Chișinău, Comunitatea Politică Europeană avertizează Kremlinul

de | mai 30, 2023 | Analize, REPUBLICA MOLDOVA | 0 comentarii

Pe 1 iunie Republica Moldova va deveni centrul Europei pentru o zi, fiind gazda Summitului Comunității Politice Europene. Reuniunea va întruni 50 de șefi de state și înalți oficiali europeni. Se va discuta despre securitate, stabilitate și reziliența energetică. Cum a apărut Comunitatea Politică Europeană (EPC)? La 9 mai 2022, președintele francez Emmanuel Macron, în […]
Foto: wikipedia

Pe 1 iunie Republica Moldova va deveni centrul Europei pentru o zi, fiind gazda Summitului Comunității Politice Europene. Reuniunea va întruni 50 de șefi de state și înalți oficiali europeni. Se va discuta despre securitate, stabilitate și reziliența energetică.

Cum a apărut Comunitatea Politică Europeană (EPC)?

La 9 mai 2022, președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene, a propus în Parlamentul European crearea unei Comunități Politice Europene (EPC). Noua organizație urma să ofere un spațiu de cooperare tuturor țărilor europene democratice cu „valori de bază comune”. Harta rutelor alternative pentru șoferi și pietoni pentru data de 31 mai – 1 iunie Macron nu a fost primul președinte francez care lansa o asemenea propunere. La sfîrșitul războiului rece, în 1991, François Mitterrand lansa o idee similară, o „confederație europeană”, în care să fie integrate și statele din Europa Centrală și de Est, recent eliberate de ocupația sovietică. Atunci ideea nu a prins rădăcini din cauza dezbinării europene. În 2022 propunerea însă venea pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina și în timp ce UE se gîndea dacă să ofere Ucrainei, Moldovei și Georgiei statut de țări candidate. Pe lîngă asta, Macron spunea că noua structură ar fi deschisă și pentru Marea Britanie, care a părăsit UE. Totuși, președintele francez sublinia că această structură „nu va înlocui politicile și instrumentele UE existente, în special extinderea, și va respecta autonomia Uniunii Europene în procesul decizional”. Deci, EPC nu va oferi o alternativă la aderarea la UE, scopul său fiind sprijinul politic pentru candidații la aderarea la UE.

Foto: Wikipedia
Foto: Wikipedia

Scepticism geopolitic

Inițial propunerea a fost primită cu o doză de scepticism de unele țări, fiind înțeleasă mai degrabă ca un „premiu de consolare” sau o tentativă de a înlocui cu altceva perspectiva aderării la UE pentru Ucraina și Moldova. Ucraina, de exemplu, a declarat că „nicio altă alternativă la integrarea europeană a Ucrainei nu este nacceptabilă”. Franța, cu sprijinul instituțiilor UE, a fost nevoită să lanseze o campanie importantă pentru a explica motivele acestei inițiative și pentru a asigura că EPC nu va avea o legătură cu procesul de aderare. Inclusiv vizita lui Macron la Chișinău în iunie 2022 a avut acest scop. Peste cîteva luni, în vară, totuși, inițiativa a luat amploare. În august, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că EPC ar putea facilita „schimburile regulate la nivel politic”, iar în toamnă Marea Britanie a declarat că susține această structură.

Spațiu de dialog

Experții politici spun că scopul principal al EPC este de „a crea spațiu pentru dialog”. De aceea, nu există nicio procedură formală de aderare. Comunitatea pur și simplu invită participanții la întîlnirile sale. Scrisoarea de invitație pentru primul summit a fost semnată de președintele Consiliului European, Charles Michel. Pentru cel de-al doilea summit, care are loc la Chișinău, scrisorile de invitație au fost semnate de Charles Michel și președinta țării-gazdă Maia Sandu. Comunitatea Politică Europeană nu utilizează simboluri asociate Uniunii Europene, cum ar fi drapelul european sau imnul european. Reuniunile EPC au loc la fiecare șase luni, într-un caz într-un stat din UE (care deține președinția Consiliului UE) și în al doilea caz într-o țară non-UE, așa cum se întîmplă pe 1 iunie, în Republica Moldova.

