Chișinăul, o țință tot mai importantă pentru Kremlin

de | mai 10, 2024 | Știri | 0 comentarii

Alegerile din Republica Moldova se apropie cu pași repezi, iar Moscova vrea să se asigure că următoarea administrația moldoveană va fi una prietenoasă cu interesele rusești, iar țara va putea fi astfel deturnată de la traiectoria pro-europeană susținută puternic de președinta Maia Sandu. Conform unei analize elaborate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), schimbarea în […]

Alegerile din Republica Moldova se apropie cu pași repezi, iar Moscova vrea să se asigure că următoarea administrația moldoveană va fi una prietenoasă cu interesele rusești, iar țara va putea fi astfel deturnată de la traiectoria pro-europeană susținută puternic de președinta Maia Sandu.

Conform unei analize elaborate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), schimbarea în discursul Kremlinului, care acum aduce în prim-plan îngrijorarea pentru ,,persecutarea” vorbitorilor de limbă moldovenească din Republica Moldova, nu numai a vorbitorilor de limbă rusă, ar putea avea ca intenție justificarea unei posibile viitoare agresiuni ruse în întreaga Moldovă. Această concluzie derivă din declarația recentă a purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a acuzat guvernul moldovean de săvârșirea unui genocid de tip nazist în Moldova. Această schimbare semnificativă în tonul oficial al Kremlinului față de Moldova ar putea fi stabilită pentru a crea un context propice pentru acțiuni rusești menite să-și asigure controlul asupra întregului teritoriu moldovenesc. Zaharova a subliniat, de asemenea, că limba, cultura și identitatea moldovenească vor continua să existe după plecarea Maiei Sandu din funcție, sugerând că mandatul ei va fi considerat o ,,pată întunecată în istoria Moldovei”, semnalând preferințele Kremlinului pentru o nouă administrație mai puțin orientată spre Occident decât cea actuală.

Participarea liderilor opoziției pro-Kremlin, din cadrul blocului electoral ,,Victoria Moldovei”, la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, sugerează că Kremlinul plănuiește să utilizeze acești actori pentru a destabiliza situația din întreaga Moldovă. Politicianul moldovean Ilan Șor, guvernatorul Găgăuziei, Evghenia Guțul, și deputatul moldovean Marina Tauber, toți sancționați de SUA și apropiați ai lui Șor, au participat la eveniment, posibil la invitația președintelui rus Vladimir Putin. Acești trei lideri ocupă poziții cheie în noul bloc electoral moldovean ,,Victoria”, care, conform informațiilor publice, intenționează să prezinte un candidat la alegerile prezidențiale din Moldova din octombrie 2024.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu acordat jurnalistului și bloggerului rus Iurie Dudi, considerat ,,agent străin” de către Moscova, că țara sa va face tot posibilul pentru a menține pacea, dar va fi pregătită să se apere în caz de atac din partea Rusiei. Ea a subliniat că obiectivul principal este prevenirea unui conflict și menținerea securității, inclusiv prin planurile de integrare europeană, considerând Uniunea Europeană un proiect de pace. Cu toate acestea, conform Constituției, Republica Moldova are obligația de a păstra pacea și de a asigura siguranța cetățenilor săi, având o armată și un sector de apărare rezilientă.

Maia Sandu a exprimat speranța că războiul din Ucraina, început de Rusia, va lua sfârșit cât mai curând posibil, permițând canalizarea resurselor către dezvoltarea economică și alte sectoare, în loc să fie direcționate către apărare. Cu toate acestea, ea a asigurat că Moldova va lua măsurile necesare pentru a-și proteja țara în eventualitatea unei agresiuni.

În plus, Maia Sandu a dezvăluit că în dimineața zilei de 24 februarie 2022, primele apeluri telefonice ale sale au fost către ministrul Apărării și premier. Referindu-se la situația din Ucraina, ea a menționat că, dacă ar fi fost în locul președintelui Zelenski, ar fi rămas în țară și ar fi gestionat situația de acolo. În final, Sandu a indicat că Ucraina nu a propus niciodată Moldovei să rezolve problema transnistreană și a subliniat hotărârea Moldovei de a se apăra în cazul unei eventuale invazii ruse: „Ne vom apăra obligatoriu țara.”

În același timp, Republica Moldova și România se apropie tot mai mult din punct de vedere al colaborării militare. Guvernul României a dat undă verde modificării unui acord de cooperare militară cu Republica Moldova, care va facilita sprijinul reciproc între cele două țări în toate aspectele legate de pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

Potrivit unui comunicat al executivului, memorandumul aprobat pe 30 aprilie vizează aprobarea negocierii și semnării unui Protocol de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar. Acest acord, inițial semnat la Chișinău în 20 aprilie 2012 și ulterior amendat prin Protocolul semnat la București în 1 decembrie 2016, va fi adaptat pentru a consolida colaborarea militară între cele două țări. Modificările aduse acordului moldo-român intervin într-un moment în care Republica Moldova se pregătește să trimită un contingent format din 32 de militari pentru a participa la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, cunoscută sub numele de EUFOR ALTHEA.

Conform informațiilor disponibile, militarii moldoveni ar urma să se alăture contingentului românesc în cadrul EUFOR ALTHEA, care la rândul său este parte a Batalionului Multinațional, o unitate militară de manevră desfășurată lângă Sarajevo. Acest batalion include trupe din România, Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *