Vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski a acuzat Germania că încearcă să impună „un al IV-lea Reich” în Uniunea Europeană sub forma unui „stat centralizat” în care Berlinul să ia toate deciziile.
Kaczynski, preşedintele Partidului Lege şi Justiţie, aflat la guvernare în Polonia din 2015, a declarat într-un interviu publicat luni de săptămânalul polonez Sieci că „germanii afirmă deschis că ei sunt cei care decid” şi că „termenul de al IV-lea Reich este pe deplin justificat”.
„Nu are nimic negativ, nu se referă la cel de-al III-lea Reich (regimul nazist), ci la Sfântul Imperiu Romano-German”, a explicat vicepremierul polonez.
Eufemisme politice
Într-o referire la noul guvern de coaliţie din Germania, liderul ultraconservator polonez a afirmat că trebuie să le fim „recunoscători, într-un anumit sens, pentru că au spus foarte clar că vor să construiască un stat federal european – sub autoritatea lor, desigur”. Totodată, Kaczynski a apreciat că, în opinia sa, cuvântul „federaţie” este un eufemism pentru a face referire la un stat centralizat.
Pe de altă parte, Kaczynski s-a referit la „forţele de rezistenţă care se opun acestor planuri, printre care şi ţările mari, precum Italia, Spania şi Franţa”, o referire la formaţiunile naţionaliste şi antieuropene din aceste ţări, cum este cazul formaţiunilor VOX din Spania, Adunarea Naţională din Franţa sau Frăţia din Italia.
Spionaj și alegeri
În altă ordine de idei, vicepremierul polonez a recunoscut că executivul său a achiziţionat programul informatic Pegasus de spionare a comunicaţiilor, însă a negat că ar fi fost folosit pentru a-i supraveghea pe membrii opoziţiei.
În privinţa situaţiei politice interne, Kaczynski a vorbit despre posibilitatea de a organiza alegeri anticipate în 2022, ca urmare a ”anului extrem de greu” prin care a trecut coaliţia conservatoare la guvernare, cu „probleme provocate de fostul vicepremier Jaroslaw Gowin (…), pandemie, inflaţie şi războiul hibrid cu Belarus”.
La 10 august 2021, premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a destituit pe Jaroslaw Gowin, liderul unuia din cele trei partide care formează coaliţia de guvernare, ca urmare a conflictelor privind politica executivului de la Varșovia. (Mihai Isac)
Președintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că statele OTSC nu vor permite escaladarea situației și implementarea scenariului revoluțiilor colorate, așa cum s-a întâmplat în alte țări.
„Măsurile luate pe linia OTSC arată că noi nu vom permite să fie perturbată situația la noi acasă și implementarea scenariului așa-ziselor revoluții colorate”, a declarat liderul de la Kremlin.
Vladimir Putin participă la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, unde se discută despre situația din Kazahstan. Din OTSC fac parte Kazahstan, Federația Rusă, Belarus, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Armenia. Organizația s-a format sub egida Moscovei, intervenția din Kazahstan fiind prima operațiune din istoria organizație.
Probleme sociale
Acțiunile de protest în Kazahstan au început în primele zile ale noului an. Locuitorii orașelor Zanaozen și Aktau, care sunt situate în regiunea producătoare de petrol Mangistau, au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva dublării prețului gazului petrolier lichefiat, care este folosit în calitate de combustibil pentru mașini.
Ministerul kazah al Energeticii a explicat că de la 1 ianuarie costul său a început să se formeze la tranzacțiile bursei electronice în baza cererii și ofertei. Pe 4 ianuarie, autoritățile au anunțat că sunt pregătite să îndeplinească principala revendicări ale protestatarilor – reducerea prețului gazelor. Protestele s-au extins și în alte orașe, fiind arestate câteva mii de persoane.