Primul summit EPC, la Praga

Într-un context dominat de războiul din Ucraina, primul summit EPC a avut loc la 6 octombrie 2022 la Praga. La reuniune au participat 44 de șefi de stat și de guverne din statele membre UE, țările din Balcanii de Vest identificate de UE ca potențiale candidate la aderare, Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Turcia, Marea Britanie și patru țări ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein). Subiectele discutate la Praga au fost securitatea și pacea, energia, clima și situația economică. La întrunire au fost organizate patru mese rotunde, fiecare dintre acestea fiind dedicată uneia dintre cele două teme principale: pacea și securitatea, pe de o parte, și, pe de altă parte, clima, energia și economia. Experții politici spun că prima realizare notabilă a summitului EPC a fost pur și simplu faptul că acesta s-a întîmplat. Evenimentul a reușit în cele din urmă să unească liderii din 44 de țări, din Armenia pînă în Islanda și din Malta pînă în Norvegia. La reuniunea a participat printr-o legătură video și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Praga a asistat și la o întoarcere modestă a Regatului Unit la un forum continental, eliminînd astfel sentimentele deranjante de înstrăinare post-Brexit din discuțiile geopolitice la nivel european. În plus, deși reuniunea nu și-a propus rezultate imediate, la summitul de la Praga președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliiev, și prim-ministrul armean, Nikol Pachinyan, au convenit să trimită o misiune civilă a UE pe teritoriul pe care țările lor l-au contestat de mai bine de 30 de ani. A fost un pas diplomatic important în eforturile de stabilire a unei păci durabile după luni de lupte în care au murit peste 200 de persoane. În mod similar, liderii Serbiei și Kosovo au discutat despre tensiunile recente dintre țările lor, în timp ce liderii Greciei, Turciei și Ciprului au discutat despre conflictul care a divizat Ciprul în două din 1974.

Foto: Wikipedia/U.S. Army photo by Sergeant 1st Class David Trice (RELEASED)
Foto: Wikipedia/U.S. Army photo by Sergeant 1st Class David Trice (RELEASED)

Summitul moldovenesc

Cel de-al doilea summit, care va avea la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, va întruni circa 50 de șefi de stat și de guvern și înalți oficiali europeni. La eveniment sînt așteptați și șefii de guvern din Andorra, Monaco și San Marino, țări care nu au participat la reuniunea din Praga, dar ulterior au aderat la EPC. Discuțiile se vor concentra pe următoarele subiecte: eforturi comune pentru pace și securitate, securitatea energetică și tranziția către sursele de energie regenerabilă, etc. O analiză a Institutului de Geopolitică de la Bruxelles însă arată că discuțiile ar putea depăși aceste teme. Potrivit experților europeni, la Praga întîlnirile bilaterale au fost în mare parte improvizate în scurt timp, în timp ce întîlnirile de la Chișinău sînt în vizorul tuturor de cîteva luni. Acest factor ar putea însemna că la reuniunea de la castelul Mimi ar putea fi pregătite și poate chiar încheiate mai multe acorduri.

Acord de pace caucazian

Astfel, este programată o nouă întîlnire între președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliiev, și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, la care vor mai fi prezenți Olaf Scholz, Emmanuel Macron și Charles Michel, președintele Consiliului European, iar în acest context presa internațională scrie că cele două state ar putea semna un acord de pace în contextul conflictului vechi de zeci de ani din Nagorno-Karabah. Potrivit aceleiași analize, întîlnirea de la Chișinău va oferi, cel mai probabil, printre rezultatele mai concrete și „un anunț privind extinderea acordului de roaming între UE și Balcanii de Vest, care să cuprindă și R. Moldova”. De asemenea, s-ar putea face și un anunț referitor la „un proiect franco-sloven de sprijin pentru întărirea capacității cibernetice a Balcanilor de Vest”.

Avantaje pentru Est

Între timp, autoritățile și experții locali spun că summitul EPC de la Chișinău va avea un impact major asupra celor mai importante sectoare din Republica Moldova, aducînd numeroase beneficii cetățenilor țării. Evenimentul marchează un punct de cotitură pentru situația economică, politică și socială a țării cum ar fi: Vizibilitate internațională și atragerea investițiilor Dezvoltarea relațiilor economice cu statele europene va avea drept rezultat atragerea unor investiții considerabile pentru țara noastră. Venituri generate de eveniment Agenții economici locali vor beneficia de venituri generate direct de eveniment – hoteluri, restaurante, vinării, obiective turistice și culturale etc. Potrivit unor estimări, sectorul HoReCa va avea vînzări suplimentare de la 6 pînă la 10 milioane de lei. Stimularea turismului Vizibilitatea internațională generată de eveniment ne va asigura un flux mai mare de turiști pe viitor. Accelerarea procesului de aderare europeană EPC este o platformă foarte bună pentru a face tranziția de la Parteneriatul Estic la proiectul de extindere a Uniunii Europene. Promovarea securității regionale Evenimentul reprezintă un mesaj clar că Moldova nu este singură și are parte de susținerea puternică a partenerilor săi. Dezvoltarea relațiilor economice cu statele europene Prin întărirea legăturilor cu parteneri europeni, cîștigăm un acces mai mare pe piața europeană pentru producătorii noștri, iar sistemele energetice și de transport vor fi mai bine conectate cu cele ale Europei.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *