de Isac Mihai | aug. 17, 2021 | Asia Centrală, Știri, UE
Facebook interzice conținutul pro-taliban
Reţeaua de socializare Facebook a confirmat că a interzis pe platformele sale orice conţinut care are legătură cu talibanii, deoarece îi consideră o grupare teroristă.
Compania a desemnat un grup de experţi afgani să urmărească atent orice conţinut ce ar putea avea legătură cu talibanii, care timp de mulţi ani au folosit reţelele sociale pentru a-şi transmite mesajele.
Conținut interzis
”Talibanii sunt consideraţi o organizaţie teroristă în virtutea legislaţiei din SUA şi le-am interzis serviciile noastre în cadrul (aşa-numitelor) politici cu privire la organizaţiile periculoase. Acest lucru vrea să însemne că ştergem conturi menţinute de talibani sau create în numele lor şi este interzisă glorificarea, sprijinul şi reprezentarea talibanilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Facebook pentru BBC.
Potrivit sursei citate, experţii afgani desemnaţi vorbesc dari şi paştună şi pot ajuta la identificarea conţinutului.
Facebook a precizat că politica sa se aplică pe toate platformele, precum Instagram şi WhatsApp, şi a avertizat că va lua măsuri dacă localizează conturi care au legătură cu talibanii. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Știri, UE
Statul Israel, nemulțumit de legislația poloneză
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a respins acuzaţiile Israelului, care a calificat drept „antisemită” o nouă lege poloneză ce limitează posibilităţile de restituire a bunurilor confiscate după al Doilea Război Mondial.
Morawiecki a indicat că decizia anunţată în ajun de ministrul israelian al afacerilor externe, Yair Lapid, de a-l rechema pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Varşovia, este „lipsită de fundament şi iresponsabilă”.
Schimb de replici
„Nicio persoană care cunoaşte adevărul despre Holocaust şi suferinţele polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu poate accepta acest mod de a face politică”, a adăugat premierul polonez, acuzând, într-un mesaj pe Facebook, guvernul israelian că acţionează „în interesul unei părţi”.
Morawiecki a estimat că reacţia Israelului „va creşte ura faţă de Polonia şi polonezi”.
Noua lege, promulgată sâmbătă de preşedintele polonez Andrzej Duda, impune un termen de prescripţie de 30 de ani pentru revendicări ale bunurilor spoliate, în general confiscate de regimul comunist după război. Or, cea mai mare parte dintre ele privesc comunitatea evreiască poloneză sau pe descendenţii lor.
După aprobarea miercuri a acestei legi de către parlamentul polonez, ministrul israelian de externe Yair Lapid şi secretarul de stat american Antony Blinken îi ceruseră preşedintelui Duda să nu o semneze, aceasta fiind ultima etapă pentru ca legea să intre în vigoare.
Lege antisemită
„Polonia a aprobat astăzi – şi nu este pentru prima oară- o lege imorală şi antisemită”, declarase ministrul israelian de externe sâmbătă într-un comunicat, anunţând rechemarea însărcinatului cu afaceri.
Premierul israelian Naftali Bennett denunţase o lege „ruşinoasă”, probă a unui „dispreţ scandalos faţă de memoria Holocaustului”.
Noua lege va bloca mii de cereri de restituire a bunurilor confiscate. Guvernul de la Varșovia afirmă că este vorba de a împiedica fraude, dar opozanţii legii subliniază că ea este nedreaptă faţă de persoanele ale căror cereri sunt legitime, în special supravieţuitori ai Holocaustului şi familiile lor, care au întârziat adesea să-şi ceară drepturile.
După război, autorităţile comuniste au naționalizat un mare număr de bunuri rămase fără stăpân pentru că proprietarii lor fuseseră ucişi sau fugiseră.
După căderea Cortinei de Fier în 1989, Polonia nu a organizat restituirea bunurilor spoliate, aşa cum a făcut cea mai mare parte a ţărilor din fostul bloc comunist, lăsându-i pe foştii proprietari să-şi încerce şansa în tribunale. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Asia Centrală, Știri, UE
ONU, eșec diplomatic total
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut talibanilor şi tuturor celorlalte grupări de pe scena politică din Afganistan să dea dovadă de cea mai mare reţinere, după ce luptătorii mişcării fundamentaliste au cucerit capitala Kabul.
„Secretarul general este în mod special îngrijorat de viitorul femeilor şi al fetelor, ale căror drepturi câştigate cu greu trebuie protejate”, se arată într-un comunicat al ONU.
Reuniune postfactum
Consiliul de Securitate al ONU urmează să se întâlnească luni pentru a discuta situaţia din Afganistan, a mai anunţat forul internaţional cu sediul la New York.
Secretarul general al ONU a evidenţiat duminică nevoile umanitare ale Afganistanului şi a cerut tuturor părţilor să se asigure că „lucrătorii umanitari au acces nestingherit pentru a oferi asistenţă în timp util, care este crucială pentru a salva vieţi”.
El a adăugat că Naţiunile Unite rămân „hotărâte să contribuie la o soluţionare paşnică a conflictului”.
În contextul retragerii trupelor internaţionale, talibanii au recucerit Afganistanul într-un timp record şi au intrat duminică în Kabul, în timp ce preşedintele Ashraf Ghani a fugit din ţară.
Ofertă talibană
Purtătorul de cuvânt al biroului politic al talibanilor, Mohammad Naeem, a declarat pentru postul de televiziune Al-Jazeera că războiul s-a încheiat în Afganistan şi că tipul de guvernare şi forma regimului vor fi clare în curând.
„Asigurăm pe toată lumea că vom oferi siguranţă cetăţenilor şi misiunilor diplomatice. Suntem gata să purtăm un dialog cu toate personalităţile afgane şi le vom garanta protecţia necesară”, a declarat Mohammad Naeem.
El a mai spus că gruparea întreprinde fiecare pas în mod responsabil şi doreşte să aibă pace cu toată lumea.
Purtătorul de cuvânt a declarat, totodată, că talibanii nu doresc să trăiască în izolare şi că vor să aibă relaţii cu comunitatea internaţională.
A adăugat că au mai multe canale de comunicare cu ţările străine şi că intenţionează să dezvolte aceste canale.”Rugăm toate ţările şi entităţile să discute cu noi pentru a rezolva orice probleme”.
Oficialul taliban a dat asigurări că femeile şi minorităţile din Afganistan sunt respectate.
Președinte fugar
Naeem a mai spus că fuga preşedintelui Ghani din ţară nu a fost luată în calcul şi că „nici cei apropiaţi de el nu s-au aşteptat” la asta.
În opinia sa, această victorie reprezintă rezultatul eforturilor şi a sacrificiilor din ultimii 20 de ani.”Am obţinut ceea ce urmăream, adică libertatea ţării noastre şi independenţa poporului nostru”.
„Nu vom permite nimănui să ne folosească pământurile pentru a-i ţinti pe alţii şi nu vrem să facem rău altora”, a spus Naeem, care a ţinut să precizeze că nu se vor amesteca în treburile altora şi, în mod similar, nu vor permite amestecul altora în treburile lor.
„Nu credem că forţele străine vor repeta din nou experienţa eşuată în Afganistan”, a estimat Naeem, adăugând că sunt pregătiţi să facă faţă prin dialog preocupărilor ridicate de comunitatea internaţională.
Tot duminică, purtătorul de cuvânt al insurgenţilor, Zabihullah Mujahid, a declarat că nu li se va face rău locuitorii şi lucrătorii străini din Kabul. „Asigurăm toate ambasadele, centrele diplomatice, ONG-urile şi clădirile unde sunt cazaţi cetăţeni străini în Kabul că nu se vor confrunta cu niciun pericol”.
Într-o scurtă declaraţie video, Baradar, şeful biroului politic al talibanilor, a declarat că victoria obţinută, practic toate oraşele importante ale ţării au fost cucerite în decurs de o săptămână, a fost neaşteptat de rapidă şi nu are egal în lume.
Cu toate acestea, el a spus că adevăratul test va începe acum prin îndeplinirea aşteptărilor populaţiei şi slujirea acesteia, prin rezolvarea problemelor sale. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Albania, pregătită să primească refugiați afgani
Albania şi Republica Kosovo afirmă că se pregătesc pentru primirea de refugiaţi afgani care sunt expuşi riscului comiterii unor abuzuri de către talibani. În zilele următoare sunt așteptate anunțuri similare și din partea altor state din regiune.
