Herson, obiectiv strategic pentru Putin

Herson, obiectiv strategic pentru Putin

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o invazie militară rusă

Responsabili ruşi şi autorităţile proruse instalate de Moscova au afirmat săptămâna trecută că, de asemenea, regiunea ucraineană Herson este foarte probabil să fie anexată de Rusia.
Controlul Rusiei asupra litoralului Mării Azov (Herson, Zaporojie şi Doneţk), inclusiv portul Mariupol, permite constituirea unui coridor terestru care să lege teritoriul rus de peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014.
Lansându-şi ofensiva, Vladimir Putin declarase că Rusia nu intenţionează să ocupe teritorii ucrainene.

Joaca de-a negocierile

Rusia este dispusă să reia negocierile cu Ucraina, dacă Kievul îşi exprimă disponibilitatea de a face acelaşi lucru, a declarat joi viceministrul de externe rus Andrei Rudenko.
„Nu noi am întrerupt procesul de negociere, ci partenerii noştri ucraineni sunt cei care l-au pus pe pauză. De îndată ce îşi vor exprima disponibilitatea de a reveni la masa negocierilor, în mod firesc vom răspunde afirmativ”, a declarat Rudenko într-o conferinţă de presă la Moscova.
„Principalul este să ai ce să discuţi”, a adăugat ministrul adjunct de externe rus.
Cu o zi în urmă, Kremlinul afirma că în acest moment negocierile dintre Moscova şi Kiev sunt complet suspendate din cauza „lipsei absolute de voinţă” din partea Ucrainei.
„Discuţiile nu progresează de fapt. Şi observăm o lipsă totală de dorinţă din partea negociatorilor ucraineni de a continua acest proces”, afirmase purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Mosova acuză că SUA și Marea Britanie pun piedici în procesul de pace.

Joaca de-a negocierile

Consilierul preşedinţiei ucrainene Mihailo Podoleak a confirmat că negocierile cu Rusia sunt „pe pauză” deoarece Moscova ezită să accepte că condiţiile care prevalau la începutul campaniei militare ruse în Ucraina s-au schimbat substanţial.
Negocierile dintre cele două părţi au intrat în impas cu o lună şi jumătate în urmă, după ce luptele de la Mariupol s-au intensificat şi au ieşit la iveală imagini cu atrocităţile din Bucea, o suburbie a Kievului.
Ultima rundă de discuţii faţă în faţă între delegaţiile ambelor ţări a avut loc la Istanbul, în Turcia, în 29 martie.

Share our work
Kuleba, apel către NATO

Kuleba, apel către NATO

Zelenski, mandat prezidențial dur

Zelenski, mandat prezidențial dur

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a apreciat joi că nu există motive pentru a crede că războiul pornit de Rusia împotriva ţării sale se va încheia în câteva zile, informează vineri thenews.pl.

Kuleba a făcut acest comentariu într-un interviu acordat postului polonez de ştiri TVN24.


Schimbare de ton


El a declarat că, în calitate de diplomat, ‘crede în negocieri” şi a remarcat că la recenta rundă de discuţii de la Istanbul s-a constatat „o schimbare clară de ton” din partea delegaţiei ruse.

În acelaşi timp, ministrul de externe ucrainean a spus că, deşi Rusia ”şi-a retras unele unităţi şi echipamente din nordul Ucrainei”, mai multe oraşe ucrainene continuă să fie bombardate, iar ”ruşii declară deschis că plănuiesc o ofensivă pe scară largă în regiunea Donbas”.
Dmitro Kuleba a lansat un apel către NATO să ”arate voinţă politică” şi să furnizeze echipamente militare şi muniţie Ucrainei.

El a reafirmat că Ucraina ar fi dispusă să ia în considerare un statut neutru cu condiţia existenţei unor ”garanţii şi mecanisme de securitate reale” din partea unui număr suficient de ţări. Acest statut de neutralitate ar însemna că Ucraina nu ar adera la NATO, dar ţara rămâne decisă să devină membră a Uniunii Europene.

