Pentru ca lumea să nu-și mai facă iluzii deșarte, la 26 decembrie 2024 Vladimir Putin a răspuns propunerii venite de la viitoarea administrație Trump referitoare la începerea negocierilor de pace în Ucraina. Președintele rus a răspuns unui jurnalist care i-a solicitat să comenteze afirmațiile presei americane conform cărora viitoarea administrație Trump i-ar fi transmis în noiembrie ca în schimbul unui acord de pace aderarea Ucrainei la NATO să fie amânată cu cel puțin zece ani. Putin a răspuns că nu contează dacă Ucraina aderă azi, mâine sau peste zece ani, prin această declarație reiese clar refuzul categoric al președintelui rus.

Să ne amintim, în campania electorală, președintele Donald Trump a promis că va încheia războiul din Ucraina în 24 de ore, dar a refuzat să explice cum o va face. Desigur, chestiunea războiului din Ucraina a fost o piesă de bază referitoare la politica externă în cursul dezbaterii electorale, iar siguranța cu care Trump a afirmat repetat că va pune capăt războiului ruso-ucrainean în 24 de ore a avut o oarecare importanță în influențarea deciziei alegătorilor americani. Să ne amintim că și la noi unii candidați care au spus că vor pace, fără să spună cum și ce fel de pace, de parcă noi am fi în război și nu într-o alianță defensivă, repet, defensivă, au câștigat aderență la un anumit public.

Ulterior, după câștigarea alegerilor, Trump a mai nuanțat chestiunea celor 24 de ore, spunând că va fi nevoie de mai mult timp. Dar chestiunea rămâne. Ori, ceea ce a dezvăluit presa americană a fost o manevră de tatonare a viitoarei administrații Trump înainte de a fi instalată la 20 ianuarie 2025, o tatonare neoficială pentru a verifica care sunt intențiile și disponibilitatea de negociere în chestiunea păcii a președintelui rus Vladimir Putin. Nu este ceva anormal, multe astfel de manevre de tatonare se fac prin canale neoficiale, inclusiv prin intermediul presei, mai ales în fazele incipiente ale unor posibile negocieri, pentru a stabili disponibilitatea celeilalte părți la negociere sau pentru a fixa cadrul negocierilor, așteptările părților sau baza de la care pot începe aceste negocieri. Iar viitoarea administrație Trump a procedat foarte corect și abil, lăsând să se scurgă spre presă o informație, obligându-l pe Putin să își definească public poziția inițială sau disponibilitatea de a accepta negocierile. Mai ales că le-a făcut înainte de a se instala la Washington, dându-i un cadru neoficial, fiindcă în cadru neoficial se discută mai liber și fără restricții, dar ar putea servi ca bază pentru începerea discuțiilor oficiale.

Ori, Vladimir Putin a respins categoric chiar ideea de negociere, rămânând pe o poziția forte și intransigentă. De ce a abordat președintele rus această poziție? Fiindcă este convins că va câștiga, este convins că ofensiva în care se află rușii de mai bine de un an va duce la prăbușirea apărării ucrainene și atingerea obiectivelor Rusiei: anexarea celor patru oblasturi pe care nu le controlează integral nici acum (Luhansk, Donetsk, Zaporoje și Khereson), denazificarea Ucrainei, respectiv schimbarea conducerii cu una obedientă Moscovei, demilitarizarea Ucrainei, respectiv anularea puterii militare prin dezarmare de armament greu și aviație și impunerea unui număr limitat de militari, astfel ca restul Ucrainei să devină o pradă sigură a Rusiei oricând acesteia îi va veni chef să ocupe restul Ucrainei.

Spuneam că Vladimir Putin este convins că va câștiga, deși în mai bine de un an de ofensivă a reușit să ocupe ceva mai mult de 1000 kmp (spre comparație, ofensiva ucraineană din toamna lui 2022 din Kherson și sud-est de Harkov a eliberat peste 8000 de kmp în circa două luni), dar cu pierderi enorme, doar pentru 2024 sunt estimate cifre de 440000 de ruși morți, răniți și dispăruți, plus distrugerea a celei mai mari părți din armamentul convențional al Rusiei. Dar pe Putin nu îl interesează aceste pierderi din rândul propriului popor, precum nu îl interesează nici distrugerile provocate de ucraineni pe teritoriul rusesc sub forma depozitelor de combustibil, de armament, rafinăriilor sau fabricilor de armament. Nu îl interesează și el crede, de fapt este sigur, că va câștiga, indiferent câți ruși și mai nou nord-coreeni va arunca în malaxor.