Premierul albanez Edi Rama şi preşedintele kosovar Vjosa Osmani au anunţat duminică, pe Facebook, că vor da curs unei cereri din partea Washingtonului de a găzdui temporar refugiaţi afgani care ulterior vor fi aduşi în SUA.
În urma relatărilor privind comiterea de atacuri asupra civililor, asasinate ţintite şi alte abuzuri grave contra drepturilor omului în timpul ofensivei talibanilor, lideri mondiali şi activişti pentru drepturile omului s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu soarta cetăţenilor afgani.
Precedent albanez
Edi Rama a subliniat că ajutorarea persoanelor în căutare de protecţie internaţională nu este un lucru nou în ţara sa. Printre altele, în secolul trecut Albania a găzduit evrei ce fuseseră persecutaţi de nazişti. Ţara este membră a NATO din 2009.
”Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce înseamnă să fii expulzat şi nevoit să părăseşti locurile unde ai crescut”, a scris, la rândul său, Vjosa Osmani.
Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008 după un război sângeros împotriva puterii de la Belgrad şi este recunoscut de peste 100 state, inclusiv 22 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.
Cu mult înaintea cererii autorităţilor americane, Rama a afirmat că Albania a primit cereri din partea altor organizaţii internaţionale pentru „găzduirea temporară în Albania a sute de persoane din medii intelectuale şi femei militante afgane care figurează pe listele de execuţie ale talibanilor”.
„Nu vom spune ‘nu’ şi nu doar pentru că marii noştri aliaţi ne-o cer, ci pentru că suntem Albania”, a subliniat Rama.
Pregătiri iraniene
Anticipând un val de refugiaţi în urma ofensivei talibanilor în Afganistan, Iranul a creat zone-tampon la frontiera comună, potrivit unui anunţ al Ministerului de Interne iranian.
Cele trei zone-tampon provizorii, în nordul şi sud-estul Iranului, sunt menite să le ofere protecţie şi securitate refugiaţilor afgani.
La rândul său, Turcia a anunțat construirea unui zid la granița iraniană pentru stăvilirea viitorului val de refugiați.
În schimb, Pakistanul şi-a închis graniţa cu Afganistanul, ceea ce a făcut ca mii de persoane să rămână blocate pe ambele părţi ale frontierei după ce talibanii au preluat controlul asupra estului teritoriului afgan.
Ministrul de interne pakistanez Sheikh Rashid a anunţat decizia închiderii punctului de trecere Torkham, din nord-vestul Pakistanului, fără a menţiona care este calendarul pentru redeschiderea sa. El a precizat că măsura a fost luată după ce talibanii au capturat oraşul afgan Jalalabad. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Asia Centrală, Știri, Turcia, UE
Erdogan, îngrijorat de situația din Afganistan
Turcia va lucra cu Pakistanul la o stabilizare a situaţiei în Afganistan cu scopul de a împiedica un aflux de refugiaţi provenind din această ţară aflată în război, a afirmat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Turcia se confruntă cu un val crescând de migranţi afgani care vin prin Iran. Vom continua să facem eforturi pentru a permite revenirea la stabilitate în regiune, începând cu Afganistanul”, a declarat Erdogan.
Vizită strategică
„Pentru aceasta, vom continua şi ne vom aprofunda cooperarea cu Pakistanul”, ţară vecină Afganistanului şi actor-cheie în această ţară, a continuat Erdogan. „Suntem hotărâţi să ne mobilizăm toate mijloacele aflate la dispoziţia noastră pentru a reuşi aceasta”, a adăugat el.
Preşedintele turc, care nu a oferit detalii, a făcut aceste declarații în prezenţa omologului său pakistanez, Arif Alvi. Cei doi lideri au participat la ceremonia de lansare la apă a unei nave militare, construită de Turcia pentru Pakistan. Ankara este unul din principalii furnizori de tehnică militară ai Islamabadului.
