Poroșenko, atacat penal la Kiev

Poroșenko, atacat penal la Kiev

Ucraina, razboi juridic impotriva lui Poroșenko

Ucraina, razboi juridic impotriva lui Poroșenko

În instanțele din Ucraina a mai fost deschis un dosar penal împotriva fostului președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, a declarat avocatul Andrei Portnov, fostul șef adjunct al administrației fostului președinte Victor Ianukovici, citat de mass-media locală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest dosar, Poroșenko este acuzat de uzurparea sistemului judiciar din Ucraina.

Dosare cu dedicație

Acesta este cel de-al patrulea dosar deschis împotriva fostului lider de la Kiev. Săptămâna trecută el a fost acuzat de trădare de stat în legătură cu incidentul din strâmtoarea Kerci.

Ulterior, mass-media a dezvăluit, citând surse judiciare, că Poroșenko este suspectat de abuz de putere și de poziția sa în distribuția funcțiilor în ”Centrenergo”. Tot săptămâna trecutp, Biroul de Stat pentru Investigații al Ucrainei l-a acuzat pe fostul președinte de legalizarea veniturilor ilicite în valoare de 300 de milioane de dolari atunci când a vândut uzina „Kuznya na Rybalsky”. În plus, Portnov l-a învinuit de deținerea ilegală a canalului TV „Preamoi”, de spălare de bani și evaziune fiscală. Cei care au inițiat aceste plângeri penale au solicitat înghețarea activelor fostului președinte, estimate la câteva miliarde de euro. (N.G.)

Share our work
Dodon, pelerinaj geopolitic eurasiatic

Dodon, pelerinaj geopolitic eurasiatic

Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA

Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are  loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..

Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.

Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon

Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon

Desant în Rusia

Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)

Share our work
TurkStream, deplin funcțional în decembrie 2019

TurkStream, deplin funcțional în decembrie 2019

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Grupul rus Gazprom se aşteaptă să livreze primele cantităţi de gaze naturale prin conducta TurkStream în ultima parte a lunii decembrie 2019, a declarat recent vicepreşedintele Gazprom, Oleg Aksyutin, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

„Cu privire la TurkStream, ne aşteptăm ca livrarea de gaze naturale să înceapă până la 31 decembrie. Este clar că porţiunea offshore este gata. Porţiunea onshore este gata în proporţie de 100% pe partea rusă şi în proporţie de aproximativ 73,5% pe partea turcă. Estimăm că în noiembrie vom fi gata în totalitate astfel că livrările vor putea începe în ultima parte a lunii decembrie”, a spus Aksyutin la o conferinţă de presă organizată la Sankt Petersburg.

Capacitate strategică

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia, urmând ca această cantitate să crească treptat, în funcție de necesități. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de-a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute, Atena și Sofia fiind implicate într-un adevărat război pentru a determina Gazprom să aleagă ruta greacă, respectiv cea bulgară.

Garanții UE

Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat anterior la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.

Problema unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.

Un proiect eșuat

Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct strategic urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean. „Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.

Premierul bulgar Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro.

Precedentul North Stream

„Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.

Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.

Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită conform declarațiilor factorilor din conducerea proiectului. (Isac Mihai)

Share our work
Merkel, favorită pentru conducerea Consiliului European

Merkel, favorită pentru conducerea Consiliului European

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Numele cancelarului german Angela Merkel revine cu insistenţă în vederea conducerii Consiliului European,care reuneşte şefii de stat şi de guverne, la succesiunea polonezului Donald Tusk, după alegerile de la sfârşitul lui mai, relatează AFP, citat de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conservatorii din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi Uniunii Social-Democrate (CSU) şi-au lansat sâmbătă, la Münster, campania în vederea alegerilor europene – pentru prima oară în 19 ani – fără Angela Merkel, care a anunțat anterior că nu va mai candida la funcția de cancelar federal al Germaniei. Acest anunț a dus la apariția speculațiilor privind o posibilă carieră politică la nivel continental a fostului cancelar.

