de Natalia Ciobanu | aug. 28, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
R. Moldova a devansat Ucraina in procesul de integrare europeana
Agenția de presă Novyi Reghion relateaza că Germania şi-a schimbat poziţia cu privire la liberalizarea regimului de vize dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, făcând trimitere la o sursă din Ministerul de Externe de la Kiev, care a comentat rezultatele recentei vizite a cancelarului Angela Merkel la Chişinău. „Există toate motivele să credem că, până în anul 2014, vizele vor fi anulate”, a adăugat sursa. Reprezentantul MAE de la Kiev a mai spus că mai devreme Bruxelles-ul privea mai mult spre Kiev, decât spre partenerii din Chișinău, și era foarte aproape de semnarea Acordului de asociere dintre UE şi Ucraina.
„Acest lucru nu s-a întâmplat însă din cauza scandalului legat de arestarea fostului premier Iulia Timoşenko”, a precizat diplomatul. „Până de curând, Ucraina era o prioritate pentru europeni. Se credea că mâna pe care UE o întinde Republicii Moldova va irita Kievul. Acum, însă, situaţia s-a schimbat radical. Bruxellesul consideră că apropierea Chişinăului de UE va fi un semnal pentru Ucraina, din care Kievul va trebui să înţeleagă importanţa reformelor”, a mai subliniat sursa.
de Vitalie Goncearov | aug. 27, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul venezuelean Hugo Chavez, sustinator al independentei Abhaziei
Conform unor surse guvernamentale abhaze, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, în capitala abhaza Suhumi, la 21 august a avut loc întâlnirea dintre ministrul de externe al separatiştilor abhazi, Veaceslav Ciribca cu ambasadorul Venezuelei în Rusia, Hugo Jose Garcia Hernandes. Inaltul diplomat a venit în Abhazia însoţit de ministrul – consilier pentru politică, Tany Rodriguez Garcia şi directorul Centrului Latinoamerican S. Bolivar.
V. Ciribca a subliniat că, „vizita delegaţiei conirmă încă odată legăturile puternice între R. Abhază şi R. Venezuela.” El a mai menţionat că, „preşedintele Venezuelei susţine promovarea intereselor Abhaziei în ţările Americii Latine ”. Ciribca s-a arătat increzut că , „datorită susţinerii Venezuelei şi a Rusiei, Abhazia va reuşi să obţină succese pe arena internaţională”.
Troc diplomatic
Ambasadorul Venezuelei în Federaţia Rusă, Hugo Jose Garcia Hernandes a recunoscut că din cauza bolii lui Hugo Chavez tempoul relaţiilor dintre Abhazia şi Venezuela a scăzut. „Cunoaşteţi despre lupta preşedintelui nostru pentru sănatatea sa. El a suferit trei operaţii. În pofida acestor fapte, preşedintele este pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, confirmare fiind faptul numirii unui ambasador al Venezuelei în Abhazia”, – a declarat Hugo Jose Garcia Hernandes. Conform ambasadorului ambele ţări sunt asemănătoare. „Şi noi încă luptăm pentru independenţa noastră, Venezuela este şi ea un stat relativ tânăr, cu doar două sute de ani în urmă am reuşi să scăpăm de Spania regalistă”.
Reamintim că Venezuela a recunoscut „independenţa” Abhaziei în urma primirii de la Rusia a 1 miliard dolari pentru dreptul de acces la petrolul venezuelean şi a unui credit de 2,2 miliiarde dolari pentru procurarea de armament.
de Camelia Rada | aug. 27, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, cuprinsa de razboi electoral
Liderii opoziției unite din Ucraina declară că fostul premier-ucrainean Iulia Timoșenko, condamnată la 7 ani de închisoare cu executoare, va fi eliberată doar în cazul în care se va schimba puterea politică din țară. „Suntem siguri că Europa examinează obiectiv cererea noastră în cazul condamnării politice a Iuliei Timoșenko. În același timp, deținuții politici nu vor fi eliberați de această bandă chiar și dacă va exista o deciziei a CEDO”, a declarat șeful staff-ului electoral al blocului „Batkivșcina”, Alexandr Turcinov. „Eliberarea deținuților, a Iuliei Timoșenko și a Ucrainei va putea fi posibilă doar dacă vom învinge la alegeri”, a mai subliniat Turcinov. Potrivit lui, judecătorii Curții Supreme ascultă de niște indicații și tergiversează examinarea recursului în cazul fostului premier.
Amintim că deși a fost plasată în capul listei electorale a a blocului opoziției unite „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko nu a fost înscrisă în cursă pentru a candida la funcția de deputat. Comisia electorală centrală de la Kiev, dar și instanțele de judecată mai apoi au decis că ea nu poate pretinde la această întrucât legislația Ucrainei nu admite persoane cu cazier judiciar în Rada Supremă.
Legitimitate contestata
Președintele Comisiei electorale centrale din Ucraina, Vladimir Șapoval, presupune că țara se va confrunta cu problema recunoașterii legitimității alegerilor parlamentare. „Astăzi deja sunt convins că problema legitimității va exista. Cu toate acestea trebuie să facem deosebire între legitimitatea internă și cea externă. În primul rând, în țară există două tabere politice opuse. Și oponenții se uită unii la alții nu ca adversari, dar ca dușmani. De aici rezultă că cei care vor pierde nu vor recunoaște rezultatul alegerilor și vor insista asupra afptului că scrutinul a fost falsificat”, a spus Șapovalov la întrevederea cu ambasadorul Germaniei la Kiev, Christof Weil.
Președintele Comisiei electorale centrale a explicat că această situația este din cauza lipsei unei practici democratice în țările post-sovietice. „Cât despre recunoșaterea alegerilor în afară, putem spune că o parte din experții internaționali, deși la nivel de subconștient, consideră că alegerile vor fi organizate „nu chiar corect”, a menționat Șapoval.
Referindu-se la situația internă, șeful autorității electorale de la Kiev a spus că „indiferent de eforturile Comisiei de a organiza alegerile în conformitate cu legea, nota ar putea fi negativă”. „În mare parte, Comisia electorală are nevoie nu de o notă pozitivă, dar de una obiectivă. Mai întâi de toate noi depunem eforturi să organizăm scrutinul astfel încât în urma rezultatelor Ucraina să arate cu demnitate”, a mai menționat Șapoval la întrevederea cu ambasadorul german.
de Razvan Iorga | aug. 26, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Militantii mai multor organizatii ale extremei drepte maghiare, mobilizate de partidul Jobbik, au sarbatorit sâmbata a 5-a aniversare a crearii ‘Garzii maghiare’, formatiunea paramilitara a Jobbik, dizolvata in anul 2009. Desi organizatorii se asteptau ca cel putin 2.000 de persoane sa ia parte la manifestare, numai câteva sute au fost prezente la ceremonia desfasurata in centrul Budapestei in conditii de canicula, temperatura apropiindu-se de 40 de grade. Initial, politia a interzis manifestarea, dar organizatorii au sesizat justitia, care le-a dat câstig de cauza. Desi ‘Garda maghiara’ a fost oficial dizolvata, ea supravietuieste prin intermediul mai multor structuri create de fostii sai membrii, cum ar fi Noua garda maghiara, Garda maghiara nationala sau Regimentul national. Circa 200 de activisti ai acestor grupari au facut o parada in uniforme la manifestatia de sâmbata, in timp ce mai multi militanti antifascisti si-au exprimat nemultumirea, dar nu s-au inregistrat incidente. Atunci când a fost creata, in anul 2007, Garda maghiara afirma ca doreste sa ‘apere Ungaria pe plan fizic, moral si intelectual’. Uniformele negre ale membrilor sai semanau in mod izbitor cu cele ale partidului nazist maghiar din anul 1944, ‘Crucea cu Sageti’. La alegerile din anul 2010, partidul Jobbik a obtinut peste 17% din sufragii, devenind a treia forta politica a tarii.
de Madalin Necsutu | aug. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Nebuloasa conflictului transnitrean da mereu batai de cap analistilor de politica internationala in ceea ce priveste solutiile optime de rezolvare a acestui dosar atipic. Chiar si asa, Republica Moldova a primit in aceasta saptamana semnale puternice din partea a doi actori internationali cu un cuvant greu de spus in ceea ce priveste revolvarea dosarului transnistrean. Chiar daca acestia au in prezent doar statut de observatori in cadrul diferendului. Atat Washingtonul, cat si Berlinul, au receptionat mesajul Chisinaului potrivit caruia statutul acestor entitati nu trebuie sa ramana doar de simpli observatori, ci trebuie ridicat in sfera de mediere. Practic, ce s-a intamplat in aceasta saptamana la Chisinau prin venirea cancelarului german Angela Merkel, dar si prin mesajul transmis cu ocazia zilei independentei Republicii Moldova de catre presedintele SUA, Barack Obama, ar putea fi un „preview” la viitoarele actiuni de implicare ale celor doua capitale in rezolvarea dosarului in cauza. In urma cu circa patru luni, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov lansa un apel expres de ajutor din partea Occidentului pentru accelerarea solutionarii problemei transnistrene. „Nu este o dorinta neintemeiata. Statutul Statelor Unite si al UE este in crestere, iar participarea si contributia lor in procesul de solutionare a problemei transnistrene este tot mai vizibila”, spunea atunci foarte explicit Carpov.
Aceasta rugaminte nu a ramas fara ecou in cancelariile occidentale. Merkel a spus la finele acestei saptamani, in cadrul vizitei sale de la Chisinau, ca Germania sprijina integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova, in cadrul frontierelor recunoscute pe plan international, cu un statut special pentru Transnistria. Nu a vorbit de federalizare si nici de alta solutie de compromis, ci a mers, in mare, pe ceea ce este dispus si Chisinaul sa ofere in cadrul acestui diferend. „Dumneavoastra, cetatenii din Chisinau, ati dat mereu de inteles ca nu va mai puteti resemna cu o astfel de situatie. Deci, vreau astazi sa va asigur: Germania sprijina moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului in eforturile lor de a imbunatati situatia. Noi sprijinim integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova, in cadrul frontierelor recunoscute pe plan international, cu un statut special pentru Transnistria”, a spus Merkel, fara a intra in detalii. Un mesaj clar si raspicat de sustinere a politicii promovate de la Chisinau in cadrul negocierilor cu liderii separatisti de la Tiraspol.
Daca pana acum nu a avut o politica clar conturata vizavi de acest spatiu, oficialii de la Bruxelles incep sa schiteze deja imaginea unor actiuni pe care le pregatesc pentru Transnistria. Una dintre aceste viziuni a fost impartasita in urma cu doar cateva zile de catre liderul grupului Liberal Democrat din PE, Graham Watson. Acesta a vizitat mica republica separatista Transnistria – in fond o baza militara ruseasca acoperita intr-un invelis politic de poleiala – de unde s-a intors cu o serie de impresii cel putin interesante. Acesta a spus ca UE trebuie sa ii faca pe cei din stanga Nistrului sa inteleaga beneficiile lumii occidentale si sa renunte la vechile metehne comuniste pentru un model mult mai atractiv. El a mai vorbit foarte clar si despre contingentele armate rusesti ce pazesc depozitele de munitie din aceasta zona. „Trebuie sa facem presiuni si mai mari asupra Rusiei pentru a retrage acele contingente. Eu cred ca vor fi retrase si ca Moldova va deveni o tara mai unitara”, a spus Watson.
Nu numai UE este interesata in gasirea compromisului in acest dosar incalcit. Chiar astazi, liderul de la Casa Alba, Barack Obama, a transmis in mesaj explicit in directia Chisinaului. „Republica Moldova poate conta pe cooperarea si sprijinul Statelor Unite pentru gasirea unei solutii in aceasta problema care sa pastreze independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a R. Moldova”, i-a transmis Obama omologului sau de la Chisinau, Nicolae Timofte. In plan militar, NATO colaboreaza deja de cativa ani buni cu fortele armate ale Republicii Moldova in diverse exercitii comune pentru a intari interoperabilitatea armatelor. In ciuda faptului ca in Constitutia Republicii Moldova exista o prevedere cum ca aceasta tara trebuie sa ramana neutra din punct de vedere militar, toate eforturile actualei conduceri sunt dirizate inspre inevitabila apartenenta la acest bloc militar. Practic, o foaie de parcurs neacordata inca in scris, dar care de facto isi produce deja efectele. Dar pentru a fi parte in aceasta structura politico-economica numita Uniunea Europeana, Republica Moldova trebuie sa adere intai la NATO. SUA intelege perfect acest lucru iar eforturile militare sunt dublate intotdeauna si de angajamentul americanilor de a ajuta Chisinaul in drumul sau spre Bruxelles. „Statele Unite raman un partener devotat Republicii Moldova in eforturile sale de a deveni membru democratic si prosper al comunitatii europene”, mai precizeaza Obama in mesajul sau.
In plan intern, analistul politic Oazu Nantoi a declarat in aceasta saptamana ca eforturile externe nu sunt suficiente pentru a fi rezolvat acest conflict. Acesta a explicat ca pentru a fi inchis cu adevarat acest dosar este nevoie si de vointa politica a actualilor lideri de la Chisinau. El a vorbit deschis despre coruptia si interesele personale ale persoanelor cu functii inalte in Republica Moldova care sunt principalii vectori ce stau in carea solutionarii conflictului transnistrean. Oazu Nantoi a impartasit de asemenea viziunea UE potrivit careia solutionarea solutionarii acestui conflict ar fi crearea unui echilibru al nivelului de trai pe cele doua maluri ale Nistrului. O atractivitate economica sporita care sa rezolve problemele politice. Numai ca pentru realizarea acestui lucru, UE va trebui sa pompeze bani seriosi in diverse proiecte economice in conditiile in care Rusia investeste anual zeci de milioane de dolari pentru asigurarea fondurilor necesare intretinerii acestei republici artificiale cu un important rol strategic in economia acestei zone. Cele doua actiuni de sustinere denota un interes sporit al UE și SUA pentru aceasta zona, precum si despre rolul lor in acest diferend care trebuie sa se metamorfozeze din simpli observatori in cel de mediatori. Astfel, sprijinul nu va fi niciodata unul cu adevarat sustenabil.
de Anatol Terzi | aug. 25, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina doreşte să facă parte din Uniunea Europeană, dar nu este dispusă să tolereze ingerinţe din exterior în afacerile sale interne, a afirmat vineri preşedintele Viktor Ianukovici, făcând aluzie la criticile venite din partea statelor occidentale cu privire la încarcerarea opozantei Iulia Timoşenko.
„Integrarea cu orice preţ, în schimbul suveranităţii, a concesiilor economice sau teritoriale, sau prin acceptarea ingerinţei în afacerile interne, este o cale pe care nu am acceptat-o şi nu o vom accepta”, a spus Ianukovici în discursul susţinut cu ocazia Zilei Independenţei. „O ţară liberă, la fel ca şi o persoană liberă, poate comite erori sau suferi înfrângeri. Dar întotdeauna va avea posibilitatea unei victorii în viitor”, a adăugat el.
În prezent, Ucraina pare a fi tot mai departe de Europa din cauza încarcerării fostului premier Iulia Timoşenko, condamnată la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere” după ce a semnat, fără acordul guvernului pe care-l conducea, un contract de import de gaze naturale ruseşti, considerat păgubos pentru Ucraina.
UE condiţionează semnarea acordului de asociere cu Ucraina de eliberarea Iuliei Timoşenko, cerând totodată ca acesteia să i se permită să participe la alegerile legislative din luna octombrie. Ea a fost înscrisă în capul listei alianţei de opoziţie condusă de partidul Batkivşina, dar Comisia Electorală ucraineană i-a respins candidatura, întrucât legea ucraineană interzice celor condamnaţi penal să participe la alegeri.
