Parlamentul de la Chișinău a decis prelungirea cu 60 de zile a stării de urgență, hotărâre luată la cererea Guvernului Republicii Moldova. Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a invocat pericolul iminent la adresa securității țării din cauza războiului din Ucraina. Opoziția a criticat dur această decizie, cerând declanșarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate.

Stare de urgență

55 de deputați au votat pentru prelungirea stării de urgență după ce premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a venit la Parlament, prezentând argumentele în acest sens. „Războiul este lângă noi, în mod special în ultimul timp, când este bombardată infrastructura civilă din Odesa. Federația Rusă atacă vecinii noștri, îi omoară și le creează dificultăți de a trăi. Asta, indiscutabil, ne afectează și pe noi prin perturbarea lanțurilor logistice, rupturile lanțurilor de transport și războiul hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva Republicii Moldova”, a spus prim-ministrul. 

Potrivit oficialilor de la Chișinău, riscurile la adresa securității Republicii Moldova sunt mari, inclusiv ,,din cauza atacurilor din imediata apropiere de frontiera NATO, în regiunile Odesa și Reni, aproape de frontiera Republicii Moldova. De asemenea, țara va fi afectată după sistarea acordului privind exportul de cereale prin bazinul Mării Negre, impusă de Rusia la data de 17 iulie, ceea ce va conduce la creșterea tranzitului de cereale prin țară. Autoritățile mai menționează că țara rămâne expusă războiului hibrid, prin promovarea informațiilor false, manipulărilor cu scop militar și violenței interetnice. În același timp, războiul din Ucraina ar putea împiedica livrările către Republica Moldova de gaze naturale și energie electrică”. 

Republica Moldova se află în stare de urgență din 24 februarie 2022, zi în care Rusia a invadat Ucraina. De atunci și până acum, aceasta a fost prelungită de mai multe ori.

Potrivit actului, pe durata stării de urgență, membrii CSE pot emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, agenții economici, instituțiile publice, dar și pentru cetățenii Republicii Moldova și străinii aflați pe teritoriul țării.

Opoziția acuză

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se ocupă cu „vânătoarea de vrăjitoare” în Găgăuzia și ia toate măsurile posibile pentru a destabiliza situația din regiune, a declarat oligarhul Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova pentru participare la celebru furt al miliardului, a lansat acuzații la adresa șefului statului Maia Sandu pe care a numit-o „dictator” care destabilizează regiunea. Ilan Șor a spus că Sandu încearcă să se arate într-o lumină favorabilă în fața „stăpânilor occidentali” înainte de viitoarele alegeri, prin acțiuni neprietenoase împotriva UTA Găgăuzia. 

„Se apropie alegerile și dictatoarea Sandu trebuie să demonstreze că nu stă la Chișinău și primește bani de la Occident degeaba. Stăpânită de paranoia, ea organizează o „vânătoare de vrăjitoare” a declarat politicianul fugar, aflat pe lista de sancțiuni a SUA și UE.

La rândul său, Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului, președintele fracțiunii BCS, a criticat decizia guvernului Recean. El a atenționat asupra faptului că opoziția s-a exprimat împotriva prelungirii stării de urgență, situație în care nu vin investițiile, nu este un program economic. ”Starea de urgență este convenabilă doar celor care vor să facă achiziții pe ascuns, să gestioneze banii publici netransparent, în afara procedurilor legale și parlamentare”.

Pe finalul briefingului, Vlad Batrîncea a reiterat că țara are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. Potrivit deputatului, BCS a inițiat o moțiune de cenzură împotriva guvernului Recean, care este cea mai scurtă cale către aceste alegeri.

Vlad Batrîncea a îndemnat toate forțele de opoziție din țară, inclusiv partidele extraparlamentare să se consolideze în jurul acestei idei, să fie organizate alegeri parlamentare anticipate libere și corecte, astfel încât la conducere să vină oameni capabili să gestioneze treburile publice în interesul cetățenilor.