Ori, pe Trump, această atitudine sfidătoare și ruptă de realitate nu face altceva decât să îl irite la maxim, având în vedere că este un personaj vanitos și orgolios, avid după publicitate, dornic să arate că el este cel mai bun și mai grozav. Iar răspunsul lui Putin este ca o palmă dată orgoliului acestui personaj. Despre Trump și Ucraina, am scris aici https://karadeniz-press.ro/ce-inseamna-pentru-razboiul-din-ucraina-noul-mandat-al-lui-trump-ii/ , dar recomand și prima parte, despre caracterul lui Trump, aici https://karadeniz-press.ro/ce-inseamna-pentru-razboiul-din-ucraina-noul-mandat-al-lui-trump/ .

Iar Trump, odată instalat la Casa Albă, va reacționa dur la acest afront personal din partea lui Putin, fiindcă o va lua personal, iar Trump este răzbunător. Așa că îl va convinge pe Putin că nu câștigă, ba dimpotrivă, că pierde. Pentru asta va înarma Ucraina mai mult ca și până acum, la fel cum a făcut în primul mandat, când a livrat Ucrainei armamentul letal pe care administrația Obama a refuzat să îl trimită, respectiv rachetele Javelin și Stinger cu care ucrainenii au făcut prăpăd în blindatele și aviația rusă în prima fază a războiului deschis în 2022. Iar Trump nu trebuie decât să suplimenteze ajutorul militar al SUA, spre exemplu cu cantități masive de rachete MLRS și ATACMS, sisteme antiaeriene avansate, artilerie grea, tancuri și vehicule blindate și alte asemenea, care să îi facă pe ucraineni să reziste mai bine și să provoace pierderi și mai mari, dar, cel mai important, să le dea posibilitatea să treacă la contraatac pe anumite sectoare. Iar atunci, când rușii încep să fie bătuți serios și să treacă la defensivă, plus dacă le sunt străpunse fronturile pe anumite direcții, Putin se poate convinge că nu poate câștiga, ba chiar poate pierde, fiindcă un contraatac masiv care ar amenința prăbușirea fronturilor va duce inevitabil la un colaps al trupelor rusești asemănător cu cel din 1917. Numai o astfel de perspectivă l-ar putea aduce pe Putin la masa negocierilor, dar atunci poate va fi prea târziu.

Prin răspunsul său, Putin a dovedit încă o dată că este poate cel mai mare antistrateg din istorie. Am argumentat în analizele anterioare această afirmație pe care o susțin. În sensul că cere retragerea NATO și obține în schimb aderarea Finlandei și Suediei la alianță, distruge într-o singură zi toată strategia sovieto-rusă de 77 de ani, respectiv divizarea Europei și alungarea americanilor din Europa, obținând contrariul și multe altele pe care le-am detaliat aici: https://karadeniz-press.ro/obiective-versus-rezultate-in-razboiul-rusiei/

Putin, dacă ar fi avut o minimă viziune strategică, sau dacă ar mai fi avut câțiva consilieri valabili, nu lingăi sau figuri sinistre fără coloană vertebrală de genul Lavrov sau Medvedev, ar fi acceptat să discute cu Trump, i-ar fi gâdilat orgoliul imens încercând să-l convingă că nu el este cel ce nu vrea pace, ci Zelenski care refuză niște cereri de bun simț (în viziunea Rusiei), încercând să îndrepte presiunea spre Ucraina, nu spre Rusia. Dar și Putin este orgolios peste măsură și nu acceptă astfel de idei, el crede că toți trebuie să se conformeze voinței sale și nu altfel, la fel ca și Hitler. Iar aici este posibil ca Rusia să piardă războiul.