Macedonia cere ajutorul Greciei pentru aderarea la UE

Macedonia cere ajutorul Greciei pentru aderarea la UE

MacedoniaPremierul macedonean i-a cerut luni omologului său grec să sprijine planul pentru ca această ţară să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Un comunicat al biroului lui Nikola Gruevski afirmă că el i-a scris lui Lucas Papademos spunîndu-i că negocierile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE „ar aduce un climat pozitiv de încredere reciprocă necesar pentru a rezolva permanent divergenţele dintre ţările noastre”.
Macedonia este candidat la aderarea la UE începînd din 2005, dar nicio dată nu a fost stabilită pentru începerea negocierilor de aderare din cauza unei dispute cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave. Atena susţine ca utilizarea denumirii implică revendicări teritoriale asupra regiunii sale din nord Macedonia. Comisia Europeană a publicat trei rapoarte pozitive succesive recomandînd deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei la Uniunea Europeana. Dar de fiecare dată, Atena a blocat deschiderea discuţiilor.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul.
Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional.

Share our work
Medvedev a inaugurat radarul din Kaliningrad

Medvedev a inaugurat radarul din Kaliningrad

Medvedev la statia radar din KaliningradRusia a anunţat că noua staţie radar din Kaliningrad va începe să funcţioneze în regim experimental de alarmă. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a participat personal la ceremonia integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete. „Voronej-DM” va controla spaţiul aerian de la Polul Nord până la Africa de Nord. Raza de acţiune este de aproximativ 6.000 de kilometri, scrie Vocea Rusiei, citând surse militare oficiale de la Moscova. Ordinul referitor la darea în exploatare a acestei staţii a fost dat de preşedintele Dmitri Medvedev drept răspuns la amplasarea de către SUA a scutului antirachetă în Europa.
Darea în exploatare a radarului din Kaliningrad este un răspuns la decizia SUA de a înceta îndeplinirea obligaţiilor asumate în faţa Rusiei în cadrul Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa. De asemenea, preşedintele rus a prezentat un complex de măsuri, care trebuie adoptate, în caz că Washingtonul va continua să avanseze în direcţia trasată. Deocamdată, aceste acţiuni au un caracter preventiv, spune Konstantin Kosaciov preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Dumei de Stat. „În acest mod, le amintim partenerilor noştri că nu au fost epuizate încă posibilităţile în vederea realizării unor asemenea înţelegeri şi că în cazul modificării poziţiei Washingtonului, se menţine şansa de a continua cooperarea în sfera stabilităţii strategice dintre Rusia şi SUA, dintre NATO şi Rusia”, a declarat acesta.
Staţia radar “nu prezintă pericol pentru vecini”
Darea în exploatare a staţiei radar din Kaliningrad este un semnal că Rusia este pregătită să dea un răspuns adecvat la ameninţarea din partea sistemului de apărare antirachetă al SUA, a declarat marţi preşedintele rus Dmitri Medvedev, care a participat personal la ceremonie integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete, transmit agenţiil de presă ruse, citate de Agerpres. ‘Contez că acest pas va fi perceput de partenerii noştri ca un prim semnal al faptului că ţara noastră este pregătită să răspundă adecvat la ameninţările pe care le comportă sistemul antibalistic al SUA pentru forţele noastre nucleare strategice’, a reiterat Medvedev, indicând în acelaşi timp că această staţie radar ar putea fi utilizată ca element al unui sistem comun de apărare antirachetă la care să participe şi Rusia şi SUA.
‘Din păcate, noi nu vedem deocamdată vreo disponibilitate din partea partenerilor americani şi europeni’ faţă de o cooperare cu Rusia în acest domeniu, a mai spus el, subliniind că Rusia aşteaptă paşi concreţi şi garanţii că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva sa. ‘Nu ne mai satisfac doar declaraţiile verbale că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei. Declaraţiile verbale nu pot garanta apărarea intereselor noastre’, a mai spus liderul rus, adăugând că pentru Moscova astfel de asigurări nu reprezintă o garanţie.
‘De aceea vreau să mă adresez partenerilor noştri: Dragi prieteni! Nici această staţie radar nu este îndreptată împotriva voastră, dar este pentru voi şi pentru rezolvarea sarcinilor puse’, a exclamat şeful statului rus, explicând că ‘staţia radar Voronej-DM’ reprezintă un instrument de control al spaţiului aerian şi cosmic şi nu prezintă niciun pericol pentru vecinii Rusiei. Medvedev a mai spus că darea în exploatare a radarului ‘nu închide uşa’ dialogului’ pe tema apărării antirachetă, iar staţia poate fi folosită în interesele comune ale sistemului european de apărare antibalistică.

