Președintele român Klaus Iohannis, nemulțumit de activitatea ministrului Justiției

Președintele român Klaus Iohannis își dorește remanierea ministrului Justiției, Stelian Ion, relatează mass-media locală. Acesta este susținut de liderii USR PLUS, iar o încercare de remaniere fără acordul partidului său ar putea provoca o criză guvernamentală mult mai profundă decât în cazul îndepărtării lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății.

Iohannis nemulțumit

Președintele român Iohannis este nemulțumit că Stelian Ion a lansat fără acordul său concursul pentru ocuparea posturilor – cheie de procuror șef DIICOT, procuror șef adjunct la DNA și șefi de secție la DNA și Parchetul General. Ministrul a intensificat demersurile de desființare a Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) într-o formă pe care președintele nu o acceptă.

Potrivit informațiilor G4Media.ro, ministrul Justiției i-a transmis președintelui încă din primăvară intenția de a demara concursurile pentru posturile de conducere din parchete, dar Iohannis nu i-a dat undă verde. Pus în situația de a fi blamat pentru inacțiune, Stelian Ion a demarat procedura, care ar urma să se încheie pe 16 septembrie cu transmiterea către CSM a propunerilor de la minister. Or, Iohannis ar fi vrut ca numirile să fie agreate cu el, așa cum s-a întâmplat în 2020, când fostul ministru Cătălin Predoiu a propus trei nume de procurori-șefi aprobate imediat de Iohannis, deși CSM dăduse aviz negativ pentru doi (Giorgiana Hosu la DIICOT și Gabriela Scutea la Parchetul General).

Răvașe politice pe Facebook

De altfel, Stelian Ion a transmis un mesaj clar într-o postare pe Facebook la adresa Klaus Iohannis, scriind că ”de-a lungul timpului, Secția pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, și nu ignorate”.

Iohannis și-a exprimat și public nemulțumirea față de Stelian Ion miercuri, 4 august. Întrebat despre funcționarea coaliției de guvernare, Iohannis a spus că ”SIIJ nu a fost desființat, chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită; legile justiției – nici nu există un proiect acceptat în coaliție. Și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri și sunt și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și se discută”.

Stelian Ion a răspuns în aceeași zi printr-o postare pe Facebook în care a tratat pe larg subiectele fierbinți. El a listat marile probleme și a spus că ”blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției”. Ministrul Justiției a mai scris că ”îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj”, trimitere la faptul că Iohannis nu a organizat consultări pe tema justiției, deși UDMR a anunțat public că blochează desființarea SIIJ.

România, amenințată de o posibilă criză guvernamentală

Războiul pentru SIIJ

În ceea ce privește desființarea SIIJ, președintele Iohannis e mai degrabă înclinat să păstreze situația actuală, potrivit surselor G4Media.ro, în timp ce ministrul vrea să adopte o soluție radicală de desființare, așa cum de altfel a cerut și Comisia Europeană.

Un alt punct de divergență între cei doi este modificarea procedurii de numire a procurorilor-șefi. Stelian Ion a propus soluția cerută de Comisia Europeană, prin care avizul CSM să fie conform (adică obligatoriu), ceea ce ar diminua prerogativele președintelui. Iohannis a anunțat public că nu este de acord cu această propunere, deși ea este prinsă explicit în programul de guvernare și în ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene. ”Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secției pentru procurori este esențial”, a scis Stelian Ion în postarea sa de răspuns la criticile lui Iohannis.

PNL, atac la ministrul Justiției

Deputatul PNL Cristian Băcanu, fost secretar de stat la ministerul Justiției în mandatul lui Cătălin Predoiu, îl critică dur pe actualul ministru Stelian Ion pentru că nu ar fi realizat un proiect de informatizare în domeniu.

Băcanu îl critică pe Ion pentru că nu ar fi elaborat caietul de sarcini pentru proiectul Ecris V şi al dosarului electronic, dar și pentru că i-ar fi răspuns evaziv la o interpelare parlamentară.

Acuzații dure

”Nu, domnule Ministru Stelian Ion, nu asa! Anul trecut, pe 18 noiembrie, anunțam deblocarea proiectului Ecris V şi a dosarului electronic şi, totodată, faptul că fusese semnată şi cererea de finanțare pentru fonduri europene. Proiectul are ca scop modernizarea și adaptarea sistemului electronic de management al cauzelor (ECRIS) pentru a răspunde actualelor nevoi ale sistemului judiciar şi pentru a îi ajuta pe justițiabili.
Vorbim despre un proiect de aproximativ 26 milioane de Euro, mare parte fonduri europene nerambursabile pentru care semnasem cererea de finanțare pe 16 noiembrie împreună cu toată documentația necesară. Inutil să spun câtă nevoie este în sistem de digitalizare, cu atât mai mult cu cât am promis cu toții debirocratizare.
În decembrie 2020, când am plecat din Ministerul Justiției, lăsasem un calendar bine stabilit pentru implementare: primul pas consta în realizarea caietului de sarcini pentru licitație până în luna februarie. Respectarea termenelor este vitală pentru absorbția banilor europeni, nu-i aşa? Le-am promis atunci colegilor de la tehnic că voi urmări proiectul din Parlament şi m-am ținut de cuvânt.

