de Isac Mihai | aug. 14, 2021 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Kosovo, problema strategica în fotbalul internațional
Autoritățile de la Chișinău au refuzat să acorde viză jucătorului echipei Dinamo Zagreb, kosovarul Lirim Kastrati. Surse apropiate clubului croat au amenințat cu boicotarea meciului din data de 17 august ca semn de protest. Nu este pentru prima dată când situația politică afectează relațiile sportive dintre Chișinău și Priștina.
Federația de Fotbal de la Chișinău, citată de BIRN, a declarat că nu este la curent cu situația creată. Sursa citată a subliniat că nu au fost contactați de clubul croat pentru a primi asistență.
Problemă geopolitică
Republica Moldova nu au acordat viză fotbalistului clubului croat datorită faptului că acesta este cetățean al Republicii Kosovo. Statul balcanic nu este recunoscut de Republica Moldova.
Media croată a precizat că Dinamo Zagreb este în contact permanent cu UEFA pentru rezolvarea acestei probleme. Clubul croat dorește să convingă autoritățile de la Chișinău că politica nu are ce căuta în fotbal.
Lirim Kastrati a primit anterior viză în Federația Rusă pentru a juca pentru clubul croat. Federația Rusă nu recunoaște nici ea independența Republicii Kosovo, declarată în data de 17 februarie 2008.
97 de state membre ale ONU recunosc în acest moment independența statului balcanic, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea statelor membre UE. Între Belgrad și Priștina se duce un război diplomatic permanent în jurul recunoașterii acestui statut de către diferite țări.
Precedent periculos
Nu este pentru prima dată când Republica Moldova refuză să acorde vize sportivilor din Kosovo. Meciul de fotbal moldo-kosovar, care trebuia să se desfășoare la Chișinău în 2020, a fost găzduit de Italia datorită relațiilor inexistente dintre cele două state.
Antrenorul principal al echipei naționale a Reopublicii Moldova din acel moment, Engin Firat, a menționat acest lucru și într-un interviu acordat presei.
”Avem probleme politice cu Kosovo. Nu putem juca în Kosovo, iar Kosovo nu poate juca în Moldova. Mai întâi trebuie să rezolvăm această problemă și apoi să ne gândim la meciuri” a declarat acesta.
Și în timpul turului de calificare pentru Cupa Mondială din 2018, naționala Kosovo a avut probleme similare cu Ucraina. Kievul nu recunoaște independența Republicii Kosovo.
Drept urmare, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei nu le-a permis jucătorilor echipei naționale kosovare să vină în Ucraina folosind pașapoarte kosovare, iar meciul s-a jucat pe un teren neutru – în orașul polonez Cracovia. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova și Kiev, unde se va întâlni cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski.
Angela Merkel urmează să efectueze o vizită la Moscova vineri, 20 august, iar apoi se va deplasa la Kiev – duminică, 22 august, a anunţat vineri purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.
„Vom oferi detalii despre programul său la începutul săptămânii viitoare”, a precizat el într-o conferinţă de presă.
Situație complicată
Vizita cancelarului german intervine pe fondul tensiunilor între Ucraina şi alte ţări vecine cu Belarus şi al intenţiei Germaniei de a duce la capăt proiectul de gazoduct Nord Stream 2.
SUA şi Germania au ajuns la un acord în iulie privind realizarea acestui proiect energetic, după ce Washingtonul a încetat să mai protesteze faţă de construcţia gazoductului, în schimbul garanţiilor că Berlinul va ajuta Ucraina ca această conductă să nu-i pună în pericol securitatea energetică.
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Nord Stream 2, problema eternă
Angela Merkel a recunoscut că rămân încă numeroase aspecte de rezolvat în legătură cu Nord Stream 2, proiect privit cu multă suspiciune de Ucraina şi, de asemenea, de unele ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi ţările baltice, având în vedere creşterea dependenţei energetice a Germaniei de Rusia.
Cancelarul german a pledat întotdeauna pentru necesitatea menţinerii unui dialog cu Moscova, chiar şi în momentele de maximă tensiune bilaterală sau multilaterală. Merkel a făcut referire la rolul strategic al Rusiei în conflictele internaţionale majore, cum ar fi Siria sau Afganistan. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 12, 2021 | Știri, Ucraina, UE
Ucraina, sub asediul COVID
Kievul a decis să prelungească cu o lună, până la 1 octombrie, starea de urgenţă care le permite autorităţilor regionale să impună restricţii anti-COVID-19. Măsurile sunt luate în contextul răspândirii rapide a variantei Delta a coronavirusului, a anunţat premierul ucrainean Denis Şmigal.