Share our work
Polonia cere eliberarea Iuliei Timosenko

Polonia cere eliberarea Iuliei Timosenko

Timosenko inchisoarePreşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a făcut apel luni la Ucraina s-o elibereze din închisoare pe Iulia Timoşenko, dacă ţara doreşte să continue integrarea cu Uniunea Europeană. Timoşenko a fost condamnată luna trecută la şapte ani de închisoare sub acuzaţia de abuz în serviciu, în cadrul unui proces pe care Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană l-au condamnat, afirmînd că este motivat politic. În cadrul unei vizite efectuate luni la Kiev, Komorowski a afirmat că detenţia Iuliei Timoşenko va continua să afecteze perspectivele Ucrainei de încheiere a unui acord cadru de asociere cu UE. Şeful statului polonez a făcut apel la Ucraina să adopte modificările legale care să ducă la eliberarea dnei Timoşenko.
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a promis că Iulia Timoşenko, care suferă de dureri puternice de spate în închisoare, va beneficia de acces la ajutor şi tratament medical „de tip european”. „Le-am ordonat tuturor structurilor responsabile de acest dosar să creeze toate condiţiile existente la nivel european atât în privinţa examenelor medicale, cât şi a detenţiei”, a declarat Ianukovici într-o conferinţă de presă organizată alături de omologul său polonez Bronislaw Komorowski. Ianukovici a evitat să comenteze declaraţiile lui Komorowski, care a cerut o „soluţie reală” în cazul Timoşenko. „Trebuie să găsim o soluţie bună şi reală la această situaţie. Mi-ar plăcea ca această situaţie să aibă cel mai mic impact posibil asupra relaţiilor dintre Ucraina şi UE”, a spus Komorowski.

Share our work
Sectii de votare in stanga Nistrului. Moscova nu da doi bani pe autoritatile de la Chisinau

Sectii de votare in stanga Nistrului. Moscova nu da doi bani pe autoritatile de la Chisinau

alegeri rusiaIn ciuda protestelor autorităţilor de la Chişinău, Moscova face tot cum o duce capul şi deschide secţii de votare pentru alegerile legislative din decembrie în zona controlată de separatiştii de la Tiraspol. În legătură cu intenţia autorităţilor Federaţiei Ruse de a deschide în regiunea transnistreană a Republicii Moldova a secţiilor de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Adunării Federale, preconizate pentru 4 decembrie 2011, MAEIE a informat partea rusă despre lipsa impedimentelor pentru deschiderea secţiilor de votare în localităţile controlate de autorităţile Republicii Moldova.
În ceea ce priveşte deschiderea unor secţii de votare în stînga Nistrului, poziţia MAEIE rămîne consecventă, la fel ca şi în cazul unor astfel de solicitări anterioare, şi anume: abţinerea de la deschiderea secţiilor de votare în localităţile din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităţilor constituţionale. Este regretabil faptul, că în pofida poziţiei expuse de către partea moldovenească, autorităţile ruse au luat decizia de a deschide 24 secţii de votare în regiunea transnistreană. Aceste acţiuni trezesc nedumirire şi îngrijorare, şi nu sînt de natură să contribuie la bunele relaţii stabilite între cele două state, susţine Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Contează doar legislaţia Rusiei
Deschizând secţii de votare în regiunea transnistreană, Federaţia Rusă s-a condus în primul rînd de legislaţia ţării, care stipulează că Rusia trebuie să ofere cetăţenilor săi posibilităţi pentru a şi exercita dreptul la vot. Ar fi prea complicat ca cetăţenii ruşi din Transnistria să vină în partea dreaptă a Nistrului pentru a vota, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valerii Kuzmin.
Referindu-se la relaţiile de prietenie dintre Rusia şi Moldova, Kuzmin a amintit că Moscova a fost receptivă de fiecare dată când în Moldova au avut  loc alegeri. Ambasadorul consideră că, atât timp cât Guvernul de la Chişinău recunoaşte că nu controlează teritoriile din stânga Nistrului, partea rusă nu ar trebui să se adreseze autorităţilor din Moldova referitor la acest subiect.

