R. Moldova fara presedinte. Schimburi de replici acide in Parlament
Schimburi de replici acide între politicieni au vut loc vineri în Parlamentul Republicii Moldova, în timp ce statul rămâne în continuare fără preşedinte ales. Legislativul de la Chişinău a decis abrogarea hotărârii care stabilea alegeri prezidenţiale pentru data de 18 noiembrie şi urmează să stabilească o altă dată. Parlamentul a audiat vineri raportul comisiei speciale pentru alegerea şefului statului, în urma căruia a constatat că şedinţa specială, stabilită pentru astăzi, nu poate avea loc deoarece pînă la termenul stabilit, 14 noiembrie, nu s-a înregistrat niciun candidat. Deputaţii au mai decis abrogarea hotărării Parlamentului privind stabilirea datei alegerii şefului statului, însă au exclus propunerea comisiei de a înainta timp de şapte zile o nouă dată a alegerillor prezidenţiale. Vladimir Voronin, liderul PCRM, a opinat că decizia luată astăzi de Legislativ poate fi considerată conform legislaţiei drept „uzurpare a puterii de stat, deaorece chiar AIE obstrucţiaonează procesul de alegere a preşedintelui”. „Fiecarea componetă a AIE îşi rezolvă doar propriile probleme. Dacă PCRM ar fi dorit algeri anticipate ar fi înregistrat o candidatură pe 14 noiembrie”, a spus Voronin. De asemenea, PCRM a acuzat AIE că evită dialogul cu privire la alegerea şefului statului. Potrivit lui Voronin, AIE nu işi doreşte negocieri cu PCRM. „Ei au declarat la televizor că vor negocieri, însă nu au venit cu o propunere către noi, nimeni nu a numit o dată, o zi, un loc”, a afirmat Voronin. Referindu-se la recentele dezertări din partid, liderul comuniştilor a adăugat că Dodon este un proiect al premierului Vlad Filat. „Credeţi că Dodon şi fetele lui aşa din senin s-au dus la Alianţă şi au zis că vor să scoată ţara din criza politică? Fără de nici o precondiţie? Pînă a pleca din PCRM aceştia au avut multiple întrevederi cu membrii Alianţei la care au negociat termenii. Trădarea a fost în august sau septembrie trecut cînd Dodon a fost la un forum economic în Polonia unde s-a întîlnit cu Filat şi împreună cu un ambasador al unui stat puternic şi cu reprezentantul Poloniei s-au înţeles cum să meargă mai departe”, a spus Voronin.
Dodon atacă în stânga şi-n dreapta
În loc să fie ales şeful statului, în R. Moldova ne-am pomenit astăzi într-o situaţie şi mai dificilă şi mai ruşinoasă. Politicienii nu mai cred unul în altul şi toţi vor să fie “beton” pentru ca aşa e la modă, a declarat deputaul Igor Dodon, autodeclarat, mai nou, socialist. “Fiecare partid îşi ridică baricadele şi îşi arată ghimpii. Toţi vor să fie beton, pentru că aşa e la modă”, a declarat Dodon, facând aluzie la liderul PL Mihai Ghimpu, cu care s-a înţepat frecvent în ultima vreme. Deputatul a afirmat că liderii partidelor au transformat alegătorii în ostatici ai luptei politice: “De doi ani cetăţenii privesc cum politicienii nu se pot înţelege între ei. Am ajuns să spulberăm visele oamenilor. Ţara merge în direcţii greşite, o parte din cetăţeni sunt gata să se manifeste prin revolte, alţii cad în depresii şi devin indifereneţi”. Igor Dodon a subliniat că alegerile anticipate vor bloca procesul politic din ţară şi vom ajunge să avem un război crâncen. “Pentru a ieşi din criză trebuie ales un candidat independent de partidele politice. Poziţia PCRM şi AIE nu este constructivă şi împinge ţara în alegeri anticipate”, a spus fostul comunist, potrivit Publika Tv. Fostul comunist transformat acum în socialist a reiterat că deputaţii din grupul Dodon sunt gata să voteze un candidat apartinic. „Noi, cei trei deputaţi întruniţi în grupul parlamentar al socialiştilor suntem gata să votăm candidaturi atât din partea PCRM, cât şi din partea AIE, important însă ca acestea să fie apartinice”, a subliniat Igor Dodon.
