apărării rus a susţinut, într-un comunicat de presă, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că apărarea antiaeriană rusă a doborât cinci drone ucrainene care au încercat să atace în ajun centrala Zaporojie. „Regimul de la Kiev nu renunţă la provocări pentru a crea o ameninţare de catastrofă tehnologică la centrala nucleară Zaporojie. Pe 5 ianuarie, armata ucraineană a încercat din nou să atace centrala nucleară şi oraşul Energodar cu 8 drone cu aripi fixe”, a indicat ministerul rus pe Telegram. Potrivit sursei citate, „mijloacele de apărare antiaeriană au anihilat toate dronele”.
Cu toate acestea, în urma prăbuşirii uneia dintre drone, „aceasta a explodat şi a provocat un incendiu pe acoperişul centrului de antrenament al centralei nucleare Zaporojie”, a adăugat Ministerul Apărării rus, potrivit căruia nu au existat victime omeneşti sau daune importante, iar situaţia radiologică „este normală”.