de Vitalie Goncearov | iul. 15, 2013 | Marea Neagra, Minoritați, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina refuza sprijinul international pentru rezolvarea problemei deportatilor tatari crimeeni
Guvernul de la Kiev a adresat o solicitare diasporei tătarilor crimeeni de peste hotarele fostei republici sovietice, în care cer acesteia să acorde sprijin financiar etnicilor tatari din Crimeea, relateaza surse oficiale tatare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Suma pe care autoritățile ucrainene intenționează să o colecteze, în acest mod, este de aproximativ 91 milioane de hrivne (9 milioane de Euro). Conform surselor citate, Ministerul de Externe al Ucrainei a trimis către reprezentanțele diplomatice ucrainene din afara țării o scrisoare din partea Cabinteului de Miniștri, în care diasporei tătarilor crimeeni i se propune să contribuie la colectarea de fonduri, necesare pentru soluționarea problemelor legate de asigurarea socială a repatriaților tătari din Crimeea. Scrisoarea are atașată un deviz de cheltuieli, pregătit de Ministerul Politicilor Sociale și de de Comisia Republicană din Crimeea pentru naționalități și cetățeni deportați.
Actiuni bizare
Astfel, un exemplar al scrisorii respective a fost trimis la ambasada Ucrainei din Uzbekistan, etnicii tătari crimeeni care locuiesc în această republică sunt rugați să contribuie la finisarea construcției în Simferopol a unei școli naționale tătărești, a rețelei de gaze, a unor puncte medicale în raioanele Hoșkeldi și Novonicolaevca. În afară de aceasta, în devizul de cheltuieli sunt incluse și finisarea unui bloc locativ din orășelul Lenino și reconstrucția unei școli generale în Novoaleeevca (regiunea Herson). Costul total al lucrărilor este estimat la 91 milioane 153 mii hrivne.
Scrisoarea a fost inmanata liderului diasporei tătarilor crimeeni din Uzbekistan, președintele Centrului Cultural „Avdet”, Nusret Djemilev, de catre consulul ambasadei Ucrainei, Serghei Kononenko, diplomatul propunandu-i interlocutorului său să se adreseze reprezentanților mediilor de afaceri locale, formate in principal de tătari crimeeni și alte etnii, cu rugămintea să participe la această „acțiune umanitară”. Mentionam ca scrisori similare au fost trimise de catre Ministerul de Externe ucrainean și reprezentanților diasporei tătarilor crimeeni din Turcia.
La randul sau, seful deparatamentului relații externe al Majlisului tătarilor crimeeni, Ali Hamzin, a declarat că aceste acțiuni ale autorităților ucrainene sunt „mai mult decât stranii”. El a reamintit că o serie de state occidentale au oferit autoritatilor de la Kiev sprijin financiar pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta etnici tatari crimeeni, repatriați din regiunile unde au fost deportati de regimul stalinist.
Forte soviniste
„Organizațiile internaționale și state importante, inclusiv SUA, Canada și Turcia, și-au declarat oficial disponibilitatea de a participa la un Forum Internațional pentru restabilirea drepturilor tătarilor in patria natala, „asigurând dezvoltarea și siguranța lor în Ucraina”, a declarat acesta. Dar, conform lui Hamzin, autoritățile ucrainene au ignorat „cu încăpățânare” propunerea de a organiza un forum. „Un om sănătos la minte nu poate să înțeleagă poziția conducerii ucrainene, care „dorind” să ajute tătarii din Crimeea, caută finanțe acolo unde nu sunt, refuzand, in acelasi timp, ajutorul financiar enorm de la comunitatea internațională, care este gata să îl acorde în orice moment”, a declarat Hamzin.
