Ministrul de externe israelian, Israel Katz, a criticat marţi partidul Fatah al preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas pentru semnarea unui acord în China cu mişcarea islamistă Hamas în legătură cu perioada de după războiul din Gaza.

Axa Hamas-Fatah

„Hamas şi Fatah au semnat un acord în China pentru controlul comun al Fâşiei Gaza după război. În loc să respingă terorismul, Mahmoud Abbas îi îmbrăţişează pe ucigaşii şi violatorii Hamas, dezvăluindu-şi adevărata faţă”, a transmis Katz într-un comunicat. „În realitate, acest lucru nu se va întâmpla, pentru că Hamas va fi zdrobit, iar Abbas va privi Gaza de departe”, a adăugat el, după mai mult de nouă luni de război între Israel şi Hamas în Fâşia Gaza.

Declaraţia a fost semnată la ceremonia de închidere a unui dialog de reconciliere între facţiuni, care a avut loc la Beijing în perioada 21-23 iulie, a transmis televiziunea de stat CCTV.
Un total de 14 facţiuni palestiniene, inclusiv liderii grupurilor rivale Fatah şi Hamas, s-au întâlnit, de asemenea, cu mass-media, în prezenţa ministrului chinez de externe Wang Yi, a precizat CGTN într-o postare pe reţelele de socializare.

Război intern

Diferitele facţiuni palestiniene au convenit să pună capăt diviziunilor şi să consolideze unitatea palestiniană prin semnarea Declaraţiei de la Beijing marţi dimineaţă în China.
Declaraţia a fost semnată la ceremonia de închidere a unui dialog de reconciliere între facţiuni, care a avut loc la Beijing în perioada 21-23 iulie, a transmis televiziunea de stat CCTV.
Un total de 14 facţiuni palestiniene, inclusiv liderii grupurilor rivale Fatah şi Hamas, s-au întâlnit, de asemenea, cu mass-media, în prezenţa ministrului chinez de externe Wang Yi, a precizat CGTN într-o postare pe reţelele de socializare.
Facţiunile rivale Hamas şi Fatah s-au întâlnit în China în aprilie pentru a discuta despre eforturile de reconciliere pentru a pune capăt celor aproximativ 17 ani de dispute.
Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a salutat marţi acordul la care au ajuns cele 14 facţiuni palestiniene pentru a stabili un „guvern interimar de reconciliere naţională” în Fâşia Gaza după război, relatează şi AFP. „Cel mai marcant fapt este acordul de a forma un guvern interimar de reconciliere naţională pentru guvernarea Fâşiei Gaza după război”, a declarat Wang, după semnarea declaraţiei comune.
„Reconcilierea este o problemă internă a facţiunilor palestiniene, dar, în acelaşi timp, nu poate fi realizată fără sprijinul comunităţii internaţionale”, a mai spus ministrul chinez de externe.

Rol constructiv

China, a adăugat el, doreşte să „joace un rol constructiv în menţinerea păcii şi stabilităţii în Orientul Mijlociu”.
Fatah, fondată de liderul palestinian istoric Yasser Arafat, şi rivalul său Hamas, care se află în război în Gaza cu Israelul, sunt ireconciliabile de la lovitura de stat a Hamas care a alungat Autoritatea Palestiniană din Fâşia Gaza în iunie 2007, după mai mult de un an de criză politică şi violenţe în urma alegerilor parlamentare.
Dar războiul Israelului din Gaza împotriva Hamas a reînviat apelurile la discuţii. Diplomaţia chineză a considerat schimburile încurajatoare şi şi-a exprimat speranţa de a putea face presiuni pentru „reconcilierea intrapalestiniană”.
Beijingul şi-a consolidat relaţiile comerciale şi diplomatice cu Orientul Mijlociu în ultimii ani, dintre care o mare parte este în mod tradiţional sub influenţă americană.