În dimineața zilei de 5 ianuarie, președintele țării Tokaev a demis guvernul și a dispus introducerea reglementării de stat a prețurilor la gazul lichefiat și la benzină, pentru o perioadă de șase luni. El a anunțat, de asemenea, că va prelua funcția de șef al Consiliului de Securitate, care a fost condus anterior de primul președinte al țării, Nursultan Nazarbaev, și a anunțat noi măsuri pentru soluționarea situației.
OTSC, colac de salvare
La ședința Consiliului de Securitate, Tokaev a informat că a cerut ajutor OTSC „pentru a depăși amenințarea teroristă”. Consiliul de Securitate Colectivă al organizației a decis să trimită forțe de menținere a păcii în Kazahstan, care vor rămâne acolo pentru o perioadă limitată.
Tokaev i-a avertizat pe protestatari că autoritățile vor lua măsurile cele mai dure împotriva protestatarilor, deoarece sunt deja morți și răniți în rândul forțelor de ordine. În întreaga țară a fost introdusă starea de urgență.
Moscova condiționează
Moscova regretă faptul că Statele Unite continuă să insiste pe concesii unilaterale din partea Rusiei și, în locul unei abordări constructive, preferă speculațiile, ceea ce nu poate fi bază pentru o discuție productivă privind garanțiile de securitate, a declarat, pentru RIA Novosti, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. El a amintit că la negocieri se va insista pe refuzul NATO de a continua să se extindă și de a amplasa arme de atac în aproapierea granițelor ruse.
”Totul în formă legală. Din păcate, auzim tot felul de speculații pe tema că Rusia trebuie să facă asta, trebuie să facă cealaltă, trebuie să întreprindă pasul acesta, pasul celălalt… De nenumărate ori am reacționat la o asemenea abordare a problemei – și nu oricum, ci la toate nivelurile, dar aici nu poate fi bază pentru nici un fel de acord, nici pentru o discuție productivă”, a subliniat diplomatul.
Discurs dur
Riabkov a recunoscut că, în procesul dezbaterilor, Moscova se va confrunta cu lipsa dorinţei colegilor occidentali de a ”percepe în mod real” cerințele, și anume – garanții legate de stoparea extinderii, precum și ”lichidarea a tot ceea ce a creat Alianța, mânată de fobii antirusești și de tot felul de idei false despre ce înseamnă esența politicii Rusiei începând din 1997”.
”Numai că, firește, sub presiune și în regim de amenințări formulate constant la adresa noastră, de către participanții occidentali, la viitoarele contacte nu vom face nici o concesie”, a spus viceministrul. Potrivit spuselor sale, nici o altă tactică la negocieri nu răspunde intereselor de securitate ale statului.
În același timp, Riabkov nu a exclus posibilitatea ca dialogul cu SUA privind garanțiile de securitate, de la Geneva, să se limiteze la o singură întâlnire, dacă Statele Unite nu își vor exprima disponibilitatea de a discuta despre preocupările părții ruse.
”Nu pot exclude nimic; este un scenariu cât se poate de posibil”, a declarat Riabkov, subliniind că SUA, dar, în special ”grupul lor de sprijin, în persoana altor state NATO, nu trebuie să-și facă iluzii în acest sens”.
Întrebări americane
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul are întrebări cu privire la cererea Kazahstanului adresată unei organizaţii de securitate regională condusă de Rusia prin care îi cere ajutorul în reprimarea protestelor care au provocat zeci de morți în această țară din Asia Centrală.
Înaltul diplomat american a spus că autoritățile kazahe „au cu siguranță capacitatea de a face față în mod corespunzător protestelor”, așa încât să respecte drepturile protestatarilor, menținând în același timp legea și ordinea. „Așa că nu este clar de ce (autoritățile kazahe) simt nevoia unei asistențe din exterior”, a afirmat Blinken, pe 7 ianuarie, într-o conferință de presă.
La începutul acestei săptămâni, Kazahstanul a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, pe fondul protestelor provocate de creșterea prețului la combustibili. Dintre țările membre, Rusia a trimis cei mai mulți soldați – câteva mii – în Kazahstan.
