Filat promoveaza „diplomatia secreta” cu liderul separatist Evgheni Sevciuk

Filat promoveaza „diplomatia secreta” cu liderul separatist Evgheni Sevciuk

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a dezvaluit, luni seara, intr-o emisiune la Pro TV Chisinau, ca are intalniri neoficiale cu liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, si ca mentine o relatie foarte apropiata cu acesta. „Pot sa va spun ca avem o relatie buna, vorbim cu regularitate la telefon, cand e cazul ne si vedem, nu obligatoriu doar asistati de camerele de luat vederi. Sunt situatii cand chiar nu e cazul sa stie presa despre aceste intalniri, daca urmarim sa rezolvam anumite probleme si nu doar sa aparem in fata presei, aflandu-ne in proces, in acelasi timp”, a declarat premierul aseara, in cadrul unei emisiuni la Pro TV. Filat si-a exprimat multumirea fata de rezultatele obtinute in privinta regiunii transnistrene si a accentuat ca numai prin incredere reciproca si dialog se poate reusi. „Fara dialog nu ai cum sa te misti”, a adaugat Filat. El a mai spus ca in cadrul vizitei sale la Moscova, programata saptamana viitoare, se va discuta si despre problema transnistreana, insa nimic nou. Asta cu toate ca Rogozin a anuntat exact contrariul. „Pozitia Republicii Moldova este clara, doar ca urmeaza sa ne reiteram pozitia si sa incercam sa promovam mai energic obiectivele noastre”, a precizat Filat.

Share our work
Corlatean evidentiaza progresele Republicii Moldova in directia reformele si va veni la Chisinau

Corlatean evidentiaza progresele Republicii Moldova in directia reformele si va veni la Chisinau

Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, va efectua o vizita in Republica Moldova pe 13 septembrie. Anuntul a fost facut de ministrul Justitiei de peste Prut, Oleg Ifrim, in cadrul unei intalniri, la București, legata de Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane (RADR). Corlatean si Ifrim au evidentiat nivelul remarcabil al cooperarii bilaterale, atat in plan politic, cat si al proiectelor concrete. Ministrul roman de Externe a reiterat sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana si pentru eforturile intreprinse de autoritatile de la Chisinau pe linia democratizarii si reformarii justitiei. Corlatean a salutat progresele realizate de Republica Moldova in dialogul cu UE si a exprimat increderea ca tintele de etapa, in ce priveste cadrul relatiei politice cu Uniunea Europeana, finalizarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator, liberalizarea regimului de vize vor putea fi atinse in termen. seful diplomatiei romane a reiterat sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana si pentru eforturile intreprinse de autoritatile de la Chisinau pe linia democratizarii si reformarii justitiei. „Prezenta la evenimentul anual al diplomatiei romanesti a ministrului Oleg Efrim reprezinta o confirmare a relatiei excelente dintre Bucuresti si Chisinau, dar si o expresie a interesului constant al Romaniei pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral, pentru sustinerea traseului european al Republicii Moldova. Dupa cum se cunoaste, la reuniunea de anul trecut a Diplomatiei Romane a fost invitat domnul Iurie Leanca, vicepremier si ministru al afacerilor externe si integrarii europene al Republicii Moldova”, se arata intr-un comunicat al MAE de la Bucuresti.

Share our work
Rogozin avertizeaza voalat ca Transnistria s-ar putea desprinde din RM pentru a adera la un spatiu economico-miliar euroasiatic

Rogozin avertizeaza voalat ca Transnistria s-ar putea desprinde din RM pentru a adera la un spatiu economico-miliar euroasiatic

Moscova declara ca doreste o discutie mai ampla pentru rezolvarea conflictul transnistrean in perspectiva vizitei pe care premierul de la Chisinau, Vlad Filat, urmeaza sa o efectueze in aceasta capitala. “in urmatoarele zile, prim-ministrul Vlad Filat va intreprinde o vizita la Moscova. Aceasta vizita, speram noi, va consolida pacea de pe ambele maluri ale Nistrului. Vom discuta problema solutionarii conflictului in cele mai mici detalii, aceasta pentru ca Kremlinul cunoaste in detalii aceasta chestiune”, a mentionat Rogozin, citat de agentia de stiri Novai Reghion. Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, va efectua, in perioada 10 -11 septembrie 2012, o vizita la Moscova, la invitatia premierului rus, Dmitri Medvedev. Declaratia a fost facuta de catre reprezentantul special al presedintelui rus pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, cu prilejul implinirii a 22 de ani de la constituirea autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, relateaza site-ul Departamentului de Externe de la Tiraspol. Rogozin a nu a exclus posibilitatea unirii Transnistriei cu Rusia in aceeasi formula prin care Republica Moldova doreste sa adere la Uniunea Europeana. „Acum, trebuie sa ne gandim la o tara mare: la spatiul comun euroasiatic, la Uniunea Vamala, la Organizatia Tratatului pentru Securitate Colectiva. Spatiul nostru enorm euroasiatic este sortit sa fie impreuna, de aceea divizarea pe natiuni nu are perspectiva pe termen lung, din punct de vedere istoric”.

