Autoritățile de la Beijing au precizat că încheierea ocupării Fâşiei Gaza de către Israel „nu este o opţiune, ci o obligaţie”, ca răspuns la recenta rezoluţie aprobată de Adunarea Generală a ONU privind teritoriile palestiniene.

Avertisment chinez

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat joi că „ocupaţia trebuie să se încheie” şi că încetarea focului este un „consens internaţional”. Lin a semnalat faptul că acest conflict durează de un an, în pofida a patru reuniuni speciale urgente ale Adunării Generale şi a rezoluţiilor Consiliului de Securitate şi Curţii Internaţionale de Justiţie. În pofida apelurilor repetate din partea comunităţii internaţionale de a pune capăt ostilităţilor,”focul din Gaza continuă”, agravând criza umanitară cu o creştere zilnică a victimelor civile, a adăugat diplomatul chinez.
„O încetare a focului nu este o cerere din partea unei singure ţări, ci un consens internaţional”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
Rezoluţia, prezentată în premieră de Palestina, a fost aprobată miercuri cu 124 de voturi pentru, 14 împotrivă, inclusiv Statele Unite şi Israel, şi 43 de abţineri.

Soluţia celor două state

China şi-a exprimat sprijinul în favoarea rezoluţiei şi a cerut Israelului să pună capăt operaţiunile militare şi activităţilor de colonizare în Cisiordania.
Beijingul s-a angajat să continue să joace un „rol activ şi constructiv” în promovarea „păcii şi a unei soluţii juste şi de durată” a conflictului palestinian, menţinând comunicarea cu toate părţile.
China a reiterat în nenumărate rânduri sprijinul pentru „soluţia celor două state”, arătându-şi „consternarea” faţă de atacurile israeliene împotriva civililor din Fâşia Gaza, iar oficialii săi au avut numeroase întâlniri cu reprezentanţi ai ţărilor arabe şi musulmane pentru a reafirma această poziţie sau în încercarea de a face să progreseze negocierile de pace.

China, cea mai mare provocare pentru SUA

China reprezintă cea mai mare provocare din istoria Statelor Unite, chiar mai mare decât Războiul Rece, a apreciat miercuri numărul 2 în ierarhia diplomaţiei americane, Kurt Campbell, făcând apel la Uniunea Europeană să manifeste mai multă severitate faţă de China.
Kurt Campbell, adjunct al secretarului de stat Antony Blinken şi unul dintre artizanii de mult timp ai reorientării politicii externe americane spre Asia, a lansat de asemenea un apel la mai multe investiţii în tehnologii de ultimă oră în faţa progreselor Chinei.
„S-a stabilit că aceasta este cea mai mare provocare din istoria noastră”, a declarat înaltul diplomat în faţa Comisiei pentru relaţii externe din Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA.
„La drept vorbind, Războiul Rece păleşte în faţa provocării cu multiple faţete pe care o reprezintă de China”, le-a spus el parlamentarilor americani.”Nu este doar o problemă militară, este vorba de toate domeniile. Este în Sudul global, este vorba de tehnologie.Trebuie să ne intensificăm eforturile în toate domeniile”, a reiterat Kurt Campbell.

China, răspuns pentru SUA

Aceste declaraţii intervin la sfârşitul mandatului lui Joe Biden, care a contribuit la o atenuare a divergenţelor între Washington şi Beijing, în timp ce fostul preşedinte şi candidat republican Donald Trump are un discurs mai ofensiv în problema Chinei.
Întrebat despre aceste afirmaţii ale lui Kurt Campbell, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, şi-a exprimat regretul că acestea au fost făcute „în dispreţul faptelor”, „exagerând public şi în mod deliberat aşa-numita ameninţare reprezentată de China, pledând pentru confruntarea între tabere”.
„Statele Unite analizează situaţia internaţională şi definesc relaţiile China-SUA din perspectiva concurenţei strategice, considerând în mod eronat China drept cea mai mare provocare a lor”, a subliniat diplomatul chinez într-o conferinţă de presă. „China îndeamnă Statele Unite să abandoneze mentalitatea de Război Rece şi de joc cu sumă nulă, să înceteze propagarea teoriei unei aşa-zise ameninţări chineze şi să înceteze să mai prezinte sub o lumină falsă intenţiile strategice ale Chinei”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE chinez.

