Autoritățile de la New Delhi analizează în prezent problema furnizării către Armenia a rachetelor tactice Pralay (Apocalypse), relatează Indian Defence Research Wing, considerată apropiată de Ministerul indian al Apărării.
Alianță strategică
Contractul nu a fost încă încheiat, dar surse apropiate Ministerului indian al Apărării spun că există posibilitatea semnării rapide a documentului și a livrării rachetelor, relatează haqqin.az, citată de mass-media internațională.
Reamintim că, în luna iulie a acestui an, Indian Defence Research Wing a anunțat pentru prima dată că Armenia a trimis o cerere de achiziționare a rachetelor operațional-tactice Pralay pentru a crea un echilibru cu rachetele operațional-tactice LORA achiziționate de Azerbaidjan de la Israel. În același timp, ziarul reamintește despre obligațiile Indiei de a nu exporta rachete cu o rază de acțiune mai mare de 300 de kilometri și o greutate a focosului mai mare de 500 de kilograme. Aceasta înseamnă că, în condițiile actuale, transferul de rachete Pralay către Armenia este imposibil. De aceea, după cum scrie site-ul, India lucrează activ la adaptarea rachetelor Pralay cu o rază de acțiune redusă.
Amenințarea Iskander-M
Trebuie precizat că India a finalizat testarea rachetelor Pralay cu combustibil solid în noiembrie 2023, începînd ulterior producția lor în serie. Caracteristica tehnică a acestei rachete este traiectoria sa cvasi-balistică, datorită căreia Pralay manevrează pe măsură ce se apropie de țintă și devine o țintă dificilă pentru potențialele sisteme de apărare antirachetă inamice.
În ceea ce privește caracteristicile sale, racheta indiană este apropiată de rachetele cvasi-balistice rusești Iskander-M, deși sursele rusești susțin superioritatea acestora din urmă. Reamintim că armata Armeniei deține și rachete Iskander-M, care au fost utilizate la sfîrșitul războiului de 44 de zile în timpul atacurilor asupra orașului Șușa. De asemenea, se știe că Armenia este interesată de achiziționarea rachetelor hipersonice BrahMos din India, cu o rază de acțiune de aproximativ 1 000 de kilometri și o greutate a focosului de o tonă.
Răspuns azer
Azerbaidjanul a devenit a treia țară, după Nigeria și Myanmar, care a cumpărat avioane de luptă multirol JF-17 Block III din Pakistan în urma unui contract în valoare de 1,6 miliarde de dolari, relatează defenseromania.ro.
Aeronava de ultimă generație este dezvoltată în comun de Chengdu Aircraft Industry Corporation din China și Complexul Aeronautic Pakistan (PAC).
„Avioanele au fost deja integrate în arsenalul Forțelor Aeriene ale Azerbaidjanului”, a declarat președinția țării într-un comunicat, după ce miercuri, 25 septembrie, președintelui Ilham Aliyev i-a fost prezentată oficial aeronava pe Aeroportul Internațional Heydar Aliyev.
În cadrul ceremoniei, care a avut loc la Expoziția Internațională de Apărare a Azerbaidjanului 2024 organizată la Baku, președintele Aliyev a fost informat despre caracteristicile tehnico-tactice ale avionului, liniile directoare operaționale și indicatorii cheie de performanță.
Aliyev a fost fotografiat inclusiv stând în interiorul unui avion de luptă JF-17C Block III. Pe lângă inspectarea aeronavei, acesta a asistat și la o evoluție aeriană care a demonstrat agilitatea și manevrabilitatea avionului de luptă.
Ambiții militare
Deși oficial nu a fost anunțat numărul de aeronave achiziționate de Azerbaidjan, acordul de 1,6 miliarde de dolari acoperă importul a 30 de astfel de aparate în configurația Block-III. JF-17C (Block-III) este o aeronavă de luptă multirol, de generaț cu un singur motor. Spre deosebire de predecesorul său JF-17 Thunder, versiunea Block-III are îmbunătățiri semnificative, inclusiv avionică avansată, un nou radar AESA, capabilități îmbunătățite de război electronic și sisteme de identificare și urmărire a țintei îmbunătățite.
Anterior, președintele Aliyev a subliniat creșterea puterii militare a Azerbaidjanului ca prioritate numărul unu. Astfel, în proiectul de buget 2025 sunt prevăzute aproximativ 4 miliarde de dolari pentru apărare și securitate națională, cheltuieli care reprezintă aproximativ 17% din cheltuielile bugetare.
În evaluarea anuală din 2024 a Global Firepower (GFP), Azerbaidjanul ocupă locul 59 din cele 145 de țări evaluate. Armata țării este cea mai puternică din Caucazul de Sud, depășind considerabil armatele Georgiei și Armeniei vecine, care se situează pe locurile 84 și, respectiv, 102 în clasamentul GFP.
Potrivit datelor GFP, Forțele Aeriene ale Azerbaidjanului însumează 144 de avioane, în special avioanele de luptă, de transport și antrenament rusești. În iunie, Forțele Aeriene din Azerbaidjan au primit un avion de transport militar „C-27J Spartan” achiziționat de la compania italiană „Leonardo”.
Falanga azeră
Azerbaidjanul are o forță militară semnificativă, modernizată și dotată cu echipamente militare avansate, beneficiind de resurse financiare importante din exporturile de petrol și gaze naturale.
Azerbaidjanul are o armată activă de aproximativ 126.000 de soldați, conform ultimelor estimări. Este bine echipată cu tancuri moderne, vehicule blindate și artilerie. Principalele echipamente include tancuri T-90S și T-72 modernizate, diverse tipuri de transportoare blindate modernizate, cum ar fi BMP-3 și BTR-82A.
Baku dispune de multiple lansatoare de rachete și sisteme de artilerie autopropulsate, cum ar fi BM-30 Smerch și TOS-1A.
În plus, Azerbaidjanul a achiziționat drone militare avansate din Turcia (Bayraktar TB2) și Israel (Harop și Heron), care au fost esențiale în conflictul din Nagorno-Karabah.
Deși Azerbaidjanul are o forță navală mică, aceasta joacă un rol important în protejarea coastelor de la Marea Caspică. Flota navală include câteva corvete și nave de patrulare, fiind orientată în principal spre securizarea infrastructurii energetice maritime.
Azerbaidjanul beneficiază de cooperare militară strânsă cu Turcia, Israelul și alte țări, ceea ce contribuie la modernizarea forțelor sale armate. În special, colaborarea cu Turcia a avut un impact major în modernizarea echipamentelor și în pregătirea tacticilor militare.
Azerbaidjanul are unul dintre cele mai mari bugete de apărare din regiune, alimentat în principal din veniturile energetice. În 2023, bugetul pentru apărare a fost de aproximativ 2,8 miliarde de dolari.
Conflictul din Nagorno-Karabah din 2020 a demonstrat capacitatea Azerbaidjanului de a integra eficient tehnologia modernă în operațiunile militare. Utilizarea dronelor și a sistemelor avansate de rachete a oferit un avantaj semnificativ în fața forțelor armene.
Baku dispune de o armată bine echipată și modernă, concentrată pe apărarea intereselor sale strategice, în special în regiunea Nagorno-Karabah. Parteneriatele internaționale și bugetele mari pentru apărare continuă să consolideze capacitatea militară a țării.
0 Comentarii