”Din păcate, experţii încep să înregistreze primele trenduri negative în materie de spitalizare a celor grav bolnavi; de aceea, guvernul adoptă un decret pentru a extinde starea de urgenţă şi lockdown-ul flexibil până la 1 octombrie”, a declarat şeful executivului ucrainean în reuniunea săptămânală a cabinetului său.
Lockdown flexibil
”Lockdown flexibil” înseamnă că autorităţile regionale au competenţa de a înăspri sau a relaxa restricţiile, în funcţie de situaţia concretă la nivel local. Starea de urgenţă urma să expire la 31 august.
Numărul mediu zilnic al noilor cazuri de COVID-19 din Ucraina, calculat pe şapte zile, a depăşit 1.000 începând de la jumătatea lunii iulie, după ce autorităţile au ridicat majoritatea restricţiilor şi au menţinut doar obligativitatea purtării măştii sanitare şi măsurile de distanţare fizică.
Cu o populaţie de 41 de milioane de locuitori, Ucraina se află printre cele mai afectate ţări din Europa de epidemia de COVID-19. Astfel, până miercuri au fost consemnate 2,3 milioane de cazuri de COVID-19, dintre care 53.149 fatale, în timp ce 2,5 milioane de persoane sunt complet vaccinate împotriva coronavirusului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Alte regiuni, România, Știri, UE
SUA și UE, îngrijorate de programul nuclear iranian
Iranul este gata să continue negocierile privind acordul nuclear, iar discuţiile ar putea fi reluate la Viena la începutul lunii septembrie, a declarat un înalt oficial al UE.
Negociatorul Uniunii Europene responsabil cu dosarul nuclear iranian, spaniolul Enrique Mora, a participat la Teheran la învestirea noului preşedinte iranian, ultraconservatorul Ebrahim Raissi.
Desant diplomatic
„Enrique Mora s-a deplasat la Teheran în calitatea sa de reprezentant al lui Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene şi coordonatorul comitetului mixt al JCPOA, acordul încheiat în 2015 cu Teheranul cu privire la activităţile sale nucleare”, conform sursei citate.
„A solicitat să vorbească despre JCPOA şi interlocutorul său desemnat a fost Hossein Amir Abdollahian”, care ar putea deveni noul şef al diplomaţiei iraniene, a spus el.”Discuţiile sale au fost foarte utile deoarece i-au permis să transmită mesaje, în special îngrijorarea cu privire la activităţile nucleare iraniene din ultimele săptămâni”.
„Iranienii i-au împărtăşit dorinţa de a relua discuţiile la Viena cât mai curând posibil şi pe baza textului care era pe masă când au fost suspendate, pe 30 iunie”, a precizat înaltul oficial european.
Contacte SUA-UE
„Iranienii i-au spus că sunt gata să se întoarcă la Viena, dar nu vor să discute de dragul discuţiilor. Vor un acord, vor un succes”.
Enrique Mora a informat Statele Unite despre conţinutul discuţiilor sale imediat ce a părăsit Teheranul.
„Iranienii trebuie mai întâi să formeze un guvern, să numească un nou ministru de externe şi apoi să numească echipa de negocieri pentru Viena”, a spus înaltul oficial. „Negocierile ar putea fi reluate la începutul lunii septembrie”, a adăugat el.”Iranienii nu au menţionat nicio modificare a poziţiei lor. Preocupările lor rămân cele ridicate de negociatorii lor. Va trebui să vedem”.
Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei amenință periodic SUA și Israel
Vizită criticată
Vizita la Teheran a oficialului european a fost criticată pe larg în urma atacului produs în Marea Arabiei pe 29 iulie, pus pe seama Iranului, asupra petrolierului Mercer Street, deținut de un cetățean israelian.
„UE a condamnat acest atac şi o declaraţie a lui Josep Borrell în numele celor 27 de membri ai UE este în discuţie”, a declarat acelaşi oficialul de rang înalt.
„Prioritatea este încetarea activităţilor nucleare iraniene. Odată ce această problemă va fi rezolvată, vor fi abordate celelalte probleme ridicate de Iran”, a adăugat el.
