Ministerul de externe al Ucrainei a respins în termeni fără echivoc posibilitatea plasării Crimeii sub mandat ONU până la crearea condiţiilor pentru organizarea unui referendum care să respecte toate normele democratice în această peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014, după ce şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski a făcut o propunere în acest sens, relatează mass-media regională.

Războiul declarațiilor

„Integritatea teritorială a Ucrainei nu a fost şi nu va face niciodată obiectul unei dezbateri sau al unui compromis. Crimeea este Ucraina. Punct”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat emis recent.
MAE ucrainean subliniază în comunicat că peninsula Crimeea se află în interiorul frontierelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional în 1991 şi insistă că singura soluţie acceptabilă este de a forţa Kremlinul să părăsească acest teritoriu.

Ministrul polonez de externe a sugerat internaţionalizarea temporară a statutului Crimeii ca unul dintre compromisurile posibile pentru a obţine pacea între Ucraina şi Rusia prin negocieri. Sikorski a făcut aceste remarci în timpul forumului Strategiei Europene de la Yalta (YES), desfăşurat între 8 şi 9 septembrie la Kiev. Propunerile sale au fost aduse abia joi în atenţia publicului larg, după ce au fost difuzate de agenţia de presă Interfax-Ukraina.

Propunere poloneză

Potrivit înaltului oficial polonez, peninsula ucraineană este importantă din punct de vedere simbolic pentru liderul rus Vladimir Putin, precum şi importantă strategic pentru Ucraina. Prin urmare, în opinia sa, Kievul şi Moscova nu vor putea conveni asupra păcii fără demilitarizarea Crimeii.
În acest context, Radoslaw Sikorski a sugerat posibilitatea demilitarizării şi plasării peninsulei sub jurisdicţia ONU pentru a organiza, în termen de până la 20 de ani, un referendum corect după un recensământ al rezidenţilor legali din acest teritoriu pentru a decide cui ar trebui să aparţină Crimeea, conform media citate.

Presiune turcă

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie „returnată” Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului.

„Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult ‘durerea’ populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea”, a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care a avut loc recent la Kiev.
„Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional”, a insistat Erdogan.
În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai.

Problema tătară

Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991.
După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova.
De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea.
Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Poate reveni Crimeea la Ucraina?

Revenirea Crimeei la Ucraina este un subiect complex, care implică factori politici, militari, economici și diplomatici.

Una dintre metodele teoretice ar fi negocierile dintre Ucraina și Rusia cu mediere internațională. Aceste negocieri ar putea implica concesii din partea ambelor părți, sprijinul ONU, UE sau altor organisme internaționale pentru a stabili un acord de pace și o soluționare teritorială.

Aplicarea de sancțiuni economice și politice constante asupra Rusiei ar putea crea o situație în care Moscova să fie dispusă să negocieze. Totuși, sancțiunile nu au dus până acum la schimbări majore de poziție în privința Crimeei.

Ucraina ar putea continua să facă apeluri la instanțe internaționale, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Tribunalul Internațional de Justiție, pentru a câștiga sprijin legal în revendicarea Crimeei.

Presiuni economice și militare

Dacă Rusia ar suferi o criză economică severă, s-ar putea ca guvernul rus să fie obligat să-și revizuiască prioritățile, inclusiv Crimeea. Însă acest scenariu depinde foarte mult de capacitatea și dorința altor puteri mondiale de a menține presiunea economică pe termen lung.

În teorie, Ucraina ar putea încerca o recucerire militară a Crimeei, mai ales dacă primește un sprijin militar extins din partea Occidentului. Cu toate acestea, acest scenariu ar aduce riscuri enorme, inclusiv escaladarea conflictului cu Rusia, o putere nucleară.

O altă posibilitate ar fi apariția unor mișcări de rezistență în Crimeea împotriva autorităților ruse, sprijinite de Ucraina. Totuși, această variantă este improbabilă din cauza controlului strict exercitat de Rusia asupra regiunii și a sprijinului aparent al unei părți a populației locale pentru Rusia.

O schimbare de regim în Rusia ar putea duce la reconsiderarea statutului Crimeei. Dacă la conducerea Rusiei ar ajunge un guvern mai deschis la cooperare cu Occidentul, acesta ar putea lua în considerare restituirea Crimeei în cadrul unui pachet mai larg de reforme.

Sprijin extern

Dacă Ucraina reușește să devină membru NATO și UE, sprijinul militar și diplomatic ar putea crește presiunea asupra Rusiei. Totuși, acest scenariu ar putea implica o escaladare majoră a conflictului.

O soluție pe termen lung ar putea fi schimbarea opiniei publice în Crimeea prin promovarea identității ucrainene, protecția drepturilor minorităților și îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale Ucrainei, făcând reunificarea o opțiune mai atractivă pentru locuitorii Crimeei.

Rusia susține că anexarea Crimeei a fost legitimată de un referendum, în timp ce Ucraina și majoritatea țărilor occidentale îl consideră ilegal. Orice negociere viitoare ar trebui să abordeze această dispută.

Peninsula Crimeea are o importanță strategică pentru Rusia, fiind locul unde se află flota sa din Marea Neagră. Moscova nu va renunța ușor la acest teritoriu, văzându-l ca pe o fortăreață geopolitică.

Conform majorității experților, revenirea Crimeei la Ucraina este un proces extrem de dificil, care necesită o combinație de presiuni internaționale, schimbări interne în Rusia și strategii pe termen lung de restabilire a integrității teritoriale a Ucrainei.