Mihai Ghimpu destinde atmosfera
Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a reusit să mai destindă atmosfera destul de tensionată din timpul şedinţei Parlamentului. În stilul său şăgalnic, Ghimpu s-a folosit de o parabolă pentru a-şi expune punctul de vedere vizavi de adevăratele intenţii ale grupului lui Dodon. Astfel, liberalul a comparat pretenţiile lui Igor Dodon cu cele ale unui om care, pentru a împrumuta plugul unui vecin, îi cere acestuia toată recolta. „Tu cine eşti de vii cu aşa cerinţe, comunist? Nu, eu sunt socialist. Du-te tu-n…, căci tot cu Lenin sunteţi”. În acest fel, Mihai Ghimpu s-a referit la fostul comunist Igor Dodon, actualul socialist, care, în opinia liderului PL, deşi nu se mai cataloghează drept comunist, oricum e unul şi acelaşi lucru. În cadrul intervenţiei sale, preşedintele liberalilor l-a îndemnat pe Voronin să voteze candidatul AIE la funcţia de şef al statului. „Dle Voronin, trebuie de votat. Aţi guvernat, gata, acum democraţii să guverneze. După asta lumea să facă comparaţie. Eduarcik (n. red. Eduard Muşuc), dar tu acolo linişteşte-te, eu ştiu cum ai fost ales preşedinte CMC în tualet, cu votul nu ştiu cui…”, a mai zâmbit Ghimpu. Declaraţiile lui Mihai Ghimpu au provocat râsete în rândurile tuturor deputaţilor, inclusiv a liderului PCRM, Vladimir Voronin.
Marian Lupu şi-ar anunţa candidatura
Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului, a declarat vineri că îşi va depune candidatura pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova la următoarele alegeri, relatează cotidianul Timpul. Lupu spune că nu şi-a înaintat candidatura la alegerile care ar fi trebuit să se desfăşoare vineri, pentru că nu era sigur că va fi susţinut de colegii din Alianţă. „Am să merg în alegeri ca să spulber toate discuţiile, trebuie să testăm această Alianţă, dacă se ţine de cuvânt sau nu. Am să solicit să fiu înregistrat în calitate de candidat la funcţia de preşedinte pentru următoarele alegeri şi pentru a curma discuţiile contradictorii”, a afirmat el. „Fals că mergem la anticipate, e o declaraţie mincinoasă. Iată argumentele: vom stabili o nouă dată pentru alegerile ordinare, şi chiar dacă pică, nu înseamnă că mergem la anticipate, deoarece avem o rundă de alegeri repetate şi dacă găsim o altă soluţie, avem timp suficient pentru a rezolva problema”, a explicat Lupu.
Presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat vineri ca o serie de state vecine cu Rusia, printre care Kazahstan si Belarus, si-au aratat interesul de a participa la Uniunea eurasiatica. „Experienta ne-a aratat ca aceasta cooperare a noastra, realizata pe mai multe nivele, constituie o resursa uriasa, si partenerii nostri din CSI se intereseaza in legatura cu aceasta structura de integrare”, a spus presedintele rus, dupa semnarea declaratiei pentru formarea Uniunii. „Ne bucuram. Acest lucru demonstreaza ca dorinta de extindere a cooperarii multipartite pe picior de egalitate devine tot mai puternica. Suntem deschisi pentru toti cei care inteleg avantajele de a ne uni capacitatile”, a subliniat liderul rus, adaugand ca Uniunea economica eurastiatica va putea evita problemele cu care se confrunta acum zona euro. Liderul belarus, Aleksandr Lukasenko, a spus ca o procedura speciala, sub forma unei foi de parcurs, va fi pusa la punct pentru toate statele care vor sa adere la Uniunea eurasiatica.