Noul preşedinte iranian a declarat că este deschis „oricărui plan diplomatic” pentru ridicarea sancţiunilor ce subminează economia ţării, dar a avertizat că Iranul nu va ceda în faţa „presiunilor şi a sancţiunilor”. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Germania, ținta migranților moldoveni
Ultimele luni au adus o creștere surprinzătoare și inexplicabilă a cererilor de azil în Germania depuse de cetățeni ai Republicii Moldova, scrie publicația Die Welt, citată de g4media.ro. Sursele citate nu au dezvăluit cauzele creşterii bruște, regiunea Berlin fiind una dintre cele mai afectate.
Oficiului landului privind probleme legate de transfugi (LAF) a precizat că „în urmă cu peste o lună aveam sentimentul că undeva s-a întâmplat ceva cu un comutator şi dintr-odată vin mai multe persoane”. Niciodată nu au mai sosit la Berlin atâţia transfugi din Republica Moldova ca acum.
Mii de solicitări
Potrivit LAF, în iulie au sosit la Berlin în total 60 de transfugi, 60% dintre aceștia din Republica Moldova. „Numărul lor este surprinzător de mare şi depăşeşte posiblităţile noastre”, a menţionat preşedintele oficiului, Alexander Strassmeier. În privinţa cauzelor, deocamdată nu există decât speculaţii. Se presupune că sărăcia din Republica Moldova ar fi atât de mare, încât serviciile existente la Berlin au un efect atrăgător.
În cei cinci ani dintre august 2016 şi iulie 2021, LAF a declarat că a primit în total 4.582 transfugi din Republica Moldova. Astfel, Republica Moldova se află, după Siria, pe locul secund la Berlin privind ţările de origine. De regulă aceste persoane nu obţin azil, deoarece sunt considerate de fapt nişte transfugi economici.
Mulţi dintre azilanţii moldoveni au mai fost la Berlin şi au avut parte de unul sau mai multe contracte refuzate – a spus Strassmeier. Dar oamenii au fost cazaţi la fel ca şi ceilalţi care au solicitat azil.
Miercuri a devenit publică o scrisoare din partea LAF, în care se precizează că zilnic există până la 100 de persoane din Republica Moldova care se prezintă la centrul din cartierul Wittenau în căutare de lucru, dar există şi victime ale traficului de persoane sau consumatori de droguri. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2021 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
România, mulțumită de răspunsul UE la adresa Republicii Islamice Iran în problema atacului asupra vasului Mercer Street
Șeful MAE de la București, Bogdan Aurescu, salută publicarea Declaraţiei emise de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, în numele tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE27), prin care este condamnat atacul asupra vasului comercial „Mercer Street”, în urma căruia şi-au pierdut viaţa un cetăţean român şi unul britanic.
„Demersul celor 27 de state membre ale UE are loc ca urmare a convorbirii telefonice a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de la 3 august 2021. Prin intermediul Declaraţiei, cele 27 state membre ale UE condamnă puternic atacul din 29 iulie 2021 asupra vasului comercial, reafirmând caracterul ilegal şi fără nicio justificare al acestuia. De asemenea, prin Declaraţie, cele 27 state membre îşi exprimă solidaritatea cu România şi transmit condoleanţe familiilor şi celor apropiaţi victimelor”, se arată într-un comunicat de presă al MAE.
Reacție UE
Potrivit sursei citate, declaraţia UE27 reconfirmă faptul că atacul asupra vasului „Mercer Street” reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi o ameninţare la adresa păcii, făcând apel la oprirea unor astfel de acţiuni unilaterale şi subliniază importanţa garantării libertăţii de navigaţie, în conformitate cu dreptul internaţional.
„De asemenea, Declaraţia UE27 reconfirmă responsabilitatea Republicii Islamice Iran în ceea ce priveşte atacul, subliniind că toate probele disponibile indică cu claritate Iranul ca făptuitor. Nu în ultimul rând, UE27 lansează un apel la adresa tuturor actorilor regionali relevanţi de a juca un rol constructiv în eforturile de menţinere a păcii şi stabilităţii regionale. În acest sens, potrivit Declaraţiei, UE va continua eforturile diplomatice intense pentru a încuraja dialogul şi soluţiile adecvate şi eficiente”, mai precizează comunicatul.
Republica Islamică Iran a respins orice acuzație din partea blocului comunitar. Teheranul acuză periodic statele occidentale, precum SUA, Marea Britanie si statele UE, că pregătesc atacuri împotriva intereselor iraniene. (K.P.)
