Pe măsură ce situația politică din Europa se deteriorează de la o zi la alta, partidele extremiste și pro-ruse câștigând tot mai multă influență în spațiul mediatic, Uniunea Europeană se confruntă cu noi provocări majore. În acest context fragil, viitorul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, anunță măsuri drastice care ar putea afecta relațiile transatlantice. Consilierii săi au transmis oficialilor europeni că acesta intenționează să ceară statelor membre NATO să își mărească bugetele pentru apărare până la 5% din PIB, o creștere semnificativă față de ținta actuală de 2%, pe care doar o parte dintre statele membre reușesc să o atingă.

Această cerință vine în contextul escaladării tensiunilor generate de războiul din Ucraina și al îngrijorărilor privind pregătirile Rusiei pentru confruntări pe termen lung. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat recent țările membre să adopte o „mentalitate de război” și să își majoreze bugetele apărării la 3% din PIB, justificând acest lucru prin creșterea amenințărilor venite din partea Rusiei. Potrivit unor surse citate de presa internațională, Trump ar putea fi dispus să reducă solicitarea la 3,5% din PIB, dar doar dacă SUA obțin termeni comerciali mai favorabili din partea Europei.

Totuși, propunerile lui Trump nu sunt lipsite de controverse. În timpul campaniei electorale, acesta a sugerat că ar putea reduce sprijinul militar pentru Ucraina și ar pleda pentru negocieri rapide între Kiev și Moscova. Acum, însă, surse apropiate discuțiilor cu oficialii europeni indică faptul că Trump ar intenționa să mențină ajutorul militar pentru Ucraina, conștient de importanța stabilității în regiune pentru securitatea globală. Această aparentă schimbare de poziție reflectă complexitatea relațiilor internaționale și a priorităților strategice ale viitorului lider american.

În prezent, doar 23 dintre cele 32 de state membre NATO ating ținta de alocare a 2% din PIB pentru apărare, iar o creștere semnificativă a acestei cote ar putea întâmpina rezistență din partea statelor europene, care se confruntă cu dificultăți bugetare. Creșterea bugetelor pentru apărare ar putea reprezenta o povară suplimentară pentru economiile europene deja afectate de inflație și de consecințele războiului din Ucraina.

Pe lângă presiunile legate de apărare, politica tarifară propusă de Trump ridică alte semne de întrebare. Liderul american a amenințat că va impune tarife de până la 25% asupra importurilor din Mexic, Canada și China, o măsură care ar putea avea consecințe grave asupra economiei mondiale. Trump a declarat că noile tarife impuse ar putea aduce beneficii economiei SUA, dar experții avertizează că aceste politici ar putea genera creșteri semnificative ale costurilor pentru consumatori.

Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu impunerea unor taxe vamale generale dacă blocul comunitar nu își reduce excedentul comercial față de Statele Unite prin achiziții mai mari de petrol și gaze americane. Într-o postare pe platforma sa, Truth Social, Trump a afirmat că „Uniunea Europeană trebuie să își diminueze deficitul comercial uriaș față de SUA prin achiziții masive de petrol și gaze de la noi. Altfel, vor fi impuse noi tarife peste tot”. Aceste declarații vin în contextul în care UE încearcă deja să își reducă dependența de gazele naturale rusești, adoptând măsuri precum creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că blocul comunitar analizează posibilitatea unor achiziții suplimentare de gaze americane, în încercarea de a compensa deficitul energetic generat de războiul din Ucraina.

UE și SUA au deja un istoric de negocieri tensionate în ceea ce privește sectorul energetic. În timpul primului mandat al lui Trump, fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus achiziții suplimentare de gaze naturale lichefiate din SUA pentru a preveni escaladarea unui război comercial. Acum, în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei și al necesității de a înlocui importurile energetice din această țară, Uniunea Europeană se confruntă din nou cu presiuni externe pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare.

Pe măsură ce noul mandat al lui Donald Trump se apropie, pozițiile sale ferme față de Europa și de politica globală creează incertitudini și tensiuni suplimentare. Dacă politicile propuse de acesta vor fi implementate, ele ar putea redefini relațiile transatlantice și ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei globale. În același timp, viitorul Uniunii Europene depinde de capacitatea sa de a răspunde acestor provocări și de a rămâne unită în fața unor presiuni externe tot mai mari.