de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Analize, Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Ucraina, marele absent
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Vladimir Putin, supărat pe Occident
Avertizare rusă
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.
”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Invazie posibilă
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Rusia rămâne o putere nucleară
Condiții a la russe
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.
SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Speranțe americane de pace
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.
Turcia, supăratî din cauza embargoului american
Ankara, apel la calm
Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.
„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.
Supărare turcă
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.
„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.
Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.
Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 10, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Vladimir Putin, acuzații de genocid în Donbass
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că populaţia din estul Ucrainei în război, o zonă aflată în prezent în centrul unor noi tensiuni între Moscova şi Occident, ar suferi de o ”rusofobie”, un ”prim pas către un genocid”.
”Trebuie să vorbesc despre rusofobie ca un prim pas către un genocid. Este ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în Donbass (numele acestei regiuni, ndlr), o vedem, o ştim cu siguranţă. Şi aceasta seamănă desigur cu genocidul despre care aţi vorbit”, a afirmat liderul rus unui jurnalist, în cursul unei reuniuni cu Consiliul prezidenţial pentru drepturile omului.
Amenințare militară
Ucraina şi Occidentul au denunţat în ultimele săptămâni concentrarea unor efective de aproape 100.000 de soldaţi ruşi la frontiera ucraineană, generând temeri cu privire la o invazie, în timp ce Moscova neagă un scenariu de război.
Armata rusă a desfăşurat lângă Voronej (250 km de frontiera ucraineană) sisteme antiaeriene Buk în configurare deplină de luptă, dezvăluie joi Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de jurnalişti ruşi de investigaţie, publicând imagini de pe teren, potrivit agenţiei de presă ucrainene Glavkom.ua şi Radio Svoboda (RFE/RL).
În aprilie 2020 în zona respectivă a regiunii Voronej Rusia a instalat o tabără militară de proporţii, unde la ora actuală sunt transferate echipamente şi tehnică de luptă din alte regiuni ruse.
Capcana TikTok
Înregistrările video care însoţesc dezvăluirile jurnaliştilor de la Conflict Intelligence Team au fost făcute la gara feroviara Maslovka şi au fost postate pe TikTok.
Imaginile arată numeroase dispozitive de artilerie autopropulsată Msta-S, tancuri T-80U, precum şi sisteme de apărare antiaeriană „Buk M1”, compuse dintr-un lansator de rachete autopropulsat ZRK 9K37 „Buk”, un sistem de lansare-încărcare SAM 9K37 „Buk” şi un vehicul de transport KrAZ 9M38.
Trenurile cu echipamente şi tehnică militară, de pe care au fost şterse numerele de înmatriculare, au sosit din regiunea Moscova (Naro-Fominsk), regiunea Nijni Novgorod (Iliino) şi regiunea Smolensk (Krasnîi Bor), potrivit CIT.
„Aceste date ne permit să concluzionăm că, în pofida discuţiilor dintre Putin şi Biden, concentrarea trupelor ruse în zonele care se învecinează cu teritoriile controlate de Kiev continuă”, apreciază jurnaliştii de la CIT.
Site-ul de monitorizare a traficului feroviar gdevagon.ru arată că miercuri trenul cu care au fost aduse sistemele „Buk” la Voronej se afla încă în punctul de sosire, ceea ce înseamnă că discuţia cu preşedintele american nu a dus deocamdată la retragerea trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina.
Îngrijorare rusă
La o zi după discuţia cu Biden, preşedintele Putin, răspunzând la o întrebare din partea jurnalistului Kommersant dacă Rusia intenţionează într-adevăr să atace Ucraina, a afirmat că Rusia are dreptul să se apere, acuzând Ucraina şi NATO de situaţia tensionată de la frontiera ruso-ucraineană.
Putin consideră inacceptabilă aderarea Ucrainei la NATO şi a afirmat că Rusia va lua măsuri adecvate în legătura cu ameninţările la adresa securităţii sale, cerând garanţii juridice în scris că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde către Est.
A doua zi după discuţiile cu omologul său american, preşedintele rus a declarat că va transmite SUA şi partenerilor lor din NATO propuneri „în domeniul securităţii”, iar Biden a exclus posibilitatea de a trimite trupe americane în Ucraina chiar şi în cazul unei invazii ruseşti.
