Ministerul Sănătății aruncă preoții în jihadul anti-COVID

Ministerul Sănătății aruncă preoții în jihadul anti-COVID

Preoții BOR, aruncați pe frontul anti-COVID

Preoții BOR, aruncați pe frontul anti-COVID

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat, vineri, la Petreşti, judeţul Dâmboviţa, că pentru accelerarea vaccinării anti-COVID-19 în mediul rural ministerul îşi propune să încurajeze medicii de familie, autorităţile locale şi preoţii să se implice. Premierul român Cîțu a afirmat anterior că este nevoie de sprijinul reprezentanților cultelor religioase pentru campania de vaccinare. Cîțu anunțase atunci lansarea unor caravane de vaccinare la nivel local, cu implicarea preoților, deoarece „capătă încredere și enoriașii în vaccin” dacă preotul este vaccinat.

Bani pentru implicare

Ministrul a menționat este în lucru o ordonanţă prin care medicii de familie să primească bani în plus pentru vaccinarea la domiciliu.

„Vrem să încurajăm medicii de familie, autorităţile locale şi preoţii, cei care sunt mai aproape de oamenii din mediul rural, să meargă mai departe şi să îi încurajeze să se vaccineze. În plus, avem în lucru o ordonanţă prin care oferim medicilor de familie pentru serviciul de vaccinare pe care îl oferă la domiciliul pacientului, fie că este vârstnic, fie că este nedeplasabil, fie că e mai greu deplasabil, un tarif mai mare pentru a facilita tocmai această vaccinare la domiciliu. De asemenea, pentru pacienţii cu boli cronice vom începe vaccinarea în ambulatoriile de specialitate, tocmai pentru a ţinti mai bine acele persoane care sunt şi la cel mai mare risc de a contracta şi a dezvolta complicaţii în caz de infecţie cu coronavirus. Acestea sunt măsurile pe care Ministerul Sănătăţii le dezvoltă, dar, împreună cu CNCAV-ul, participăm la activităţile din caravanele de vaccinare, din acţiunea ‘Oraşul vaccinează satul’ „, a precizat ministrul Ioana Mihăilă.

La nivelul judeţului Dâmboviţa, rata de vaccinare în mediul rural este de 16%.

Vizită europeană

„Este esenţial să creştem accesul la vaccinare, vaccinarea să fie o opţiune uşoară, la îndemână, să nu trebuiască să faci eforturi pentru a te vaccina. Acolo unde nu sunt centre de vaccinare, organizăm echipaje mobile”, a spus secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, vicepreşedinte CNCAV.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, împreună cu comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Stella Kyriakides, a vizitat, vineri, la Petreşti, centrul mobil de vaccinare a populaţiei împotriva SARS-CoV-2, centru aflat în incinta Căminului cultural din localitate.

Preoții, înregimentați în caravane

Premierul Cîțu anunțase atunci lansarea unor caravane de vaccinare la nivel local, cu implicarea preoților, deoarece „capătă încredere și enoriașii în vaccin” dacă preotul este vaccinat.

Avem nevoie de sprijinul lor pentru campania de vaccinare. Discuția a fost foarte bună, aici, la nivelul județului Sibiu. Vor fi caravane la nivel local, mai ales în mediul rural, iar preoții vor să se implice. Au avut o solicitare: să existe materiale de informare de unde cetățenii să se informeze despre vaccinare înainte de a alege să se imunizeze. Aș vrea să atrag atenția asupra unei remarci a unui reprezentat al cultelor, în această discuție. Pentru credincioși, este foarte importantă puterea exemplului. Dacă preotul este vaccinat, capătă încredere și enoriașii în vaccin. Sper ca exemplu județului Sibiu să fie preluat de toate județele. Avem nevoie de Biserica Ortodoxă Română și de toate cultele în campania de vaccinare”, a scris Florin Cîțu pe Facebook. (K.P.)