Sibiu, moment decisiv

Înaltul oficial german urmează să fie foarte curtat în cadrul summitului Uniunii Europene (UE) de la 9 mai, cu două săptămâni înaintea înaintea alegerilor. Numele său circulă în vederea preşedinţiei Consiliului, iar opinia sa va fi decisivă în nominalizarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene (CE).

Negocieri urmează să aibă loc în marja reuniunii de la Sibiu, în România.

Preşedintele Consiliului, polonezul Donald Tusk, vrea să tatoneze intenţiile liderilor europeni pe tema succesiunii sale şi a procedurii foarte contestate a desemnării succesorului lui Jean-Claude Juncker la conducerea CE.

Ambiguitate politică

Însă cancelarul german a declarat că nu îşi va depune vreo candidatură la vreun post politic în Germania şi în Europa.

La rândul său, premierul olandez Mark Rutte este citat, de asemenea, ca alt potenţial candidat. Amândoi au dat asigurări în mod public că nu sunt interesaţi de acest post de mediator între statele membre UE, care au adesea interese divergente. Însă acest lucru nu i-a determinat să tacă pe susţinătorii lor.

Desemnarea preşedintelui Consiliului European este prerogativa liderilor europeni. Ea este prevăzută la summitul european prevăzut la 20-21 iunie, la o lună după alegerile europene.

Fostul premier socialist italian Enrico Letta pledează în mod deschis în favoarea desemnării Angelei Merkel la conducerea Consiliului, alimentând zvonuri în acest sens.

Preşedintele Partidului Popular Euroepan (PPE), familia politică a cancelarului şi un apropiat al Angelei Merkel, eurodeputatul alsacian Joseph Daul este, însă, concins că ea nu va candida. ”Eu ştiu că zvonul persistă, dar nu, veţi vedea”, a declarat el într-un interviu publicat de Le Monde. (M.B.)

Share our work
Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, relatează mass-media de la Priștina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Summit decisiv

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de etnicii sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi (n.r.-Valea Preșevo).

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Republica Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.

Cancelarul federal german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor încerca să-i readucă pe cei doi vechi inamici la masa negocierilor, în cadrul unui summit regional ce va avea loc luni după-amiaza la Berlin. Acesta are loc după ce negocierile de reconciliere conduse de UE s-au aflat anul trecut într-un punct mort.

Baricada rusă

Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.

‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

UE, incapabilă

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

Războiul taxelor

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.

Joc diplomatic

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.

Principiile războiului

Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.

Reacții dure

Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.

In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.

Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.

Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.

UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Apel american

Serbia şi Republica Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.

Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.

Ripostă de la Belgrad

Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.

La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)

Share our work
Emanuel Macron vrea să revitalizeze formatul Normandia

Emanuel Macron vrea să revitalizeze formatul Normandia

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina

Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni cu președintele în exercițiu al Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și cu principalul favorit la funcția de președinte, Volodimir Zelensky, au declarat surse diplomatice de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, liderul de la Paris încearcă revitalizarea așa-numitului “format Normandia” (compus din Rusia, Ucraina, Franța, Germania), prin care se încearcă rezolvarea conflictului din Donbass. Macron încearcă să obțină garanții din partea Volodimir Zelensky că, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale, va susține demersurile Parisului. Confruntat cu o erodare puternică a imaginii pe scena intenațională, pe fondul protestelor care zguduie de săptămâni bune Franța, Macron mizează pe un succes diplomatic în Ucraina.

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Poroșenko, desant diplomatic

Anterior s-a anunțat că Angela Merkel, cancelarul federal german, îl va primi în data de 12 aprilie pe Petro Poroșenko la Berlin. Liderul de la Kiev va efectua o deplasare oficială în Germania, mizând pe un transfer de imagine de la Merkel, care se bucură de o popularitate crescută în Ucraina.

„Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.

„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)

Share our work