Demers ucrainean

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a sosit marţi în China, un partenerul apropiat al Rusiei, într-o vizită fără precedent în care vor fi discutate modalităţi de găsire a unei soluţii paşnice la războiul dintre Kiev şi Moscova.
În pofida legăturilor sale economice, diplomatice şi militare strânse cu Rusia, consolidate şi mai mult după invazia rusă a teritoriului ucrainean, China intenţionează să joace un rol de mediator în acest conflict. Astfel, China se prezintă ca un interlocutor moderat faţă de occidentali, pe care îi acuză că „pun paie pe foc” prin livrarea de arme Ucrainei.
Vizita lui Dmitro Kuleba, programată să dureze până vineri, este prima sa deplasare în China după invazia rusă şi are loc după criticile dure din partea NATO la adresa ajutorului economic chinez pentru Moscova. Dar, mai ales, la o săptămână după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deschis, pentru prima dată, uşa discuţiilor cu Rusia. El a spus că este în favoarea prezenţei Moscovei la un viitor summit de pace.
Un prim summit, la care au participat câteva zeci de ţări, a fost organizat la jumătatea lunii iunie în Elveţia. Însă Rusia nu a fost invitată şi, prin urmare, China a decis să nu participe, apreciind că nu sunt şanse să se realizeze progrese.
„Principalul subiect de discuţie” în cadrul acestei vizite „va fi căutarea mijloacelor de oprire a agresiunii ruse şi rolul Chinei în realizarea unei păci durabile şi juste”, a indicat Ministerul de Externe ucrainean.

Convingere chineză

Întrebată marţi, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Mao Ning, a indicat că schimburile se vor concentra în special pe „cooperarea chino-ucraineană şi pe alte probleme de interes comun”.”China este încă convinsă că o încetare a focului timpurie şi căutarea unei soluţii politice sunt în interesul comun al tuturor părţilor”, a spus ea în timpul unei conferinţe de presă.
China, care împărtăşeşte cu Rusia dorinţa de a constitui o contrapondere la influenţa americană, nu a condamnat niciodată invazia rusă şi acuză NATO că neglijează preocupările de securitate ale Moscovei. Dar China a cerut anul trecut respectarea integrităţii teritoriale a tuturor statelor, deci şi a Ucrainei.
La începutul lunii iulie, preşedintele Xi Jinping a cerut comunităţii internaţionale să „creeze condiţiile” pentru un „dialog direct” Kiev-Moscova.
Reprezentantul chinez pentru problema ucraineană, Li Hui, fost ambasador la Moscova, a efectuat mai multe turnee diplomatice la Bruxelles, Rusia, Ucraina şi în state din Orientul Mijlociu.
China pledează cu regularitate pentru încetarea luptei. O poziţie criticată de occidentali, care consideră că aceasta înseamnă a permite Rusiei să îşi consolideze câştigurile teritoriale în Ucraina.
Referitor la rolul pe care îl poate juca Beijingul, Aleksandr Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia, un think tank cu sediul la Berlin, a declarat pentru AFP că şeful diplomaţiei ucrainene ar putea dori să încerce „să convingă China că ar trebui să participe la un al doilea summit de pace”. Iar „Beijingul va încerca, poate, să obţină ceva” în schimb, crede el.

Condiții a la Beijing

China şi-a stabilit condiţiile pentru o eventuală participare. Un summit trebuie, potrivit Beijingului,”să permită participarea egală a tuturor părţilor” şi o „discuţie corectă a tuturor planurilor de pace” inclusiv, prin urmare, a poziţiei Rusiei.
Această vizită ar urma să fie analizată de americani şi europeni, deoarece China oferă Rusiei, vizată de sancţiuni occidentale importante, un sprijin economic crucial. Liderii ţărilor membre NATO şi-au exprimat şi la începutul lunii iulie „îngrijorările profunde” cu privire la acest ajutor. El este denunţat constant de către occidentali, care acuză companiile chineze în special pentru faptul că îi vând Rusiei produse „cu dublă utilizare”, civile şi militare, cum ar fi componente şi alte echipamente necesare pentru a menţine pe linia de plutire producţia militară rusă. O acuzaţie negată de China, care susţine că exercită un control strict asupra exporturilor acestui tip de produse, inclusiv a dronelor civile. Americanii şi europenii, însă, sancţionează companiile chineze acuzate că ajută Moscova.
Potrivit lui Aleksandr Gabuev, o miză a acestei vizite, ar putea viza, din perspectiva Beijingului,”încercarea de a profita de interesul ucrainean pentru un al doilea summit” cu scopul de a „încerca să evite” noi sancţiuni occidentale.