Share our work
Tensiuni in Kosovo. Cel putin 125 de raniti

Tensiuni in Kosovo. Cel putin 125 de raniti

Kosovo-focAproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că „nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge „la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
La Belgrad, ministrul sârb pentru Kosovo Goran Bogdanovici a evaluat, în faţa unei comisii parlamentare, numărul răniţilor în rândul etnicilor sârbi la a aproximativ 100 de persoane, a anunţat postul de televiziune B92. „Situaţia este extrem de tensionată”, a spus Bogdanovici, exprimânmdu-şi îngrijorarea faţă de „o eventuală nouă izbucnire a violenţei”.
Aceste incidente au început luni dimineaţa, cu demontarea de către KFOR a unei baricade ridicate de etnici sârbi nu departe de localitatea Zupce. KFOR a recurs la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii sârbi, între 400 şi 500, potrivit AFP. Etnicii sârbi au ridicat, ulterior, o nouă baricadă, în apropierea celei demontate de KFOR.
Statul Major al forţelor operaţionale austriece, cu sediul la Graz, a anunţat că opt militari austrieci din cadrul KFOR au fost răniţi luni după-amiaza. Tensiunile din nordul Kosovo durează de la trimiterea unor vameşi de către Priştina la Brnjak şi Jarinje, în această vară, în aceste două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia.

Share our work
Rusia se opune unui embargou militar in Siria. Trimite nave de razboi in zona

Rusia se opune unui embargou militar in Siria. Trimite nave de razboi in zona

Kuznetsov2Rusia ar face orice pentru a-si mentine influenta in Mediterana. În consecinţă, a anunţat, prin vocea ministului său de Externe că se opune unui embargou asupra livrărilor de armament în Siria. De asemenea, în 2012, va trimite o flotă de nave de război în Siria. „Grupări constituite inclusiv din cetăţeni ai altor state care au pătruns în Siria sunt alimentate cu armament. De aceea propunerile expuse uneori – vizând necesitatea interdicţiei livrărilor oricăror arme în Siria – sunt destul de nesincere”, a afirmat Serghei Lavrov, transmite Agerpres. „Noi ştim cum a funcţionat embargoul asupra armamentului în cazul Libiei, când această măsură s-a aplicat doar în cazul livrărilor pentru armata libiană, iar opoziţia primea armament; state ca Franţa şi Qatar au declarat public că au livrat armament”, a adăugat Serghei Lavrov.
Totodată, ministrul rus a mai declarat că violenţele din Siria sunt provocate nu atât de regimul din această ţară, cât de opoziţie. „Persoanele înarmate se comportă foarte dur cu cetăţenii paşnici şi aceste acţiuni nu sunt doar ale puterii, ci şi ale unor grupuri înarmate care provoacă dezordine”, a apreciat Serghei Lavrov.
Nave de război la Tartous
Rusia va trimite în 2012 o flotă de nave de război în Siria, oficial pentru o simplă escală, în timp ce tensiunile cresc între Moscova şi Occident asupra crizei din această ţară din Orientul Mijlociu. Navele, în frunte cu singurul portavion rus „Amiralul Kuzneţov”, vor ancora în primăvara lui 2012 în portul Tartous, unde se află o bază navală rusească, a declarat purtătorul de cuvânt al şefului Statului Major al Marinei ruse, citat de Izvestia. Această bază, înfiinţată în epoca sovietică, serveşte mai ales întreţinerii şi aprovizionării navelor. Momentan, nicio navă nu se află acolo.
„Amiralul Kuzneţov” care a făcut escală în largul portului Tartous în 1995 şi 2007, trebuie să părăsească la începutul lui decembrie marea Barents, să ocolească Europa prin vest şi să intre în marea Mediterană prin strâmtoarea Gibraltar. Portavionul cu zece avioane de vânătoare la bord nu va putea ancora în portul Tartous din cauza mărimii sale şi va rămâne astfel în larg. Purtătorul de cuvânt al Marinei a subliniat totuşi că proiectul de trimitere a navelor în Siria nu este legat de ciocnirile dintre forţele regimului Bashar al-Assad şi opoziţie.

Share our work