Share our work
In prag de razboi. UE cere Armeniei si Azerbaidjanului sa se linisteasca

In prag de razboi. UE cere Armeniei si Azerbaidjanului sa se linisteasca

Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea luni după graţierea acordată de preşedintele azer unui ofiţer condamnat pentru uciderea unui militar armean şi a făcut apel la cele două părţi să dea dovadă de reţinere.
Într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton şi comisarul însărcinat cu politica europeană de vecinătate Stefan Fule şi-au exprimat „îngrijorarea” în urma acestei informaţii, adăugând că responsabilii UE se află „în contact cu autorităţile competente şi urmăresc situaţia îndeaproape”. „În interesul stabilităţii regionale şi al eforturilor de reconciliere”, dna Ashton şi domnul Fule „îşi reînnoiesc apelul la reţinere pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, atât pe teren, cât şi în declaraţiile publice, în vederea evitării unei escaladări”.
Erevanul a avertizat luni că este pregătită de război, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku l-a graţiat şi promovat pe ofiţerul azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean. “Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga”, a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean, Serj Sarkisian.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.

Ramil Safarov, avansat în grad

Preşedintele azer Ilham Aliev l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Primit ca un erou, Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuinţă şi plata soldei pe cei 8 ani petrecuţi în închisoare. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept „un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni”.
Erevanul a anunţat vineri că rupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, deşi aceasta a declarat că a respectat toate prevederile internaţionale în materie şi că primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofiţerul îşi va ispăşi restul pedepsei în ţara sa.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.

Nagorno-Karabah stă să explodeze

Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În pofida armistiţiului semnat în 1994, Armenia şi Azerbaidjan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.

Share our work
PCRM vrea un referendum pentru devierea Republicii Moldova de la cursul european

PCRM vrea un referendum pentru devierea Republicii Moldova de la cursul european

PCRM doreste demararea procedurilor pentru declansarea unui referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatica Vamala si Economica. Partidul condus de Voronina emis o declaratie prin care solicita convocarea unei sedinte extraordinare a Parlamentului pe 13 septembrie, unde sa se discute despre organizarea si stabilirea datei desfasurarii referendumului. „Este evident ca aderarea cat mai urgenta a RM la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan este in masura sa opreasca prabusirea tarii si s-o intoarca intr-o orbita a dezvoltarii. Folosindu-ne de dreptul nostru legal, cerem convocarea extraordinara a Parlamentului cu o singura chestiune pe ordinea de zi: despre organizarea si stabilirea datei pentru desfasurarea referendumului”, se spune in declaratia PCRM. Totodata, comunistii anunta ca vor prezenta, in zilele urmatoare, un proiect de lege in acest sens la Parlament. Pe de alta parte, comunistii sunt siguri ca initiativa lor nu va fi sustinuta de majoritatea parlamentara. „Regimul va incerca, prin diferite metode, sa evite solicitarea noastra legala si ca se va impotrivi luarii acestei decizii istorice, dar este in puterile noastre sa unim toata tara in numele libertatii, a dezvoltarii, a dreptatii si a adevaratei independente”, precizeaza PCRM.

Share our work
Timosenko cere ajutorul UE in lupta cu Ianukovici

Timosenko cere ajutorul UE in lupta cu Ianukovici

Uniunea Europeana si opozitia ucraineana trebuie sa actioneze impreuna pentru a-l marginaliza pe presedintele Viktor Ianukovici, inainte de alegerile legislative din 28 octombrie, afirma fostul premier al Ucrainei Iulia Timosenko, intr-un interviu publicat luni in Polonia. „Trebuie sa actionam nu dupa alegeri, ci inainte! Dupa alegeri va fi prea tarziu”, a declarat Iulia Timosenko intr-un interviu acordat editiei poloneze a saptamanalului Newsweek, ce a fost realizat prin intermediul avocatilor sai. In prezent, Iulia Timosenko ispaseste o pedeapsa de sapte ani de detentie pentru abuz de putere. „Fara sprijinul comunitatii europene, avem foarte putine sanse sa reusim. Asa ca cerem lumii sa nu-l sustina pe dictatorul care vrea sa se creada ca face reforme”, a afirmat Timosenko, adaugand ca „in Ucraina, campania electorala este deja falsificata”. „Candva, imi voi recapata sanatatea. Pentru moment, ma gandesc cum sa eliberam Ucraina de dictatura”, a adaugat opozanta, care sufera de hernie de disc. Potrivit Iuliei Timosenko, „moartea politica” a lui Ianukovici este doar o „chestiune de timp”. Totodata, Iulia Timosenko se declara ingrijorata de posibilitatea ca, la un moment dat, Ucraina sa se divida, sa-si piarda suveranitatea. „Aceasta temere imi da forta”, sustine ea. Curtea de Casatie din Ucraina a respins, miercuri, recursul fostului premier Iulia Timosenko si a confirmat, astfel, condamnarea ei la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, spre dezamagirea Uniunii Europene si a Statelor Unite. in octombrie, Iulia Timosenko a fost condamnata la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere in semnarea unui contract in domeniul gazelor cu Rusia, considerat dezavantajos pentru tara. Cazul Timosenko a provocat o criza grava in relatiile Kievului cu Occidentul, care denunta o motivare de ordin politic a acestuia si cere eliberarea opozantei.

Share our work