Share our work
Germania, acuzată că trădează Ucraina în favoarea Rusiei

Germania, acuzată că trădează Ucraina în favoarea Rusiei

Cancelarul german Angela Merkel a preferat Rusia în locul Ucrainei, consideră Alexei Arestovici, consilier al delegației Kyivului în grupul de Contact Trilateral, consilier independent al șefului biroului președintelui țării. Potrivit acestuia, vizita lui Vladimir Zelensky în Germania și negocierile sale cu conducerea germană nu au avut succes.

Un pic de trădare

„Doamna Merkel a rezistat șapte ani, dar în cele din urmă a trădat totuși un pic interesele ucrainene în favoarea Rusiei”, a declarat Arestovici la postul de televiziune Ucraina 24. El a spus că Zelensky nu a găsit un limbaj comun cu Merkel cu privire la o serie de probleme, inclusiv finalizarea gazoductului Nord Stream-2 și implementarea „formulei Steinmeier”. „Declarațiile politicoase în timpul conferințe de presă sînt doar pentru a evita o ceartă”, a adăugat Arestovici. El a exprimat, de asemenea, opinia că țările occidentale sunt îngrijorate de influența crescîndă a Chinei și sînt gata să negocieze cu Rusia. „Am înțeles că germanii numesc acest lucru protecția intereselor naționale germane. < … > Prețul ar putea fi mare pentru Ucraina, chiar și în anturajul lui Biden există astfel de oameni”, a concluzionat consilierul.

Divergență de opinii

Zelensky s-a întîlnit cu Merkel la Berlin pe 12 iulie, părțile au discutat despre reglementarea situației din Donbass, construcția Nord Stream-2, la care Kyivul se opune, implementarea reformelor și lupta împotriva corupției. Președintele Ucrainei a cerut garanții de asigurare stabilă cu gaze a Ucraina timp de zece – cincisprezece ani în cazul în care conducta va fi pusă în funcțiune și, de asemenea, a numit-o o amenințare la adresa securității energetice a țării. Ulterior, Zelensky a spus că a rămas mulțumit de rezultatele întîlnirii cu cancelarul, în ciuda divergenței de opinii. (K.P.)

Share our work
Maia Sandu, câștigătoare detașată a alegerilor parlamentare anticipate

Maia Sandu, câștigătoare detașată a alegerilor parlamentare anticipate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, adevărata câștigătoare a alegerilor parlamentare anticipate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, adevărata câștigătoare a alegerilor parlamentare anticipate

Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate organizate duminică, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,58% dintre secţiile de votare.

Astfel, în urma numărării voturilor din 2.141 din totalul celor 2.150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,53% din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,36% din electorat.

Datele CEC arată că Partidul Politic „Şor” (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,78% dintre alegători, acesta fiind urmat de Blocul Electoral „Renato Usatîi”, cu 4,11% din voturile alegătorilor.

Pe următoarele locuri se află Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr- 2,34% şi Partidul Democrat din Moldova- 1,82%.

În condiţiile în care pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale, în noul legislativ din Republica Moldova acced doar trei formaţiuni politice, PAS, BECS şi PPS, urmând ca partidul preşedintelui Maia Sandu să aibă o majoritate covârşitoare. (K.P.)

Share our work
Parlamentul European, misiune electorală în Republica Moldova

Parlamentul European, misiune electorală în Republica Moldova

UE promite 600 de milioane de Euro

UE promite 600 de milioane de Euro

Parlamentul European va trimite o delegaţie de observatori la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, care vor avea loc duminică, 11 iulie, arată servicul de presă al forului european.

Conferinţa preşedinţilor (formată din preşedintele PE şi liderii grupurilor europarlamentare) a decis la 1 iulie să autorizeze o delegaţie de observare a alegerilor din Republica Moldova. Delegaţia va fi formată din membri ai Parlamentului European şi va monitoriza desfăşurarea procesului electoral.

Delegația multipartinică

Din delegaţie, care va fi condusă de eurodeputatul David McAllister (grupul Partidului Popular European, PPE), vor mai face parte Siegfried Mureşan (grupul PPE), Andreas Schieder (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), Juozas Olekas (grupul S&D), Viola von Cramon-Taubadel (grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană) şi Cristian Terheş (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni).