Blinken a făcut comentariile după ce președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev i-a avertizat pe manifestanți că forțele de securitate au primit ordinul „să tragă pentru a ucide”, chiar dacă forțele de poliție păreau să dețină controlul asupra majorității orașelor din Kazahstan. Ministerul de Interne a declarat că Piața Republicii din Almatî, unul dintre principalele focare de violență, a fost curățată de ceea ce a numit „grupurile criminale”. (Mihai Isac)
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Ucraina, marele absent
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Vladimir Putin, supărat pe Occident
Avertizare rusă
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi. ”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Invazie posibilă
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Rusia rămâne o putere nucleară
Condiții a la russe
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice. SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Speranțe americane de pace
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.
Turcia, supăratî din cauza embargoului american
Ankara, apel la calm
Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.
„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.
Supărare turcă
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.
„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.
Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.
Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)
Preşedintele Klaus Iohannis a primit-o, joi, la Palatul Cotroceni, pe Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova.
„Preşedintele României a evocat discuţiile recente avute cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi a reconfirmat angajamentul ţării noastre de a acorda întreaga susţinere în procesele de transformare, modernizare şi de implementare a reformelor, în domenii precum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie verde, justiţie, educaţie, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană”, arată Administraţia Prezidenţială, citată de KARADENIZ PRESS.
Semnale încurajatoare
Potrivit sursei citate, şeful statului român a remarcat deciziile luate de noul Guvern de la Chişinău, care transmit semnale încurajatoare şi indică voinţa avansării unor reforme menite să aducă beneficii reale la nivelul întregii societăţi.
„Preşedintele României a subliniat, printre altele, necesitatea creării condiţiilor necesare pentru atragerea investiţiilor, inclusiv româneşti, şi ameliorarea mediului de afaceri”, mai arată Administraţia Prezidenţială de la București.
În cadrul discuţiilor a fost evocată viitoarea şedinţă comună de Guvern, care va trebui să se concentreze, cu decizii şi soluţii concrete de cooperare, asupra domeniilor şi proiectelor prioritare comune.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a salutat vizita la Bucureşti a prim-ministrului Natalia Gavriliţa, realizată în „contextul dialogului politic bilateral susţinut şi de substanţă din ultima perioadă, care oferă prilejul unei abordări aplicate şi cuprinzătoare a agendei sectoriale, precum şi stabilirea unor repere solide în vederea avansării proiectelor prioritare comune”
Republica Moldova mizează pe sprijinul Bucureștiului
Asistență financiară nerambursabilă
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în urma discuţiilor purtate cu prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa, s-a exprimat, între altele, dorinţa încheierii unui nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Convorbirile noastre de astăzi au stabilit reperele concrete ale cooperării noastre în perioada următoare pe baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi pornind de la comunitatea de limbă, cultură şi istorie. De asemenea, plecăm de la Foaia de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova, semnată în marja vizitei doamnei preşedinte (a Republicii Moldova, Maia Sandu – n.r.) şi care inventariază toate iniţiativele sectoriale de interes prioritar”, a afirmat Nicolae Ciucă în cadrul declaraţiilor de presă comune susţinute alături de omologul de la Chişinău.
El a adăugat că vizita la Bucureşti a premierului moldovean marchează continuarea efortului comun de punere în practică a agendei bilaterale, care este „ambiţioasă şi orientată spre viitor”.
„Am stabilit, de altfel, să avem o conclucrare intensă, pragmatică şi eficientă, nu doar la nivel de premieri, ci şi la nivelul fiecărui membru al Guvernului”, a adăugat Ciucă.
Interese strategice
„Am evidenţiat interesul comun pentru extinderea cooperării în domeniul economic. Avem un punct de plecare excelent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim, însă, mult mai mult, susţinem consolidarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi pentru aceasta va fi nevoie de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai”, a mai declarat Ciucă.
