de Isac Mihai | dec. 10, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Vladimir Putin, acuzații de genocid în Donbass
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că populaţia din estul Ucrainei în război, o zonă aflată în prezent în centrul unor noi tensiuni între Moscova şi Occident, ar suferi de o ”rusofobie”, un ”prim pas către un genocid”.
”Trebuie să vorbesc despre rusofobie ca un prim pas către un genocid. Este ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în Donbass (numele acestei regiuni, ndlr), o vedem, o ştim cu siguranţă. Şi aceasta seamănă desigur cu genocidul despre care aţi vorbit”, a afirmat liderul rus unui jurnalist, în cursul unei reuniuni cu Consiliul prezidenţial pentru drepturile omului.
Amenințare militară
Ucraina şi Occidentul au denunţat în ultimele săptămâni concentrarea unor efective de aproape 100.000 de soldaţi ruşi la frontiera ucraineană, generând temeri cu privire la o invazie, în timp ce Moscova neagă un scenariu de război.
Armata rusă a desfăşurat lângă Voronej (250 km de frontiera ucraineană) sisteme antiaeriene Buk în configurare deplină de luptă, dezvăluie joi Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de jurnalişti ruşi de investigaţie, publicând imagini de pe teren, potrivit agenţiei de presă ucrainene Glavkom.ua şi Radio Svoboda (RFE/RL).
În aprilie 2020 în zona respectivă a regiunii Voronej Rusia a instalat o tabără militară de proporţii, unde la ora actuală sunt transferate echipamente şi tehnică de luptă din alte regiuni ruse.
Capcana TikTok
Înregistrările video care însoţesc dezvăluirile jurnaliştilor de la Conflict Intelligence Team au fost făcute la gara feroviara Maslovka şi au fost postate pe TikTok.
Imaginile arată numeroase dispozitive de artilerie autopropulsată Msta-S, tancuri T-80U, precum şi sisteme de apărare antiaeriană „Buk M1”, compuse dintr-un lansator de rachete autopropulsat ZRK 9K37 „Buk”, un sistem de lansare-încărcare SAM 9K37 „Buk” şi un vehicul de transport KrAZ 9M38.
Trenurile cu echipamente şi tehnică militară, de pe care au fost şterse numerele de înmatriculare, au sosit din regiunea Moscova (Naro-Fominsk), regiunea Nijni Novgorod (Iliino) şi regiunea Smolensk (Krasnîi Bor), potrivit CIT.
„Aceste date ne permit să concluzionăm că, în pofida discuţiilor dintre Putin şi Biden, concentrarea trupelor ruse în zonele care se învecinează cu teritoriile controlate de Kiev continuă”, apreciază jurnaliştii de la CIT.
Site-ul de monitorizare a traficului feroviar gdevagon.ru arată că miercuri trenul cu care au fost aduse sistemele „Buk” la Voronej se afla încă în punctul de sosire, ceea ce înseamnă că discuţia cu preşedintele american nu a dus deocamdată la retragerea trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina.
Îngrijorare rusă
La o zi după discuţia cu Biden, preşedintele Putin, răspunzând la o întrebare din partea jurnalistului Kommersant dacă Rusia intenţionează într-adevăr să atace Ucraina, a afirmat că Rusia are dreptul să se apere, acuzând Ucraina şi NATO de situaţia tensionată de la frontiera ruso-ucraineană.
Putin consideră inacceptabilă aderarea Ucrainei la NATO şi a afirmat că Rusia va lua măsuri adecvate în legătura cu ameninţările la adresa securităţii sale, cerând garanţii juridice în scris că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde către Est.
A doua zi după discuţiile cu omologul său american, preşedintele rus a declarat că va transmite SUA şi partenerilor lor din NATO propuneri „în domeniul securităţii”, iar Biden a exclus posibilitatea de a trimite trupe americane în Ucraina chiar şi în cazul unei invazii ruseşti.
Informaţiile potrivit cărora Rusia ar pregăti o ofensivă la scară largă în Ucraina nu corespund realităţii, a declarat joi şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov.