Finanțare în pericol?

Spre marea mea uimire, proiectul nu a reprezentat o prioritate pentru actualul Ministru al Justiției. La începutul verii am transmis o interpelare domnului Ministru, solicitând informații cu privire la stadiul de implementare. Nu mică mi-a fost mirarea când am primit un răspuns evaziv şi neclar (documentele sunt publice), lucru pe care îl consider greu de acceptat – sunt totuşi deputat şi atunci când lansez o întrebare către un Ministru, nu o fac spre a primi adrese care nu oferă informațiile solicitate. Nu cer informații spre a mă afla în treabă. Am fost aşadar nevoit să transmit o nouă interpelare.
Am aflat de curând că nici acum nu este finalizat caietul de sarcini, lucru care mă revoltă; riscăm să pierdem finanțarea şi să îi dezamagim atât pe justițiabili cât şi pe profesioniştii dreptului.

Dacă nu avem caiet de sarcini, este evident că licitația nu este lansată; digitalizarea poate să aştepte. Tot parlamentul să fie de vină? Vă spun sincer, sunt dezamăgit unele lucruri din activitatea Ministerului. Vorbesc despre un Minister pe care îl cunosc foarte bine şi care are un rol determinant în realizarea unui serviciu public crucial – actul de justiție, a mai scris deputatul liberal.

Mandatul premierului Florin Citu se poate finaliza prematur

Dezvăluiri ministeriale

Ministrul Justiției a acuzat că în perioada octombrie 2018 – 31 ianuarie 2021, SIIJ a cheltuit aproximativ 17 milioane de lei pentru a realiza aproximativ șase rechizitorii, dintre care niciunul nu a fost pentru cazuri de corupție. În acest caz, Stelian Ion a susținut că trebuie refăcută competența DNA.

„Această secție a fost concepută de Liviu Dragnea pentru a ținti anumiți clienți incomozi, să spunem așa, și pare că a fost creată și pentru a proteja anumite zone.

Dacă vorbim de procurori, au fost cinci, apoi au venit doi, sunt 7. De la înființare, din octombrie 2018, până la finele lunii ianuarie 2021 s-au cheltuit aproximativ 17 milioane de lei, deci o sumă considerabilă, având în vedere că acolo sunt, în perioada aceasta, circa rechizitorii. Șase rechizitorii în trei ani, deci o medie de două rechizitorii pe an, niciunul pentru corupție.

Nu e o fabrică de șuruburi să se lucreze pe bandă rulantă, dar faptul că niciun rechizitoriu nu a fost întocmit pentru fapte de corupție în perioada asta ar trebui să ne dea serios de gândit, pentru că această secție a fost concepută de Liviu Dragnea pentru a ținti anumiți clienți incomozi, să spunem așa, și pare că a fost creată și pentru a proteja anumite zone”, a declarat Stelian Ion.

DNA reloaded

Reprezentatul Justiției din România a mai declarat că în sistemul de justiție nu există un fenomen al corupției. În cazul în care SIIJ nu va fi desființată însă, „și nu ne vom ocupa și de partea asta, corupția, așa cum pe un teren viran apar bălării, așa va răsări și ea”, s-a exprimat ministrul Stelian Ion.

Acesta a mai punctat că secția a fost concepută greșit de la bun început, din cauză că nu poate instrumenta toate infracțiunile comise. „Nu poate o singură secție să se ocupe de toate infracțiunile. Au fost trimiteri în judecată pentru infracțiuni de conducere sub influența alcoolului… Repet: niciuna pentru fapte de corupție!”, a menționat Stelian Ion.

„Trebuie să vedem instituțional ca DNA să-și recapete competența”, a mai declarat ministrul.

Rețineri oficiale

Acuzațiile aduse de ministrul Justiției la adresa SIIJ atârnă de capul șefului celebrei secții, procurorul Nicolae Marin, care a instrumentat cazul Popoviciu-Băneasa. În același timp, judecătorul care a dat sentința, Corneliu Bogdan Ion Tudoran, este vizat de un dosar de corupție chiar la SIIJ, care stă la naftalină chiar cu aprobarea șefului.

Date fiind aceste circumstanțe, Stelian Ion a fost întrebat ce măsuri a luat România, în urma palmei primite de la Înalta Curte de la Londra, care a respins extrădarea lui Puiu Popoviciu. Ministrul Justiției a preferat să evite să ofere un răspuns concret, subliniind că, din informațiile pe care le deține, procuratura britanică ar fi acționat cu recurs în acest sens. Lucru care nu are nicio legătură cu lucrurile grave precizate în sentința Înaltei Curți, care dezvăluie că, în procesul lui Popoviciu, a fost încălcat dreptul la apărare.

„Am informația că acea decizie a Curții din Marea Britanie a fost contestată. Trebuie să vedem dacă decizia va rămâne definitivă. Abia după aceea, dacă va rămâne definitivă, vom vedea ce e de făcut”, a răspuns, evaziv, ministrul Justiției, Stelian Ion, relatează mass-media locală. (K.P.)