Informaţiile potrivit cărora Rusia ar pregăti o ofensivă la scară largă în Ucraina nu corespund realităţii, a declarat joi şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov.
Războiul acuzațiilor
Ţările NATO acordă o atenţie excesivă mişcărilor de trupe pe teritoriul Federaţiei Ruse, deşi relocarea unităţilor militare este o „practică de rutină pentru forţele armate ale oricărui stat”, a explicat el.
Gherasimov susţine că „informaţiile difuzate de media despre o presupusă iminentă invazie rusă în Ucraina sunt o minciună”.
Şeful Statului Major al armatei ruse a mai spus că livrarea de arme de către alte ţări forţelor militare ucrainene „escaladează şi mai mult situaţia şi aşa tensionată” în Donbas.
În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat joi guvernul ucrainean că transferă artilerie grea în zona liniei de contact din Donbas, în estul Ucrainei şi că doar „mimează” negocierile pentru rezolvarea conflictului în Doneţk şi Lugansk. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Rusia vede în dorinţa afişată a Ucrainei de a recupera Crimeea, teritoriu anexat de Moscova în 2014, drept o „ameninţare directă” la adresa sa, a declarat Kremlinul în plină escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări.
„De fapt, vedem aceasta ca pe o ameninţare directă la adresa Rusiei”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la afirmaţii făcute cu o zi în urmă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski la rampă
Zelenski a declarat miercuri în faţa Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean) că „eliberarea” Crimeii este un „obiectiv” şi o „filosofie” naţionale. El s-a referit însă la eforturile ucrainene în domeniul diplomatic, şi nu la o intervenţie militară.
„O astfel de formulare semnifică faptul că regimul de la Kiev intenţionează să utilizeze toate mijloacele – inclusiv recurgerea la forţă – pentru a atenta la teritoriul rus”, a afirmat cu toate acestea Peskov.
Denunţând o „retorică agresivă” din partea autorităţilor ucrainene, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a spus că Moscova are temeri privind o operaţiune militară a Kievului în estul ţării, scena unui conflict armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti proruşi, susţinuţi de la Moscova.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Războiul declarații
Peskov a estimat că „posibilitatea unei acţiuni militare” ucrainene în estul separatist „rămâne ridicată”. „Constatăm o creştere în intensitate a acţiunilor provocatoare pe linia de contact”, a opinat el.
„Aceasta este o problemă de mare îngrijorare pentru noi”, a spus Peskov, acuzând Kievul de nerespectarea acordurilor semnate la Minsk în 2015, a căror componentă politică nu a fost niciodată pusă în practică.
Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.
Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.
Frația armelor Minsk-Moscova
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că Belarus şi Rusia vor organiza exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ucraina în viitoarele două luni.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti, Lukașenko a declarat că aceste manevre se vor desfăşura în două etape.
„Am convenit cu preşedintele (Rusiei, Vladimir) Putin că trebuie să organizăm în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, a indicat el.
Aceste manevre, potrivit lui, trebuie să se deruleze „în două etape în viitoarele două luni”, începând din iarnă.
„Totul este pregătit”, a adăugat Lukaşenko, a cărui legitimitate este contestată de Occident după realegerea sa în funcţia de preşedinte în august 2020.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Lukașenko, supărat pe Ucraina
Ministerul Apărării de la Minsk a anunţat anterior o activitate militară sporită a Ucrainei la graniţa cu Belarus.
Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.
UE l-a acuzat pe Lukaşenko de un „război hibrid” prin trimiterea masivă de migranţi fără acte la frontierele sale externe.
Mai mult, Ucraina exprimă temeri că, în cazul unui atac al Rusiei, Moscova va folosi şi teritoriul belarus pentru a invada ţara, după ce Occidentul a fost avertizat de concentrarea a peste 90.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina.
Lukaşenko a spus deja că în acest caz se va alătura Rusiei, cu care formează o Uniune statală.
Preşedintele belarus a mai spus pentru RIA Novosti că este posibil ca forţele armate, compuse în prezent din dintr-un efectiv de 65.000 de persoane, să crească cu 5.000 de soldaţi pentru a „acoperi” complet graniţa de sud cu Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Sprijin financiar european pentru armata ucraineană
Consiliul European a decis să acorde forţelor armate ucrainene un ajutor de securitate în valoare de 31 de milioane de euro, a anunţat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.
Banii vor fi cheltuiţi pe medicamente, tehnologie, deminare, logistică şi securitate informatică, a menţionat într-un mesaj pe Twitter oficialul ucrainean.
„Acordăm o înaltă apreciere acestei măsuri ce reafirmă relaţiile strategice dintre Ucraina şi Uniunea Europeană”, a adăugat Kuleba.
Kievul a făcut presiuni asupra aliaţilor săi din UE şi NATO să pregătească sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru a descuraja Moscova de la lansarea unei noi ofensive militare asupra Ucrainei, menţionează mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Rusia, care desfăşoară forţe în jurul frontierelor Ucrainei, trebuie să înţeleagă că un nou atac asupra acestei ţări ar fi prea costisitor, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
„Principalul obiectiv e să împiedicăm noi acţiuni agresive ale Rusiei. Pentru asta, Moscova trebuie să înţeleagă clar ce pierderi politice, economice şi umane va suferi în cazul unei noi etape de agresiune”, a avertizat şeful diplomaţiei de la Kiev într-o informare televizată.
Ucraina, Statele Unite şi NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de un posibil atac al Rusiei împotriva vecinilor din sud. Kremlinul a respins astfel de sugestii ca false.
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din interiorul şi din jurul estului Ucrainei sau de la graniţa dintre Belarus şi Polonia va escalada, a declarat joi cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă comună la Berlin cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, Merkel a mai spus că UE trebuie să dea dovadă de unitate în chestiuni precum folosirea de către Belarus a migranţilor ca „armă” împotriva Poloniei şi desfăşurarea de către Rusia a unor trupe în apropiere de graniţa sa cu Ucraina.
„Orice agresiune suplimentară împotriva suveranităţii Ucrainei va avea un cost mare”, a afirmat cancelarul german, adăugând că detensionarea situaţiei ar trebui să fie întotdeauna prima opţiune.
La rândul său, Morawiecki a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să impună noi sancţiuni împotriva regimului de la Minsk în cazul în care criza de la graniţa dintre Polonia şi Belarus va escalada.
„Trebuie să pregătim noi sancţiuni, inclusiv în privinţa comerţului”, a spus premierul polonez, citat de mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Grupul rus Gazprom a anunţat că echipa sa managerială a aprobat un program de investiţii în valoare de 1.760 miliarde de ruble (24 miliarde de dolari) pentru 2022, în creştere faţă de investiţiile în valoare de 902 miliarde ruble programate iniţial pentru 2021, pentru a finanţa noi facilităţi de producţie şi rafinare.
Gazprom dezvoltă în prezent noi depozite pentru producţia de gaze naturale, inclusiv în Peninsula Yamal, care potrivit estimărilor Guvernului de la Moscova ar conţine peste o cincime din rezervele mondiale de gaze naturale.
Power of Siberia
În 2022, alte proiecte importante care vor fi finanţate de Gazprom sunt conducta Power of Siberia spre China precum şi facilităţi de procesare a gazelor naturale precum şi lucrări de mentenanţă pentru actuala reţea de gazoducte.
Potrivit Gazprom, anul viitor cheltuielile sale de capital ar urma să se situeze la 1.427 miliarde ruble, iar 253 miliarde de ruble vor fi alocate pentru investiţiile financiare pe termen lung şi 77 miliarde de ruble pentru achiziţionarea de active. De asemenea, împrumuturile companiei sunt estimate la 272,79 miliarde ruble în 2022.
În luna septembrie a acestui an, Gazprom, companie controlată de Kremlin, şi-a revizuit în creştere investiţiile pentru 2021, până la 1.185 miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile de capital au fost majorate la peste 1.000 de miliarde de ruble, de la suma de 864 miliarde ruble aprobată în luna decembrie a anului trecut.
Companie strategică
Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 10,4% în ritm anual, până la 158,8 miliarde metri cubi în primele zece luni ale acestui an, însă cea mai mare creştere procentuală (272,2%) s-a înregistrat în cazul livrărilor spre România, conform datelor publicate anterior de grupul rus.
Gazprom rămâne o armă remarcabilă, componentă integrantă a strategiei politice implementată de Federația Rusă la nivel mondial. Recentele dificultăți întâmpinate de UE și Ucraina au dovedit încă odată importanța companiei pentru Kremlin. (K.P.)