Războiul acuzațiilor
Ţările NATO acordă o atenţie excesivă mişcărilor de trupe pe teritoriul Federaţiei Ruse, deşi relocarea unităţilor militare este o „practică de rutină pentru forţele armate ale oricărui stat”, a explicat el.
Gherasimov susţine că „informaţiile difuzate de media despre o presupusă iminentă invazie rusă în Ucraina sunt o minciună”.
Şeful Statului Major al armatei ruse a mai spus că livrarea de arme de către alte ţări forţelor militare ucrainene „escaladează şi mai mult situaţia şi aşa tensionată” în Donbas.
În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat joi guvernul ucrainean că transferă artilerie grea în zona liniei de contact din Donbas, în estul Ucrainei şi că doar „mimează” negocierile pentru rezolvarea conflictului în Doneţk şi Lugansk. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Sprijin financiar european pentru armata ucraineană
Consiliul European a decis să acorde forţelor armate ucrainene un ajutor de securitate în valoare de 31 de milioane de euro, a anunţat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.
Banii vor fi cheltuiţi pe medicamente, tehnologie, deminare, logistică şi securitate informatică, a menţionat într-un mesaj pe Twitter oficialul ucrainean.
„Acordăm o înaltă apreciere acestei măsuri ce reafirmă relaţiile strategice dintre Ucraina şi Uniunea Europeană”, a adăugat Kuleba.
Kievul a făcut presiuni asupra aliaţilor săi din UE şi NATO să pregătească sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru a descuraja Moscova de la lansarea unei noi ofensive militare asupra Ucrainei, menţionează mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Rusia, care desfăşoară forţe în jurul frontierelor Ucrainei, trebuie să înţeleagă că un nou atac asupra acestei ţări ar fi prea costisitor, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
„Principalul obiectiv e să împiedicăm noi acţiuni agresive ale Rusiei. Pentru asta, Moscova trebuie să înţeleagă clar ce pierderi politice, economice şi umane va suferi în cazul unei noi etape de agresiune”, a avertizat şeful diplomaţiei de la Kiev într-o informare televizată.
Ucraina, Statele Unite şi NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de un posibil atac al Rusiei împotriva vecinilor din sud. Kremlinul a respins astfel de sugestii ca false.
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din interiorul şi din jurul estului Ucrainei sau de la graniţa dintre Belarus şi Polonia va escalada, a declarat joi cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă comună la Berlin cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, Merkel a mai spus că UE trebuie să dea dovadă de unitate în chestiuni precum folosirea de către Belarus a migranţilor ca „armă” împotriva Poloniei şi desfăşurarea de către Rusia a unor trupe în apropiere de graniţa sa cu Ucraina.
„Orice agresiune suplimentară împotriva suveranităţii Ucrainei va avea un cost mare”, a afirmat cancelarul german, adăugând că detensionarea situaţiei ar trebui să fie întotdeauna prima opţiune.
La rândul său, Morawiecki a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să impună noi sancţiuni împotriva regimului de la Minsk în cazul în care criza de la graniţa dintre Polonia şi Belarus va escalada.
„Trebuie să pregătim noi sancţiuni, inclusiv în privinţa comerţului”, a spus premierul polonez, citat de mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Viceministrul rus de Externe, Aleksandr Grușko, a catalogat reacția UE drept ”un disc de gramofon zgâriat, în stilul unei lumi paralele”. ”Nici o declarație nu poate schimba realitatea internațională de drept, formată prin libera exprimare a crimeenilor”, a spus diplomatul într-un comentariu pentru mass-media rusă
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a subliniat, în repetate rânduri, că pentru Rusia problema Crimeii este închisă. Putin consideră că, în peninsulă, referendumul s-a desfășurat cu respectarea strictă a dreptului internațional.
În Crimeea a avut loc un referendum în martie 2014, aprig contestat de Ucraina și statele membre UE și NATO. Moscova susține că în urma acestui referendum, populația peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol au decis aderarea la Federația Rusă. Majoritatea statelor membre ONU nu recunosc rezultatele acestui referendum.
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Condamnare din partea UE
UE condamnă recensământul desfăşurat de Rusia în Crimeea ocupată, a declarat Peter Stano. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai cerut Moscovei să înceteze încălcarea dreptului internațional.
Acesta a subliniat că UE condamnă decizia Rusiei de a efectua un recensământ al populației în Crimeea și în Sevastopol în perioada 15 octombrie – 14 noiembrie 2021. UE a condamnat și începerea unui unei noi campanii de recrutare în armată a locuitorilor din peninsula ucraineană anexată. „Aceste acțiuni sunt o încercare de a legitima anexarea ilegală a Crimeii și de a submina în continuare suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional” – a remarcat, vineri, Peter Stano.
Astfel, UE solicită Rusiei să înceteze toate încălcările dreptului internațional și dreptului umanitar în peninsula Crimeea. „UE va continua să lucreze pentru o încetare pașnică a anexării ilegale a peninsulei de către Rusia, așa cum a fost confirmat la primul summit al Platformei Crimeea din 23 august. UE va continua politica de nerecunoaștere” – a mai declarat Stano. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 13, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina mizează pe sprijinul UE
Uniunea Europeană studiază scenarii pentru a garanta furnizarea de gaze naturale către Ucraina, prin fluxuri inverse dinspre ţări precum Slovacia sau înmagazinarea comună în depozite a acestui combustibil, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
”Sprijinim deplin Ucraina în chestiunea securităţii energetice. Înţeleg preocuparea Ucrainei cu privire la livrările de gaze ca urmare a livrărilor mult mai mici ale Gazpromului”, a spus Ursula von der Leyen după un summit UE-Ucraina.
Angajamenete europene
Mai mult, ”este clar că Ucraina rămâne şi trebuie să rămână o ţară de tranzit de încredere”, a adăugat ea, vorbind la o conferinţă de presă alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Subliniind că garantarea aprovizionării cu gaze este o chestiune valabilă nu doar pentru iarna aceasta, ci şi pentru cele care urmează, Ursula von der Leyen a menţionat ca posibile soluţii ”creşterea capacităţii de furnizare a gazelor dinspre statele membre ale UE”, ceea ce ”include de asemenea opţiunea de a lucra la organizarea fluxului invers al unui gazoduct suplimentar dinspre Slovacia”. Mai este ”explorată posibilitatea înmagazinării comune” a gazelor, a adăugat preşedinta Comisiei Europene.
Ucraina, sub asediul Gazprom
Ucraina, pusă la zid de Kremlin
Dar, pe termen lung, consideră ea, ”inteligent” este să se investească în energii regenerabile şi în creşterea eficienţei energetice.
La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a insistat că securitatea energetică este ”esenţială pentru independenţa şi suveranitatea Ucrainei, întrucât (gazoductul rus) Nord Stream 2 creează noi provocări” după ce astfel livrările de gaze ruseşti către UE nu vor mai tranzita Ucraina, plus că ”pierderea a două miliarde de dolari (taxe de tranzit încasate de Ucraina) nu este o perspectivă atractivă”. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, summit strategic
UE va fi reprezentată de Charles Michel, Președinte al Consiliului European, și de Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene.
În cadrul celui de al 23-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina urmează să fie semnate o serie de acorduri.
Evenimentul va fi prezidat de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Președintele Consiliului European Charles Michel și Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Liderii vor discuta realizările și perspectivele cooperării dintre Ucraina și UE în ceea ce ține de punerea în aplicare a Acordului de asociere, a zonei de liber schimb profundă și cuprinzătoare, asigurarea securității energetice și aprofundarea cooperării sectoriale.
Agenda include și probleme de cooperare în domeniul securității și apărării, evoluția situației din Donbass și din Crimeea ocupată. În finalul summitului va fi adoptată o declarație comună. (N.G.)