Delegaţia va evalua dacă alegerile din 11 iulie din Republica Moldova se desfăşoară în conformitate cu legile naţionale şi angajamentele internaţionale ale ţării. Activitatea ei va fi ghidată de standarde şi criterii internaţionale, aşa cum sunt definite de Oficiul pentru drepturile omului şi instituţii democratice (ODIHR) al OSCE.

Prima misiune post pandemie

Aceasta este prima misiune de observare a alegerilor trimisă de PE după izbucnirea pandemiei de COVID-19.

În ziua alegerilor, eurodeputaţii vor monitoriza procedurile electorale la Chişinău şi în alte localităţi din Republica Moldova. Ei vor vizita secţii de votare, vor asista la procesul de votare şi vor asista la deschiderea urnelor de vot şi numărarea voturilor.

Delegaţia PE va organiza o conferinţă de presă în după-amiaza zilei de 12 iulie şi, alături de alţi observatori internaţionali, îşi va prezenta concluziile preliminare asupra procesului electoral. (K.P.)

Share our work
Lukașenko lansează războiul refugiaților

Lukașenko lansează războiul refugiaților

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE

Liderul belarus, Aleksandr Lukașenko, amenință UE că „nu va mai opri masele de refugiați” care vor să intre în Europa și că nu va mai permite tranzitarea bunurilor europene cu destinația Rusia și China. Amenințările vin ca răspuns la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană regimului de la Minsk

Lukașenko spune că Belarusul nu îi va mai opri pe refugiații care vin din țări precum Afganistan, Siria și Irak și care se îndreaptă spre Europa – „Nu vom opri pe nimeni!” – a exclamat Lukaşenko într-o reuniune a guvernului său consacrată măsurilor de contracarare a sancţiunilor europene, marți.

Oamenii au plecat din zone de război spre Europa, unde este cald şi confortabil”, iar Germania are nevoie de muncitori, a spus el, citat de mass-media.

Sancțiuni economice

În aceeaşi reuniune de guvern, Lukaşenko a declarat că Minsk-ul nu va mai permite tranzitarea mărfurilor prin Belarus spre China şi Rusia. „Vă amintiţi de Skoda şi Nivea şi aşa mai departe? Le-am spus: băieţi, va mulţumesc şi la revedere!”, a spus Lukașenko.

La fel trebuie procedat şi cu nemţii. N-au decât să-şi livreze produsele în Rusia şi China prin Finlanda. Sau prin Ucraina – sunt drumuri bune pe acolo”, a mai adăugat dictatorul bielorus.

Referitor la afluxul brusc de migranţi în Lituania, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că regimul de la Minsk ar putea avea un rol în această situaţie. Grănicerii lituanieni au reţinut în ultimele 24 de ore 131 de migranţi, în principal din Africa şi din Orientul Mijlociu, în special din Irak, ceea ce ridică la 1.300 numărul intrărilor ilegale de migranţi detectaţi în ţară de la începutul anului faţă de doar 81 pentru întreg anul 2020.

Există într-adevăr o suspiciune că regimul bielorus are un rol”, a afirmat Michel în timpul unei vizite în oraşul de frontieră lituanian Medininkai. „Nu suntem naivi în Europa. Nici nu suntem intimidaţi!”, a spus el presei.

Michel a avut o întâlnire cu şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, care a apreciat că afluxul „îngrijorător”de migranţi a fost „inspirat de structurile guvernamentale din Belarus”.

Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a acuzat marţi autorităţile lituaniene că ele însele au declanşat acest aflux de migranţi, prin anunţul făcut luni că vor reduce procedura pentru solicitarea de azil la zece zile.

Dacă declaraţi întregii lumi că îi veţi înregistra şi mai repede pe cei care vin prin Belarus, aceştia îşi vor continua drumul. Le deschideţi şi mai larg uşa acestor migranţi”, a spus Lukaşenko, citat de agenţia de stat belarusă Belta.