Demers diplomatic

De asemenea, Kuleba a menţionat că preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz vor putea avea în continuare convorbiri cu preşedintele rus Vladimir Putin „pentru a încerca să pună capăt războiului şi suferinţei”.

”Totuşi, niciun acord nu poate fi convenit în numele Ucrainei şi pe la spatele ei”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Kiev.

Rusia îşi numeşte agresiunea lansată pe 24 februarie împotriva Ucrainei drept ”operaţiune militară specială pentru denazificarea şi demilitarizarea” ţării vecine.

Share our work
Germania ține NATO afară din Ucraina

Germania ține NATO afară din Ucraina

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Occidentul va ajuta Ucraina cu „bunuri militare” și va continua să ofere sprijin financiar și umanitar țării. Despre acest lucru a vorbit cancelarul german, Olaf Scholz, relatează TASS. Liderul Germaniei a anunțat că Alianța Nord-Atlantică refuză să intervină în conflictul din Ucraina. „Un lucru trebuie declarat clar și sigur: nu va exista nicio intervenție militară din partea NATO”, a spus el, subliniind că trebuie făcut tot posibilul pentru a „face armele să tacă cît mai repede posibil”.

Anterior, reprezentantul Cabinetului german de Miniștri, Steffen Hebestrait, a declarat că trimiterea oricăror militari NATO în Ucraina ar trebui să devină o „linie roșie”. Potrivit acestuia, cancelarul Germaniei Olaf Scholz a respins propunerea Poloniei de a organiza o „misiune de menținere a păcii”, Reprezentantul Cabinetului de Miniștri consideră că nu există nicio diferență între o „operațiune de ajutor umanitar, o misiune de salvare” sau o „operațiune de luptă” a NATO, indiferent de modul în care este numită. Pe 16 martie, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că la următorul summit NATO va fi prezentată propunerea de a trimite forțe de menținere a păcii ale Alianței Nord-Atlantice în Ucraina.

Share our work
Kuleba, apel către NATO

Rusia, pregătită de negocieri

Ucraina, summit strategic

Ucraina în pericol

Rusia este pregătită să-și trimită o delegație la Minsk pentru discuții cu reprezentanții Ucraina, a declarat vineri, 25 februarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă RIA Novosti.

„După cum știți, astăzi liderul Ucrainei, Volodimir Zelensky și-a anunțat disponibilitatea de a discuta despre statutul neutru al Ucrainei. Inițial, președintele rus, Vladimir Putin a spus că scopul operațiunii a fost de a ajuta LPR (n.r. – așa-zisa Republică Populară Lugansk) și RPD (așa-zisa Republică Populară Donețk), inclusiv prin demilitarizarea și ‘denazificarea’ Ucrainei. Și aceasta, de fapt, este o componentă integrală a neutralității”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Potrivit acestuia, o astfel de delegație va include reprezentanți ai ministerelor apărării și afacerilor precum și ai administrației prezidențiale.

Share our work
Eurupa, amenințată de un val de refugiați

Eurupa, amenințată de un val de refugiați

Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina

Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina

Naţiunile Unite au lansat vineri un semnal de alarmă în legătură cu un posibil val de refugiaţi dinspre Ucraina către ţările vecine în urma invaziei militare ruse, mii de ucraineni părăsindu-şi deja ţara în ultimele 24 de ore, transmite DPA.

Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a afirmat că, în cazul escaladării continue a conflictului din Ucraina, aproximativ 4 milioane de persoane vor încerca să-şi găsească adăpost în străinătate.

Mii de ucraineni s-au îndreptat deja spre Polonia, România şi Slovacia, ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi spre Rusia şi Republica Moldova.

Fondul internaţional pentru urgenţe ale copiilor al ONU (UNICEF) a afirmat că instalează adăposturi pentru femei şi copii de-s lungul rutelor folosite pentru ieşirea din ţară şi că îşi va spori prezenţa în regiune.

Slovacia a afirmat joi seară că deja se confruntă cu aglomeraţie la punctele de trecere a frontierei dinspre Ucraina. La punctul de trecere a frontierei slovaco-ucraineană Vysne Nemecke persoanele care doresc să intre în Slovacia aşteaptă şi până la opt ore, a precizat administraţia vamală slovacă.

Autorităţile sanitare slovace au anunţat că refugiaţii de război sunt exceptaţi de la toate restricţiile privind COVID-19 care se aplică altor persoane ce doresc să intre în Slovacia.

Polonia a declarat recent că intenţionează să amenajeze adăposturi de urgenţă pentru refugiaţi.

În urmă cu câteva zile, Ungaria a anunţat că va trimite trupe suplimentare la frontiera cu Ucraina pentru a gestiona un eventual aflux de refugiaţi, inclusiv prin furnizarea de ajutor umanitar.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor avea sâmbătă o reuniune de urgenţă pentru a discuta despre un potenţial val pe scară largă de refugiaţi ucraineni care s-ar putea îndrepta spre blocul comunitar. Ministrul de interne francez Gerald Darmanin, a cărui ţară asigură preşedinţia Consiliului UE, a anunţat pe Twitter convocarea acestei reuniuni, fără însă a oferi detalii despre locul şi ora întâlnirii.

Share our work
Donbass, separatiștii merg cu jalba în proțap la Kremlin

Donbass, separatiștii merg cu jalba în proțap la Kremlin

Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova

Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova

Kremlinul a afirmat miercuri seară că liderii autoproclamatelor republici separatiste pro-ruse din estul Ucrainei i-au cerut ajutor preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a respinge agresiunea armatei ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă de stat, a declarat că aceste două regiuni rebele pro-ruse au „solicitat ajutor preşedintelui Rusiei pentru a respinge agresiunea forţelor armate ucrainene”.

Rusia confirmă

Dmitri Peskov a spus că preşedintele Vladimir Putin a primit aceste solicitări din partea liderilor republicilor Doneţk şi Lugansk, Denis Puşilin şi Leonid Pasecinik, după ce luni liderul de la Kremlin a recunoscut independenţa acestora.

„Acţiunile regimului de la Kiev demonstrează refuzul său de a pune capăt războiului în Donbas”, regiunea în care se află aceste două republici, au scris separatiştii pro-ruşi, citaţi de Peskov.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a explicat că ajutorul a fost solicitat în baza tratatelor de prietenie încheiate în această săptămână cu Moscova şi care permit o prezenţă a armatei ruse în aceste teritorii separatiste.

Demers eșuat

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a solicitat miercuri, fără succes, o conversaţie telefonică cu omologul rus Vladimir Putin, pe fondul temerilor privind o invazie iminentă din partea Rusiei.

„Am luat astăzi iniţiativa unei convorbiri telefonice cu preşedintele Federaţiei Ruse. Rezultatul: tăcere”, a declarat în noaptea de miercuri spre joi preşedintele Ucrainei într-o intervenţie adresată naţiunii.

Rusia a adunat „aproape 200.000 de militari” la graniţa cu Ucraina, a mai afirmat preşedintele Volodimir Zelenski. La graniţa cu Ucraina „sunt poziţionaţi aproape 200.000 de soldaţi, mii de vehicule de luptă”, a declarat el.

În intervenţia sa, preşedintele ucrainean a avertizat că un mare război în Europa ar putea fi iniţiat de Rusia în curând. O invazie rusă a Ucrainei ar putea începe „de pe o zi pe alta” cu riscul „de a deveni începutul unui mare război în Europa”, a afirmat Zelenski, vorbind în rusă şi nu în ucraineană, aşa cum obişnuia.

Totodată, liderul de la Kiev a adresat poporului rus următorul mesaj: probabilitatea unui război cu Ucraina „depinde de voi”.

Share our work