Acesta a punctat că agenda bilaterală este una „bogată”, cu „proiecte clare şi de impact” pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.
„Dorim să încheiem într-un orizont de timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova. Vechiul acord, semnat în 2010, a ieşit din vigoare anul acesta, în luna martie, dar ne-am angajat împreună să depunem eforturi, astfel încât să putem să prelungim valabilitatea acestuia”, a arătat Ciucă.
Alte subiecte prioritare pentru cele două ţări sunt interconectarea energetică şi implementarea proiectelor de infrastructură.
„Şi mă refer aici la interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova. Urmărim, de asemenea, implementarea proiectelor de infrastructură cu rol central în conectarea Republicii Moldova la spaţiul european, prin România, cu accent deosebit asupra construcţiei podului rutier de la Ungheni sau asupra consolidării podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti”, a explicat Ciucă.
Președintele român Klaus Iohannis susține guvernarea actuală de la Chișinău
Agendă comună
Acesta a precizat că un alt subiect de interes care a fost discutat se referă la reducerea tarifelor de roaming. „În acest sens, încurajăm discuţiile la nivelul autorităţilor de reglementare şi al operatorilor de telefonie mobilă din cele două state pentru a găsi cât mai rapid soluţii”, a completat el.
Premierul român a menţionat şi celelalte domenii de interes pentru dezvoltarea unor proiecte comune: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare.
„Sunt, aşadar, proiecte cu impact pozitiv pentru toţi cetăţenii, de susţinere a procesului de reforme şi a demersului lor, de dezvoltare şi modernizare. În acelaşi timp, aceste acţiuni deţin o relevanţă strategică dacă ne gândim, spre exemplu, la acţiunile care vizează creşterea rezilienţei prin consolidarea securităţii energetice. Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a mai afirmat Ciucă.
Ședință comună de guvern
Nu în ultimul rând, premierul român a anunţat că a convenit cu şefa Executivului de la Chişinău organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Am convenit cu doamna prim-ministru Gavriliţa să ne revedem curând, la începutul anului viitor, la o nouă şedinţă comună a celor două guverne. În răstimpul rămas, vom lucra îndeaproape pentru avansarea accelerată a proiectelor bilaterale în domeniile cheie. Există deschidere şi un climat de încredere fără precedent în planul relaţiilor bilaterale. Înţelegem să fructificăm în mod hotărât această fereastră de oportunitate, precum şi dialogul dinamic la nivel prezidenţial, parlamentar şi guvernamental „, a mai declarat Ciucă. (K.P.)
Sprijin financiar european pentru armata ucraineană
Consiliul European a decis să acorde forţelor armate ucrainene un ajutor de securitate în valoare de 31 de milioane de euro, a anunţat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.
Banii vor fi cheltuiţi pe medicamente, tehnologie, deminare, logistică şi securitate informatică, a menţionat într-un mesaj pe Twitter oficialul ucrainean.
„Acordăm o înaltă apreciere acestei măsuri ce reafirmă relaţiile strategice dintre Ucraina şi Uniunea Europeană”, a adăugat Kuleba.
Kievul a făcut presiuni asupra aliaţilor săi din UE şi NATO să pregătească sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru a descuraja Moscova de la lansarea unei noi ofensive militare asupra Ucrainei, menţionează mass-media. (K.P.)
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a sosit la Rabat pentru o vizită istorică în Maroc menită să consolideze cooperarea în materie de securitate la un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale şi în plină tensiune între Alger şi Rabat
Înainte de plecarea din Tel Aviv, Gantz a menţionat „o călătorie importantă în Maroc, care are o notă istorică deoarece este prima vizită oficială a unui ministru (israelian) al apărării în această ţară”.
Acorduri istorice
„Vom semna acorduri de cooperare şi vom continua să ne consolidăm relaţiile. Este foarte important ca această călătorie să fie un succes”, a adăugat Gantz, care urmează să se întâlnească miercuri cu miniştrii marocani ai apărării şi afacerilor externe.
La un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale, vizita îşi propune „să pună piatra de temelie a viitoarelor relaţii de securitate dintre Israel şi Maroc”, a declarat pentru AFP o sursă familiarizată cu vizita, adăugând că urmează să fie semnat un acord-cadru în acest sens.”Până acum a existat o anumită cooperare, dar acum chiar o vom oficializa. Este o declaraţie publică a parteneriatului nostru’, a adăugat oficialul.
Moștenirea procesului Abraham
Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice la începutul anilor 1990, după care Marocul le-a întrerupt la începutul celei de-a doua Intifade, revolta palestiniană de la începutul anilor 2000.
Israelul şi Marocul au restabilit relaţiile în decembrie 2020 în cadrul Acordurilor Abraham, un proces de normalizare a relaţiilor dintre statul evreu şi ţările arabe susţinut de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump.
Washingtonul a recunoscut suveranitatea deplină a Marocului asupra Saharei Occidentale, teritoriu disputat cu separatiştii Frontului Polisario, susţinut de Algeria.
Buturuga algeriană
Vizita lui Benny Gantz intervine în contextul în care Algerul a întrerupt relaţiile cu Rabatul în luna august din cauza „acţiunilor ostile” ale regatului, iar Frontul Polisario a decis recent să „intensifice” lupta armată împotriva Marocului.
Rabatul și-a anunțat deja intenția de a cumpăra sisteme de armament israeliene care și-au dovedit eficacitatea pe frontul din Gaza.
Analiștii politici consideră că prima vizită a unui ministru israelian al apărării în Maroc în plină tensiune între Maroc şi Algeria nu pare a fi o simplă coincidenţă.”Este posibil ca, într-un context de tensiune Algeria/Maroc, marocanii (…) să dorească să arate lumii – propriului popor, rivalilor algerieni şi Occidentului – că aprofundează relaţiile cu Israelul, cu tot ce implică aceasta”, au declarat sursele citate.
Marocul nu a abandonat cauza palestiniană, „dar are multe alte interese, multe alte beneficii de obţinut dintr-o recalibrare” a relaţiilor sale, mai consideră sursele citate.
Hamas, susținută de Algeria
Alianța anti-Polisario
Rabatul are un interes deosebit pentru consolidarea relațiilor cu Ierusalimul, pe fondul intensificării mișcării separatiste din zona Saharei Occidentale. Marocul duce o campanie susținută pentru a obține recunoașterea internațională a suveranității sale asupra fostei colonii spaniole.
Până în acest moment mai multe state au deschis oficii consulare în zona aflată în dispută. Printre acestea se numără Bahrain, Gambia, Djibouti, Liberia, Guinea, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, Guineea-Bissau, Guinea Ecuatorială, Emiratele Arabe Unite, Sao Tome și Principe, etc.
Surse diplomatice marocane au declarat că Rabatul va solicita părții israeliene deschiderea unuii Consulat General ori consulat onorific la Dakhla ori Laayaoune.
Compania israeliană Ratio Petroleum a anunţat pe 29 septembrie un parteneriat cu Rabat pentru explorarea hidrocarburilor în largul oraşului Dakhla, în Sahara Occidentală.
Organizația Polisario militează pentru independența Saharei de Vest față de Maroc, fiind susținută militar, economic și militar de Algeria.
Criza regională s-a intensificat la scurt timp după normalizarea relaţiilor diplomatice dintre Maroc şi Israel în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii marocane asupra Saharei de Vest. Algerul, care îi sprijină pe separatiştii Frontului Polisario, își afirmă în mod regulat sprijinul pentru organizațiile teroriste precum Hamas. (K.P.)
Vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski a acuzat Germania că încearcă să impună „un al IV-lea Reich” în Uniunea Europeană sub forma unui „stat centralizat” în care Berlinul să ia toate deciziile.