Liderii de la Ankara și Islamabad vor colabora pentru stabilizarea situației din Afganistan
Afganistan, dezastru geopolitic
Aceste declaraţii intervin în timp ce Afganistanul a cunoscut răsturnări de situaţie spectaculoase în ultimele săptămâni.
După o ofensivă fulgerătoare, talibanii controlează cea mai mare parte a ţării şi păreau duminică pe punctul de a reveni la putere, la 20 de ani după ce fuseseră înlăturaţi.
Turcia, ai cărei mai multe sute de militari sunt desfăşuraţi în Afganistan, a propus luna trecută SUA să-şi asume securitatea aeroportului internaţional din Kabul, după retragerea prevăzută a trupelor americane până la sfârşitul lunii august, cu condiţia de a primi un sprijin logistic şi financiar.
Negocierile între Ankara şi Washington pe această temă continuă, iar Erdogan a afirmat în cursul săptămânii că situaţia va deveni „din ce în ce mai clară în zilele următoare”. El s-a declarat, între altele, dispus să se întâlnească cu şeful talibanilor pentru discuţii.
Turcia este unul din principalii furnizori de tehnică militară pentru Pakistan
Bomba refugiaților
Turcia se confruntă de altfel de mai multe luni cu un aflux de migranţi afgani care intră pe teritoriul său dinspre frontiera cu Iranul, în est.
Această temă se află în ultimele săptămâni în prim-planul dezbaterilor politice în Turcia, opoziţia cerând guvernului să ia măsuri puternice pentru a stopa afluxul de migranţi.
În acest context, Ankara şi-a accelerat în ultimele zile construirea unui zid la frontiera cu Iranul. „Cu acest zid vom stopa complet trecerile”, a afirmat duminică Erdogan. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina la zi, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
Lituania va desfăşura membri ai forţelor sale armate la frontiera cu Belarus, conform unui decret semnat de preşedintele Gitanas Nauseda. Măsura are rolul de a stopa creșterea bruscă a numărului migranţilor ilegali.
Nauseda a semnat decretul care extinde puterile armatei în zona frontalieră, dând curs unei cereri din partea parlamentului de la Vilnius. Măsura le va permite militarilor să oprească şi să percheziţioneze persoane şi vehicule şi să folosească ”echipament special” neprecizat.
Măsuri complexe
Forţele armate ale statului NATO urmează să-şi coordoneze activităţile cu poliţia de frontieră şi cu serviciile de informaţii.
De la începutul anului, circa 4.026 de migranţi au intrat ilegal în Lituania dinspre Belarus, comparativ cu numai 74 în 2020. Situaţia s-a stabilizat în ultimele zile, potrivit ministrului de interne lituanian Agne Bilotaite.
Un număr extrem de mare de migranţi au ajuns în Lituania, Letonia şi Polonia în ultimele săptămâni.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat că a deschis graniţele ţării sale ca formă de presiune asupra Uniunii Europene pentru ca aceasta să ridice sancţiunile instituite împotriva regimului său, după contestata sa realegere în funcţie în urmă cu un an.
El a anunţat la sfârşitul lui mai că nu-i va mai împiedica pe migranţi să treacă granița cu UE.
Germania, ținta migranților ilegali
Sârma ghimpată umanitară
Ucraina trimite sârmă ghimpată ca „ajutor umanitar” pentru Lituania, aceasta urmând să fie folosită pentru a ridica o uriașă barieră la granița cu Belarusul. Bariera are ca scop oprirea migranților pe care regimul Lukașenko îi trimite în Lituania sub formă de răzbunare pentru sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
Livrarea de „ajutor umanitar” este menită să ajute Lituania să asigure securitatea frontierei sale, au precizat autoritățile de la Kiev. Încă două transporturi vor urma, potrivit comunicatului, citat de Agerpres.
Lituania se luptă cu un aflux în creştere de migranţi, în special din Orientul Mijlociu, dinspre frontiera sa cu Belarusul. De aceea, autorităţile de la Vilnius vor să monteze un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de 700 km.
Surse politice europene au declarat că Lukașenko aduce special migranții din Irak pentru a-i trimite apoi peste granița cu Lituania. UE a făcut unele demersuri pe lângă guvernul irakian pentru a opri acest flux, fără a avea succesul scontat. (K.P.)