Acuzații dure

Chiar dacă, după întâlnirea între Joe Biden şi Xi Jinping de anul trecut, comunicarea între armatele chineză şi americană s-a îmbunătăţit, la fel şi cooperarea în lupta împotriva traficului de droguri, SUA au acuzat China că contribuie la efortul de război al Rusiei în Ucraina.
Referitor la sancţiunile împotriva companiilor chineze, „avem nevoie de mai multă susţinere”, a afirmat Kurt Campbell, o problemă pe care a abordat-o în vizitele efectuate în Europa.
„Pentru multe dintre aceste ţări, a face afaceri cu China este foarte important” de vreo 20 de ani, a explicat el, subliniind dificultatea pentru ţările europene de a tăia legăturile cu o a două mare ţară, după ce au încetat să mai facă afaceri cu Rusia, după invazia acesteia în Ucraina.

Interese majore

Interesele Chinei în Orientul Mijlociu, inclusiv în conflictul actual dintre Israel și organizațiile teroriste islamiste din regiune, sunt motivate de mai mulți factori strategici, economici și geopolitici.

China este unul dintre cei mai mari importatori de petrol și gaze naturale, iar Orientul Mijlociu, inclusiv țări precum Arabia Saudită, Iran și Emiratele Arabe Unite, joacă un rol crucial în furnizarea acestor resurse. Stabilitatea regiunii este vitală pentru securitatea energetică a Chinei, astfel încât orice conflict major, inclusiv cel dintre Israel și Palestina, ar putea afecta aprovizionarea energetică.

Orientul Mijlociu este o regiune cheie în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI) a Chinei, care își propune să dezvolte infrastructura comercială și să extindă rutele economice către Europa și Africa. Țările din Orientul Mijlociu sunt parteneri importanți în cadrul acestui proiect, iar China dorește să-și mențină o influență diplomatică și economică stabilă pentru a facilita dezvoltarea acestor coridoare comerciale.

China se prezintă ca un actor neutru și pașnic pe scena internațională, încercând să medieze conflictele fără a se implica direct. În conflictul dintre Israel și Palestina, China susține o soluție cu două state, pledând pentru respectarea suveranității Palestinei, dar menținând în același timp relații economice și tehnologice solide cu Israelul. Prin acest echilibru, China încearcă să își întărească poziția ca lider global și mediator în conflicte internaționale.

Relații ample

Israelul este un partener important pentru China în domeniul tehnologiei avansate, cercetării și dezvoltării. Investițiile chineze în companiile israeliene de tehnologie au crescut, iar colaborarea în domenii precum securitatea cibernetică, agricultura și sănătatea este semnificativă. Prin urmare, China are un interes strategic în menținerea unei relații stabile cu Israelul.

China are relații economice și diplomatice puternice cu multe state arabe, în special cele bogate în petrol, cum ar fi Arabia Saudită și Iranul. Deși China se străduiește să rămână neutră în conflictul israeliano-palestinian, sprijinul său pentru cauza palestiniană are ca scop menținerea relațiilor sale cu țările arabe, care sunt majoritar pro-palestiniene.

Strategie anti-SUA

Un alt interes al Chinei este de a reduce influența Statelor Unite în Orientul Mijlociu, o regiune tradițional dominată de politica americană. China vede o oportunitate de a se afirma ca o alternativă la SUA, oferind investiții și soluții economice, dar fără condiții politice sau militare. În conflictul israeliano-palestinian, China evită să ia o poziție fermă pentru a nu provoca tensiuni nici cu Israelul, nici cu aliații arabi.

China încearcă să își consolideze influența în regiune prin neutralitate diplomatică, relații comerciale și tehnologice, și menținerea accesului la resursele energetice, evitând în același timp implicarea directă în conflicte regionale.