Ca raspunsul la instalarea elementelor scutului antiracheta la Marea Neagra, Moscova doreste sa dea un raspuns pe masura si sa investeasca in modernizarea unui baze ruse din Azerbaidjan. Moscova vrea sa isi modernizeze radarul de avertizare timpurie din Azerbaidjan, din cauza capacitatii din ce in ce mai mari a Iranului de a lansa rachete cu raza lunga de actiune, a declarat vineri ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov. „Avem nevoie de aceasta baza si vrem sa o modernizam”. a spus Serdiukov, citat de Interfax. „Vrem sa facem acest lucru pentru a urmari programul iranian” de rachete, a adaugat el. Serdiukov a spus ca Rusia vrea sa isi modernizeze apararea nationala antiaeriana, iar baza radar inchiriata in apropiere de orasul azer Gabala reprezinta o veriga cruciala in sistemul de avertizare timpurie. Rusia plateste Azerbaidjanului 14 milioane de dolari pe an pentru baza de la Gabala. in prezent, partile poarta discutii pentru prelungirea contractului de inchiriere. Baku vrea sa creasca chiria, in timp ce Moscova vrea sa achite aceeasi suma pentru o instalatie mai mica. Apararea antiracheta reprezinta un subiect delicat intre Rusia si NATO, care intentioneata sa instaleze elemente ale unui scut in Europa, pentru a apara regiunea de un posibil atac lansat din Orientul Mijlociu, in special din Iran. Moscova se teme ca un astfel de sistem i-ar ameninta forta de disuasiune nucleara si a sugerat Aliantei sa opereze in comun scutul.
Vladimir Putin îl acuză pe Mihail Gorbaciov că a distrus “marea Rusie”, renunţând la putere în 1991, cu o zi înainte de semnarea, prevăzută, cu Belarus şi Kazahstan, a unei noi Uniuni. Exprimându-se în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu veterani şi pensionari, Putin şi-a împărtăşit sentimentele trăite în momentul prăbuşirii, în urmă cu 20 de ani, a regimului comunist. „M-am dus să îmi repar o roată, când persoanele de acolo m-au întrebat: eşti pentru URSS sau pentru Rusia?”, a povestit Putin. Rusia, ca şi alte republici ale Uniunii Sovietice, contesta atunci puterea supremă a lui Gorbaciov. „Le-am spus: dar este vreo diferenţă? Se numeşte altfel, dar este tot Rusia, marea Rusie”, a declarat Putin. „Li s-au spus atâtea minciuni că oamenii nu mai înţelegeau ce se întâmplă (…), li s-a promis că mâine vor trăi ca la Paris sau Londra”, a adăugat Putin, care a calificat la un moment dat dispariţia URSS ca „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”, transmite Mediafax. „La 21 decembrie (1991), Gorbaciov a semnat renunţarea la putere. Nu am avut în istoria ţării decât două momente la fel de grave, când puterea supremă a renunţat la prerogativele sale şi la responsabilitatea a ceea ce se întâmpla în ţară: ţarul – a plecat şi imediat au început aceste evenimente oribile, sângeroase – şi 1991”, a continuat Putin, potrivit declaraţiilor transmise de postul de televiziune Rossia24. La 2 martie 1917, Ţarul Nicolae al II-lea a abdicat în preajma Revoluţiei bolşevice şi a războiului civil. Mulţi ruşi îi reproşează presupusa lui slăbiciune. Mihail Gorbaciov rămâne la rândul lui puţin popular în ţară, ruşii atribuindu-i falimentul ţării şi sărăcia lor. Coacţionar la cotidianul de opoziţie Novaia Gazeta, el a criticat în repetate rânduri puterea actuală şi în special anunţul din septembrie privind revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, la alegerile prezidenţiale din 2012.
Preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, a promulgat un set de documente ce au fost semnate la 9 noiembrie la Geneva în urma discuţiilor purtate cu privire la aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului. Negocierile cu Tbilisi au fost ultimul obstacol în calea aderării Rusiei la OMC, la uşile căreia Moscova bate de 18 ani. În consecinţă, la presiunea cancelariilor europene, acceptul autorităţilor de la Tbilisi pentru aderarea Rusiei la organizaţie a fost obţinut la 9 noiembrie la Geneva, conform agenţiei ruse de presă menţionate. Autorităţile georgiene au negat faptul că asupra lor s-ar fi exercitat presiuni. În genere, după semnarea acordului, preşedintele Saakaşvili a calificat aceasta ca pe o victorie a diplomaţiei georgiene. Drept urmare, Ministerul georgian de Externe mai trebuie să aducă la cunoştinţa parlamentului conţinutul acestor documente şi să pună în aplicare alte activităţi prevăzute de lege în acest sens. Potrivit lui Maxim Medvedkov, şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Geneva, Conferinţa ministerială va aproba aderarea Rusiei la OMC în 15-17 decembrie, după care Rusia va deveni membră a acestei organizaţii la jumătatea anului 2012, adică după alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă.