de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Analize, Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Ucraina, marele absent
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Vladimir Putin, supărat pe Occident
Avertizare rusă
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.
”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Invazie posibilă
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Rusia rămâne o putere nucleară
Condiții a la russe
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.
SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Speranțe americane de pace
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.
Turcia, supăratî din cauza embargoului american
Ankara, apel la calm
Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.
„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.
Supărare turcă
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.
„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.
Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.
Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Soldați turci, atacați la granița siriană
Trei soldaţi turci au fost ucişi sâmbătă în sud-estul Turciei, când o bombă a explodat la frontiera cu Siria, a anunţat Ministerul Apărării de la Ankara.
Potrivit sursei citate, cei trei militari şi-au pierdut viaţa în oraşul Akcakale, din provincia Sanliurfa, din cauza exploziei unei bombe artizanale „plasate acolo de terorişti”, fără alte detalii.
De cealaltă parte a frontierei se află oraşul sirian Tal Abyad, controlat de forţele turce şi de recruţi sirieni pro-turci din octombrie 2019, când Ankara a lansat o ofensivă împotriva unei miliţii kurde.
Deşi ministerul nu a numit nicio organizaţie, este posibil să se fi referit la rebeli kurzi.
Ofensive susținute
Ankara a lansat numeroase operaţiuni în Turcia, Irak şi Siria împotriva rebelilor kurzi care sunt membri ori au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Ankara şi aliaţii săi occidentali, conduce din 1984 o insurecţie împotriva statului turc.
În nordul Siriei, Turcia a desfăşurat ofensive împotriva Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG), o miliţie kurdă, în 2016, 2018 şi 2019.
Pentru Ankara, YPG este o ramură „teroristă” a PKK, chiar dacă această miliţie a jucat un rol-cheie în operaţiunile americane împotriva grupării jihadiste Stat Islamic în Siria. (K.P.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
UE sprijină financiar refugiații din Turcia
UE a anunţat deblocarea a 325 de milioane de euro pentru extinderea unui program de ajutor destinat refugiaţilor în Turcia, din totalul celor 3 miliarde de euro anunţate în iunie.
Finanţat de cinci ani de către UE, acest „program de urgenţă” le permite celor peste 1,5 milioane de refugiaţi ce trăiesc în Turcia să beneficieze de un ajutor lunar pentru nevoile lor esenţiale.
Ajutor comunitar
Valoarea ajutorului este de 155 de lire turceşti (10 euro) pe lună de persoană, completat, în funcţie de mărimea familiei beneficiarului, de bonusuri trimestriale.
„Acest ajutor este preţios pentru sute de mii de familii, dintre care multe au fost lovite dur de pandemia de coronavirus”, a declarat comisarul european însărcinat cu gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, aflat joi în vizită la Ankara.
Deblocarea acestor fonduri permite extinderea programului de ajutor până în 2023. Această sumă face parte din anvelopa de 3 miliarde de euro alocată pentru refugiaţi în Turcia, anunţată la finalul Consiliului European din iunie.
Până acum au fost deblocate 535 de milioane de euro, pentru a continua acţiunile UE în Turcia în cursul anului 2021.
Program strategic
Programul de ajutor este derulat în cooperare cu Federaţia Internaţională a Societăţilor Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (IFRC) şi Semiluna Roşie turcă.
„Această susţinere le va permite familiilor să aibă un acoperiş pentru copiii lor, să le asigure mâncare şi să-i ajute să treacă prin momentele dificile”, a declarat Kerem Kinik, preşedintele Semilunii Roşii turce.
Turcia a primit peste patru milioane de refugiaţi, majoritatea sirieni și afgani.
În martie 2016, UE şi Turcia au semnat în acord controversat pentru a pune capăt afluxului de migranţi spre UE, acord ce prevedea retrimiterea „migranţilor ilegali” de pe insulele greceşti spre Turcia.
Europenii s-au angajat în schimb să „reinstaleze” în UE sirienii rămaşi în taberele de refugiaţi din Turcia şi să aloce două tranşe de 3 miliarde de euro pentru a ajuta Turcia în primirea de refugiaţi.
de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, curtat de Biden
Preşedintele american Joe Biden intenţionează să se întâlnească cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan şi să se consulte cu aliaţii cu privire la reluarea negocierilor cu Iranul. Biden va participa la summituri internaţionale la Roma şi apoi la Glasgow.
”Joe Biden se va întâlni cu preşedintele Turciei la Glasgow”, unde săptămâna viitoare are loc un summit privind clima. ”Nu am nicio confirmare, dar aceasta plănuim în acest moment”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.
Perioadă tensionată
El s-a adresat de la bordul avionului prezidenţial american Air Force One, în timp ce Joe Biden se află în drum spre Roma, unde va participa înainte de Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP26) la summitul G20, sâmbătă şi duminică.
”Se pare că ne vom întâlni mai degrabă la Glasgow decât la Roma”, a declarat anterior preşedintele Erdogan presei turce.
Preşedintele turc tocmai a renunţat la expulzarea a zece ambasadori occidentali, între care cel al Statelor Unite.
Relaţiile dintre cei doi şefi de stat sunt tensionate, în special din cauza achiziţionării de către Ankara, membru NATO, a unui sistem de apărare rus.
Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Casei Albe
Summit-uri strategice
Joe Biden participă la două reuniuni internaţionale majore în acest weekend. Summitul G20 se deschide sâmbătă la Roma, precum și la COP26, care începe duminică la Glasgow.
Preşedintele american va profita de ocazie pentru a discuta cu aliaţii cu privire la reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian.
Sâmbătă, în marja G20, Joe Biden ”va avea ocazia să se întâlnească cu şefii de stat şi de guvern ai Germaniei, Franţei şi Regatului Unit pentru a discuta cu privire la Iran şi pentru a face bilanţul încercărilor de reluare a negocierilor pentru o revenire” la acord nuclear internaţional, a adăugat Jake Sullivan. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia, obiective ambițioase
Turcia are ca obiectiv atragerea a 50 de milioane de turişti şi majorarea veniturilor din acest sector la 50 de miliarde de dolari, până în 2023, a afirmat ministrul Culturii şi Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în timpul vizitei în Qatar.
Există proiecte majore de turism în regiunea turcă a Mării Egee, care vor sprijini economia naţională timp de 50 de ani, a declarat oficialul turc, adăugând că de la începutul anului a scăzut numărul turiştilor arabi în Turcia.
Declin semnificativ
Pe fondul efectelor pandemiei de COVID-19, industria turismului din Turcia a înregistrat anul trecut un declin de 65%, o cifră devastatoare, dar în ultimele luni se observă o redresare a numărului vizitatorilor străini, a apreciat Ersoy. Acesta a anunţat că numărul turiştilor străini a crescut în iulie 2021 cu 367,5%, la 4,36 milioane, faţă de doar 932.927 în perioada similară din 2020. În perioada ianuarie-august 2021 au fost peste 14 milioane de vizitatori străini, o creştere cu 94% faţă de perioada similară din 2020, dar o scădere de 55% faţă de perioada similară din 2019.
Acesta a explicat că în domeniul turismului Turcia concurează cu Spania şi Grecia, dar aceste ţări sunt mai puţin afectate de pandemie.
Contribuție majoră
Ersoy a observat că există o legătură inversă între lira turcească şi redresarea turismului: „Când lira se depreciază, exporturile cresc şi sectorul turismului beneficiază deoarece oferă produse de înaltă calitate la preţuri mai scăzute”.
Contribuţia sectorului turismului la economia Turciei este de 12%, constituind principala sursă de venituri externe, a explicat a afirmat ministrul Turismului.
Recent, Nuri Ersoy a declarat că autorităţile de la Ankara îşi menţin în continuare estimările referitoare la 25 de milioane de vizitatori şi venituri de 20 de miliarde de dolari din turism în acest an, chiar şi aşa departe de cele 34,5 miliarde de dolari înaintea pandemiei, în 2019. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina
Marea Neagră, amenințată de un dezastru ecologic
„Mucilagiul marin” care a invadat recent coastele turce ale Mării Marmara, care leagă Marea Neagră de Marea Egee, ameninţă să se transforme într-un dezastru ecologic regional, au avertizat biologi turci.
Substanţa vâscoasă, cunoscută sub numele de „mucilagiu marin” sau „mucus de mare”, a acoperit coastele Istanbulului şi a altor mari centre urbane de la Marea Marmara la începutul lunii mai.
Ea este produsă de nişte alge supraîncărcate cu microoganisme care sufocă viaţa marină, relatează mass-media regională.
Dezastru iminent
Este „doar o chestiune de timp” înainte ca mucilagiul din Marmara să se extindă către Marea Neagră şi Marea Egee, a declarat pentru dpa hidrobiologul Levent Artuz.
Echipa condusă de Artuz, formată din aproape 20 de experţi, a monitorizat 450 de locaţii din Marea Marmara de la începutul anului 2021, înainte ca substanţa lipicioasă să se răspândească pe o suprafaţă întinsă a mării.
„Catastrofa provocată de om” este rezultatul a zeci de ani, exacerbată de deversarea necontrolată de materiale industriale şi deşeuri menajere în apă şi a slăbit „ireversibil” ecosistemul Mării Marmara, a mai spus Artuz.
Artuz a avertizat că mucilagiul nu se poate descompune din cauza lipsei de oxigen din Marmara.
Ecocid în desfășurare
„Este pe cale să devină o problemă internaţională, un coridor biologic poate transporta substanţa rapid”, a mai spus el, cerând ţărilor învecinate să ia măsuri de precauţie.
Ţările de coastă precum Rusia, România şi Grecia ar trebui să-şi coordoneze eforturile pentru a reduce la minim o poluare excesivă a mării, a mai spus Artuz.
Mucilagiul a redus deja drastic diversitatea peştilor din Marea Marmara în doar un an de zile. „Numărul de specii dintr-o singură staţie a scăzut la 20 de la 200 anul trecut, 60% din specii au dispărut”, a adăugat Artuz.
Acesta este cea mai gravă situaţie din 1954, când biologii au început pentru prima dată să monitorizeze Marea Marmara, a mai spus Artuz. (M.I.)