China, promotor al multipolarismului

China, în calitate de mare putere globală și promotor al multipolarismului, adoptă o politică externă complexă și nuanțată în fața conflictelor din Gaza și Ucraina. Abordarea sa este influențată de interesele strategice, economice și geopolitice pe care le urmărește atât pe scena internațională, cât și în regiuni specifice.

Multipolarismul reprezintă o viziune în care puterea globală este distribuită între mai multe centre de influență, spre deosebire de unipolarismul dominat de o singură superputere (cum ar fi SUA) sau bipolarismul (cum a fost în timpul Războiului Rece între SUA și URSS). China promovează multipolarismul ca o modalitate de a crea un sistem internațional mai echilibrat, unde mai multe state au un cuvânt de spus în afacerile globale.

China a adoptat o poziție oficială de neutralitate în conflictul dintre Rusia și Ucraina, apelând la respectarea suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor. Totuși, Beijingul evită să condamne explicit acțiunile Rusiei, menținând astfel relații bune cu Moscova.

China și Rusia au consolidat parteneriatul strategic, partajând interese comune în contracararea influenței occidentale. China beneficiază de pe urma cooperării economice și energetice cu Rusia, iar un conflict deschis cu Moscova ar putea dăuna acestor interese.

China este interesată de stabilitatea piețelor globale și de asigurarea fluxurilor comerciale neîntrerupte. Conflictul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei au repercusiuni asupra economiei globale, inclusiv asupra Chinei, care este un mare importator de energie și materii prime din Rusia și alte regiuni afectate.

China s-a poziționat ca un actor care ar putea juca un rol în medierea conflictului. În cadrul Organizației Națiunilor Unite și altor foruri internaționale, China promovează dialogul și soluționarea pașnică a disputelor.

China și problemele din Orient

China susține o soluție de două state pentru conflictul israeliano-palestinian, pledând pentru încheierea violențelor și reluarea negocierilor de pace. Beijingul a condamnat violențele și a cerut respectarea drepturilor palestinienilor.

China menține relații economice și diplomatice puternice cu multe state din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel și statele arabe. Beijingul caută să își maximizeze influența în regiune, să asigure stabilitatea necesară pentru proiectele sale de infrastructură și să obțină acces la resursele energetice vitale.

Stabilitatea în Orientul Mijlociu este crucială pentru succesul Inițiativei Belt and Road (BRI), care implică investiții masive în infrastructura de transport și logistică. Conflictul din Gaza poate afecta negativ aceste planuri, iar China este interesată de o rezolvare rapidă și pașnică a conflictului. De asemenea, a oferit asistență umanitară palestinienilor și a încercat să se poziționeze, cel puțin declarativ, ca un mediator onest în conflict.

Prin adoptarea unor poziții relativ neutre și promovarea dialogului și mediereii, China încearcă să conteste dominația occidentală în soluționarea conflictelor internaționale. Acest lucru este în linie cu viziunea sa de multipolarism, unde puterea globală este dispersată și deciziile sunt luate prin consens între mai multe state influente.

Speculații geopolitice

China folosește conflictele din Gaza și Ucraina pentru a-și întări relațiile bilaterale cu statele implicate și pentru a câștiga influență în regiunile respective. Prin menținerea unor relații bune atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, și atât cu Israelul, cât și cu statele arabe, China își diversifică alianțele și își asigură un rol important în sistemul internațional.

China folosește conflictele internaționale pentru a promova modelul său de dezvoltare economică și guvernare, oferind o alternativă la modelele occidentale. Prin intermediul asistenței economice, investițiilor și diplomatiei, China își extinde influența și își promovează valorile și interesele în diferite regiuni ale lumii.

Beijingul joacă un rol complex și strategic în contextul conflictelor din Gaza și Ucraina, folosind aceste situații pentru a-și promova viziunea de multipolarism și pentru a-și extinde influența globală. Abordarea sa combină neutralitatea strategică, diplomația activă și promovarea cooperării economice, toate în serviciul obiectivului de a crea un sistem internațional mai echilibrat și multipolar.