Alegerile parlamentare urmează să fie organizate cel târziu în prima parte a lunii octombrie 2024, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Regulament electoral

”Acum avem un proiect de lege care urmează să fie examinat în lectura a doua, care vizează atât modificarea Codului electoral, cât și legile cu privire la partidele politice. CEC va trebui să revizuiască prevederile regulamentului și tot asta în perioadă electorală. Dacă, spre exemplu, se votează în lectura a doua săptămâna viitoare sau pe parcursul acestei săptămâni, noi urmează să deschidem procedura de revizuire a regulamentelor. Dacă data alegerilor este stabilită, imediat, a doua jumătate a lunii iulie trebuie să facem modificări la regulamente în plină perioadă electorală, ceea ce nu este destul de bine pentru că nu oferă o previzibilitate pentru competitorii electorali”, a explicat Postica.

Șeful Misiunii de Observare a Alegerilor de la Promo-LEX, Nicolae Panfil, a menționat că, cel mai probabil, scrutinul va avea loc la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie, în termenul de trei luni după expirarea actualei legislaturi. În perioada preelectorală, autoritățile ar trebui să facă îmbunătățiri bazate pe observațiile din scrutinele anterioare.

”Cred că, într-adevăr, sunt multe lecții de învățat din alegerile prezidențiale. Vorbim în special și de alegerile sau votul prin corespondență, ca să dau doar un exemplu. Și aici cred că ar putea să fie îmbunătățite anumite proceduri, inclusiv să vedem în ce măsură și cum vor fi implementate aceste prevederi, de exemplu, la nivel mai extins. Dar cred că acest efort este unul semnificativ, este unul foarte important și ar necesita timp. De asta și eu, personal, sunt de opinia că este important ca alegerile să se desfășoare în termenul cela de trei luni de zile de la expirarea mandatului actualei legislaturi”, a declarat Panfil.

Republică parlamentară

Mandatul actualei legislaturi expiră în 26 iulie 2025, iar alegerile parlamentare trebuie organizate cel târziu până în 26 octombrie, conform prevederilor Codului electoral. Data exactă a scrutinului va fi stabilită de Parlamentul în exercițiu, cu cel puțin 70 de zile înainte de desfășurarea acestuia.

Republica Moldova are un sistem politic bazat pe separarea puterilor în stat – legislativă, executivă și judecătorească – stabilit prin Constituția adoptată în 1994. Deși uneori se vorbește și despre un sistem semi-prezidențial, în practică Moldova funcționează ca o republică parlamentară, în care puterea este împărțită între instituțiile statului.

Parlamentul de la Chișinău este organul unicameral de reprezentare al cetățenilor și are 101 de membri. Legislativul este responsabil pentru adoptarea legilor, controlul activității guvernului, aprobarea bugetului și alte decizii importante privind politica internă și externă a țării.

Președintele acționează ca șef de stat și deși atribuțiile sale includ reprezentarea țării pe plan internațional, politica externă și apărarea, rolul președintelui este în mare parte simbolic, iar puterea executivă efectivă este exercitată de Guvern.

Prim-ministrul, ca șef al guvernului, este responsabil pentru coordonarea activității executive și implementarea politicilor publice. Guvernul este numit de președinte, dar trebuie să obțină încrederea Parlamentului pentru a putea exercita funcțiile sale. Astfel, în realitate, se pune un accent deosebit pe dinamica parlamentară în procesul decizional.

Sistemul judiciar este independent și include instituții precum Curtea Constituțională, Suprema Curte de Justiție și alte instanțe. Acestea au rolul de a interpreta legile și de a asigura respectarea statului de drept.

Asediu hibrid rus

Sistemul de guvernare din Moldova a cunoscut de-a lungul timpului perioade de instabilitate politică, influențate de diverși factori interni și externi. Dezbaterile privind echilibrul între puterea președintelui și cea a guvernului au marcat diferite etape ale evoluției politice, iar ajustările instituționale au încercat să răspundă nevoilor democratice și cerințelor de stat de drept.

Deși structura formală a Republicii Moldova se bazează pe principiile democrației și separării puterilor, realitatea politică este adesea influențată de negocieri și compromisuri între diferitele forțe politice, reflectând presiunea exercitată de factori statali externi precum Federația Rusă.

Kremlinul va încerca să exploateze alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru a obține o influență mai mare și, în timp, pentru a „cuceri electoral” țara prin intermediul unor strategii de manipulare și dezinformare, consideră experții.
Kremlinul va lansa sau amplifica campanii de fake news, menite să discrediteze oponenții politici percepuți drept anti-ruși. Prin promovarea unor narațiuni care sugerează, de pildă, corupția sau incapacitatea guvernării actuale, se urmărește scăderea încrederii în instituțiile democratice și în procesul electoral.

Război total

Moscova va exploata rețelele sociale și canalele de comunicare digitală, prin folosirea de conturi false, rețele de „bot”-uri și micro-targeting pentru a disemina mesaje pro-ruse către segmente specifice ale electoratului, astfel încât să se creeze susținere pentru candidații și partidele cu agendă favorabilă Kremlinului.

Susținerea discretă ori mai puțin discretă a actorilor politici pro-ruși se va vedea prin finanțare nedeclarată, expertiză electorală sau logistică, totul pentru a consolida și legitima imaginea acestor actori. Obiectivul este de a-i ajuta să câștige cât mai multe mandate și, implicit, să promoveze politicile dorite de Moscova.
Prin parteneriate cu anumite televiziuni, publicații online sau platforme regionale, Rusia va orienta discursul public spre mesaje care glorifică beneficii ipotetice ale unei apropieri de Est și care minimalizează eforturile reformiste sau pro-europene.

Ca de obicei, Moscova va exacerba diviziunile sociale și politice interne. Conflictele etnice, lingvistice ori cele legate de orientarea geopolitică (pro-Occident vs. pro-Rusia) pot fi amplificate prin retorici polarizante, creând impresia că soluția „salvatoare” este o apropiere de Moscova.
În anumite situații vor apărea atacuri informatice asupra infrastructurii electorale, tentativă de compromitere a website-urilor oficiale sau scurgeri de date compromițătoare pentru adversari, cu scopul de a destabiliza campania și a semăna neîncredere în rândul populației.
Aceste mecanisme, folosite fie individual, fie coordonat, vor crea un cadru favorabil partidelor sau candidaților care susțin o agendă pro-rusă, pe fondul evenimentelor politice majore din SUA.