Războiul serviciilor secrete

Serviciul de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova (SIS) a anunţat că, după demararea procedurilor juridice necesare, a denunţat Acordul de parteneriat cu Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB). Notificările oficiale au fost remise în adresa autorităţilor Federaţiei Ruse. Totodată, Serviciul a înaintat demersurile de rigoare, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, de denunţare a acordului de cooperare cu Serviciul de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse (SVR), potrivit unui comunicat al SIS transmis către media.

„Începând cu 24 februarie 2022, odată cu invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, relaţiile de cooperare ale Serviciului de Informaţii şi Securitate cu serviciile speciale ale Federaţiei Ruse au fost sistate, astfel încât acordurile date nu au o aplicabilitate practică, fiind de fapt nefuncţionale. Neconcordanţa şi disonanţa prevederilor acestor acorduri cu interesul şi securitatea naţională a Republicii Moldova argumentează procesul de denunţare iniţiat de Serviciul de Informaţii şi Securitate”, au argumentat reprezentanţii SIS.

Mai mult, prevederile acestor acorduri, semnate în anul 1994, inclusiv protocoalele adiţionale reprezentau clauze juridice invocate de Federaţia Rusă de a argumenta prezenţa reprezentanţilor serviciilor speciale ruse în regiunea din stânga Nistrului a Republicii Moldova. Astfel, cu denunţarea acestor acorduri, asemenea „argumente” nu mai pot fi avansate de Federaţia Rusă, menţionează SIS.

„Serviciului de Informaţii şi Securitate nu menţine relaţii de parteneriat extern cu structurile similare ale altor state, care în mod vădit sfidează legislaţia şi acţionează în detrimentul securităţii naţionale, desfăşoară activităţi subversive împotriva Republicii Moldova, inclusiv de subminare a funcţionalităţii instituţiilor democratice ale statului, de destabilizare a situaţiei social-politice, economice şi de periclitare a integrităţii teritoriale a ţării”, au conchis reprezentanţii SIS.

Investigație de presă

Conform unei investigaţii publicate în 24 iulie de Jurnal TV şi grupul rus de investigaţii The Insider, pe acoperişul Ambasadei Rusiei la Chişinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanţă mare, aminteşte publicaţia Newsmaker. Jurnaliştii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperişurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene şi staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informaţii sensibile pentru securitatea ţării, au avertizat experţi de la Chişinău.

De asemenea, investigaţia a arătat că agenţii ruşi îşi intensificau activitatea în momentele în care în Republica Moldova se desfăşurau evenimente politice importante, precum alegerile guvernatorului Găgăuziei sau summitul Comunităţii politice europene de la 1 iunie.

În consecinţă, Republica Moldova a decis la 26 iulie expulzarea a 45 de angajaţi ai Ambasadei Rusiei în Republica Moldova. Ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Vasneţov, a calificat măsura ca fiind una „drastică”, potrivit Newsmaker.

Răspuns moldovenesc

Autorităţile Republicii Moldova au decis anterior să echivaleze numărul personalului diplomatic, administrativ, tehnic şi de serviciu al Federaţiei Ruse care activează în R.Moldova cu cel al R.Moldova în Rusia, astfel că, pe baza principiului de paritate, reprezentarea fiecărui stat va consta din 10 funcţii diplomatice şi 15 poziţii administrative, tehnice şi de serviciu, transmit Moldpres şi Deschide.md.

Guvernul Republicii Moldova a confirmat faptul că numărul diplomaţilor acreditaţi şi al angajaţilor „tehnico-administrativi” care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău va fi redus de la 84 la 25.

„Putem să comunicăm că numărul funcţiilor diplomatice a fost redus la 10, iar la 15 a fost redus numărul de angajaţi ai personalului tehnic. A fost decizia principială care a fost comunicată de către autorităţile de la Chişinău în adresa reprezentantului Federaţiei Ruse în dimineaţa zilei de astăzi la MAEIE”, a declarat purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Dorin Recean, Daniel Vodă, în cadrul unui briefing de presă.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a transmis într-un comunicat că decizia Chişinăului ”vine ca urmare a numeroaselor acţiuni neprietenoase faţă de Republica Moldova, care nu au legătură cu mandatul diplomatic, precum şi a tentativelor de destabilizare a situaţiei interne” din R.Moldova.

MAEIE a precizat că acţiunea de echivalare a numărului personalului diplomatic, administrativ, tehnic şi de serviciu este adoptată în conformitate cu prevederile articolului 11 al Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961, care stipulează că, „în lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menţinut în limitele a ceea ce el consideră ca rezonabil şi normal, având în vedere împrejurările şi condiţiile existente în acest stat şi nevoile misiunii în cauzピ.

Rusia supărată

„Acest scandal privind ‘acţiunile de spionaj’ este un motiv pentru a reduce numărul de diplomaţi. Despre o decizie în acest sens am fost anunţaţi astăzi (miercuri – n.r.). Acest fapt va influenţa negativ dialogul dintre cele două ţări. Decizia nu corespunde relaţiilor de prietenie. Aceasta era una de aşteptat, însă nu am crezut că va fi luată atât de rapid. Sunt măsuri radicale. Cred că oficialii care au luat asemenea decizii înţeleg care ar putea fi urmările în relaţiile bilaterale”, a comentat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov.

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a calificat acţiunile autorităţilor moldovene drept „nefondate şi neprietenoase, care nu vor rămâne fără răspuns”.

„Este un nou pas spre distrugerea relaţiilor bilaterale din partea regimului de la Chişinău. În dorinţa sa de a se evidenţia în faţa sponsorilor săi vestici pe partea de rusofobie, Chişinăul oficial cade la tot mai mari adâncimi, împrumutând activ experienţa ucraineană şi baltică, precum şi măsurile standarde, inclusiv aducerea de ofense publice ţării noastre, interzicerea presei de limbă rusă, atacarea limbii ruse. Se adaugă noi forme de luptă împotriva pericolului rus inexistent. Şi iată că avem această expulzare, care este o nouă metodă de a-i împiedica pe diplomaţii noştri să-şi îndeplinească atribuţiile” a remarcat Zaharova.

Cu privire la recentele acuzaţii de spionaj la adresa Moscovei, Zaharova a declarat că investigaţia jurnalistică referitoare la antenele de pe acoperişul ambasadei Rusiei de la Chişinău reprezintă o poveste fantezistă, care nu are nimic în comun cu realitatea.

„Diplomaţii noştri respectă şi reprezentanţa noastră diplomatică în R. Moldova respectă Convenţia de la Viena din 1961. Adevăratul scop este să crească isteria antirusă pentru a fi luate noi măsuri neprietenoase de către autorităţile R. Moldova la adresa ţării noastre şi anunţul privind reducerea personalului nostru. Ei trebuie cumva să justifice această decizie. Subliniez încă o dată că Rusia nu se implică în treburile interne ale altor ţări, pledăm pentru dezvoltarea relaţiilor prietenoase şi reciproc avantajoase cu R. Moldova. Suntem siguri că cetăţenii moldoveni ştiu acest lucru şi nu acceptă iniţiativele antiruse ale autorităţilor”, a conchis Zaharova.

Declarații dure

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării al Republicii Moldova (MAEIE) a calificat joi drept „false şi calomnioase” ultimele declaraţii ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit căreia o apropiere a Chişinăului de NATO ar însemna pierderea suvernităţii de către Republica Moldova, potrivit cotidianului Ziarul Naţional din Chişinău.

Într-un comunicat, MAEIE subliniază că tocmai Rusia este cea care nu respectă Constituţia Republicii Moldova şi menţine ilegal trupe militare pe teritoriul acesteia în Transnistria. „Relaţiile Republicii Moldova cu diverse organizaţii internaţionale, inclusiv cu NATO, reprezintă decizia suverană şi independentă a republicii noastre. Referitor la parteneriatul Republica Moldova-NATO, acesta are deja o istorie de 30 de ani, fiind orientat spre dezvoltarea capacităţilor de contracarare a noilor provocări complexe şi asigurarea securităţii cetăţenilor şi a statului nostru”, se menţionează în comunicat.

În acelaşi timp, „menţionăm că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă autoizolare. Autorităţile dezvoltă parteneriate cu acele organizaţii şi state care susţin şi contribuie la menţinerea păcii şi securităţii în republica noastră”, mai afirmă diplomaţia de la Chişinău.

MAEIE aminteşte că, la Summitul NATO de la Vilnius din 11 iulie, Alianţa nord-atlantică şi-a reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa şi respectarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova. De asemenea, statele NATO au declarat că sprijină dreptul suveran al Republicii Moldova de a-şi alege modelul de dezvoltare, cursul de politică externă şi de a-şi decide viitorul fără ingerinţe din exterior.

„În aceeaşi ordine de idei, sugerăm reprezentantei oficiale a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei să citească integral articolul 11 din Constituţia ţării noastre, inclusiv alineatul (2) care precizează că Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său, ori anume Federaţia Rusă încalcă în mod direct acest articol”, încheie comunicatul MAEIE.

Imperiul contra-atacă

Autorităţile Republicii Moldova ar trebui să conştientizeze că apropierea ţării de NATO duce la o pierdere totală a suveranităţii, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de agenţia oficială de presă rusă TASS.

„Să sperăm că clasa politică moldoveană este conştientă totuşi de faptul că apropierea (Republicii Moldova) de NATO nu numai că nu aduce un plus de securitate, ci dimpotrivă duce la o pierdere totală a suveranităţii”, a declarat Zaharova într-o conferinţă de presă.

Rusia şi-a exprimat în repetate rânduri poziţia faţă de „politica provocatoare de continuare a extinderii NATO, în special a atragerii Republicii Moldova în Alianţă, în pofida statutului ei de neutralitate înscris în Constituţia sa”, a afirmat ea. „Observăm o creştere consecventă a interacţiunii între forţele prooccidentale de la Chişinău şi structurile euroatlantice contrar intereselor naţionale şi fără a ţine cont de opiniile propriilor cetăţeni”, a adăugat ea, afirmând că peste 60% dintre cetăţenii moldoveni se opun apartenenţei ţării lor la NATO.

„Evident că poporul moldovean, în mod tradiţional prietenos cu Rusia, spre deosebire de actualii lor lideri, este pe deplin conştient de natura agresivă a blocului nord-atlantic şi înţelege că situaţia din Ucraina vecină a fost provocată în mare măsură de încercările iresponsabile de extindere a Alianţei”, a subliniat Zaharova.

„Este puţin probabil ca populaţia Republicii Moldova să dorească ca aceasta să devină – sub pretextul implementării diverselor formate de parteneriat – un alt teren de încercare de confruntări geopolitice”, a concluzionat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Sprijin occidental

Republica Moldova a primit un sprijin financiar consistent din partea organizațiilor internaționale. În cel mai nou exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a aprobat o finanţare suplimentară, în valoare de 165 milioane euro, pentru ca Republica Moldova să cumpere gaze naturale, a declarat recent preşedintele BERD, Odile Renaud-Basso, într-un interviu pentru agenţia de presă Infotag.

Oficialul BERD a reamintit faptul că anul trecut instituţia financiară a oferit Republicii Moldova un împrumut revolving de 300 de milioane de euro pentru achiziţii de gaze, ceea ce a ajutat Moldova să achiziţioneze pentru prima dată gaze din surse alternative din Europa, în loc să ia de la grupul rus Gazprom.

„În 2023 vom continua să creştem finanţarea pentru Moldova. Am aprobat o finanţare suplimentară în valoare de 165 de milioane de euro pentru achiziţionarea de gaze… Fondurile, în valoare totală de 465 de milioane de euro, vor permite guvernului să cumpere 75% din gazul de care ţara are nevoie”, a spus Odile Renaud-Basso.

Livrările de gaze au provocat în mod frecvent tensiuni între Republica Moldova şi Rusia până la finele anului trecut, în condiţiile în care până acum Chişinăul a depins aproape în exclusivitate de Gazprom pentru importurile de gaze.