Fără Parteneriat Estic

Belarusul a anunţat la sfârşitul lunii iunie suspendarea participării sale la Parteneriatul estic al UE, lansat în 2009, destinat să apropie şase foste republici sovietice de Uniunea Europeană, precum şi retragerea ambasadorului său la Bruxelles, ca represalii pentru noile sancţiuni europene decise după deturnarea unui avion Ryanair la bordul căruia se afla un oponent al regimului, care a fost arestat pe aeroportul din Minsk.

Belarusul, situat la porţile UE şi având graniţe comune cu Polonia, Letonia şi Lituania, a ameninţat de asemenea cu încetarea cooperării sale în ceea ce priveşte lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii organizate. (K.P.)

Share our work
Republica Moldova, declarații politice

Republica Moldova, declarații politice

Republica Moldova,alegeri parlamentare pe 11 iulie

Republica Moldova,alegeri parlamentare pe 11 iulie

Igor Dodon, unul dintre liderii Blocului electoral al comuniştilor şi socialiştilor (de stânga), susţine într-un interviu acordat agenţiei de presă ruse RIA Novosti că Occidentul şi-a trasat drept sarcină organizarea unei majorităţi parlamentare cu caracter antirusesc în viitorul legislativ de la Chişinău ce va rezulta în urma alegerilor anticipate, preconizate să aibă loc în 11 iulie în Republica Moldova.

Opinii electorale

Ţările occidentale, potrivit lui Dodon, sunt nemulţumite că Republica Moldova nu se înscrie în retorica antirusească tipică în regiune. ‘Vedem că Ucraina şi România au o agendă dură antirusească. Doar Republica Moldova nu se înscrie în această agendă pentru că noi am avut o poziţie mai echilibrată’, a spus fostul preşedinte prorus de la Chişinău, afirmând că obiectivul este ca în Republica Moldova să fie creată după alegerile legislative anticipate din 11 iulie o majoritate parlamentară care va urma cu stricteţe instrucţiunile Occidentului în lupta sa geopolitică împotriva Rusiei.

Mai mult, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) susţine că Occidentul ar intenţiona ‘să atragă Rusia într-un conflict regional’.

‘Cum se va întâmpla aceasta – fie doar prin declaraţii, fie prin alăturarea la sancţiunile împotriva Rusiei sau, şi mai rău, prin provocări în Transnistria’, a spus Dodon, întrebat despre modul în care Occidentul ar încerca să transpună aceasta în practică.

‘Există forţe în ţară, majoritatea covârşitoare a cetăţenilor doresc să fie prieteni cu toată lumea, atât cu Estul, cât şi cu Vestul’, şi-a reiterat fostul preşedinte o mai veche teză a sa, pe care o utilizează şi în actuala campanie electorală.

Declarații de campanie

Întrebat despre relaţia moldo-rusă după alegerile din 11 iulie, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM, prorus) a spus că totul depinde de ce fel de culoare va fi guvernul. Dacă va fi un guvern galben (culoarea Partidului Acţiune şi Solidaritate, PAS, proprezidenţial) atunci va fi o retorică vehementă antirusească şi o orientare prooccidentală în toate direcţiile: în economie, în sfera socială, în domeniul securităţii şi în ceea ce priveşte valorile tradiţionale, a afirmat Igor Dodon, adăugând că, în cazul în care va învinge, Blocul comuniştilor şi socialiştilor va aprofunda parteneriatul strategic cu Rusia.

În acelaşi interviu, Dodon a spus că blocul pe care îl reprezintă nu doreşte reinstalarea unei cortine de fier pe Prut. ‘Avem un acord de asociere cu UE, unele prevederi trebuie într-adevăr revizuite, dar noi vom fi deschişi cooperării, pornind de la interesele noastre naţionale, cu SUA, cu UE, cu toţi partenerii’, a afirmat el.

După cum remarcă presa de la Chişinău, nu este prima oară când liderul socialiştilor moldoveni acuză Occidentul, inclusiv SUA şi UE, că doreşte ca în Republica Moldova să vină la putere forţele prooccidentale, care să ocupe o poziţie dură faţă de Rusia. (K.P.)

Share our work