Oficialul tatar vede o singură explicație a acestor acțiuni ale Kievului: „Ucraina nu este capabilă și nici nu este pregătită să rezolve problema națională a tătarilor crimeeni din cauza pozițiilor importante ocupate de forțele șoviniste în stat”. De aceea, conform opiniei lui Hamzin, garantul soluționării problemei tătarilor crimeeni poate fi doar implicarea activă în soarta repatriaților a statelor occidentale.
de Marcu Viadi | iul. 15, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele polonez, Bronislaw Komorowski, tinta oualelor nationalistilor ucraineni
Preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a fost atacat cu ouă în timpul unei vizite oficiale în Ucraina, relateaza mass-media de la Kiev, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Incidentul s-a întâmplat în oraşul Luţk, în cadrul unei ceremonii de comemorare a 70 de ani de la masacrul din regiunea Volînia. Un tânăr l-a bătut pe umăr pe liderul de la Varşovia şi a strivit un ou de sacoul oficialului. În apărarea şefului statului polonez au sărit bodyguarzii. Ulterior, tânărul a fost reţinut şi va fi cercetat pentru huliganism.
La randul lor, un grup de nationalisti polonezi au atacat cu oua cladirea ambasadei Ucrainei de la Varsovia, scandand lozinci nationaliste si cerand expulzarea ambasadorului ucrainean din Polonia.
Incidentul in care a fost implicat preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a avut loc la scurt timp după ce Komorowski a făcut apel la reconciliere istorica între ucraineni şi polonezi. Reamintim ca in timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mii de etnici polonezi si ucraineni au fost exterminaţi în masă in lupte interetnice, caracterizate de o serie de istorici drept „epurari etnice”. In acest moment, Polonia este unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai integrarii europene a Ucrainei.
de Anatol Terzi | iul. 14, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Kiev vor sa triseze in relatia cu Uniunea Europeana
Proiectul Acordului de Asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană prevede dreptul Kiev-ului de a semna tratate de aderare la alte uniuni vamale, a declarat reprezentantului Ucrainei pe lângă comisia economică al Uniunii Euroasiatice, Victor Suslov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Dacă analizăm acordul din punctul de vedere al dezvoltării relațiilor cu UE, crearea unei zone de comerț liber, atunci în art. 39 este prevăzut în mod expres dreptul Ucrainei de a adera la alte uniuni vamale. Inclusiv la Uniunea Vamală a Rusiei, Belarus și Kazahstanului. De asemenea are dreptul să semneze acorduri de creare a zonelor economice libere”, a declarat Suslov.
Totodată, oficialul a mai recunoscut că Ucraina poate semna asemenea acorduri numai în cazul în care nu vor contraveni normelor prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. Dar, conform declarației sale, asemenea contradicții pot să apară doar în sfera reglementărilor tehnice și de standartizare. „Pornind de la acest articol, noi am putea continua procesul de integrare ăn Uniunea Vamală. Dar aceasta fiind o decizie politică, eu nu pot spune acum dacă Ucraina va deveni membru al Uniunii Vamale cu drepturi depline”, a adăugat Suslov.
Răzpunzând la întrebarea jurnaliștilor dacă el exclude posibiliutatea aderării Ucrainei la Uniunea Vamală, Suslov a răspuns: „În calitate de expert și economist eu nu exclud acest fapt, deoarece proiectul acordului de asociere permite acest fapt. Dar ce va fi mai departe – este o întrebare pentru politicieni”.
de Natalia Ciobanu | iul. 14, 2013 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Omul de cultura Vadim Bacinschi, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai minoritatii romane din regiunea Odessa
Agentia de presa Karadeniz-Press a realizat recent un interviu cu ziaristul și scriitorul din regiunea Odessa, Vadim Bacinschi. După ce sudul Basarabiei a rămas timp de câțiva ani fără nicio publicație în limba română, Vadim Bacinschi a decis să înființeze ziarul „Sud-Vest” pe care îl editează în România și îl duce în casele românilor din satele românești din raioanele Ismail, Chilia, Reni, Sarata și Tatarbunar.
K.P.:-Domnule Bacinschi, ce reprezintă publicația „Sud-Vest” pe care o editați pentru românii din regiunea Odesa?
V.B.:-Ziarul „Sud-Vest” este o publicație lunară culturală, social-politică și economică pentru cititorii din sudul Basarabiei. Este o continuare a periodicului „Sud-Vest”, supliment al ziarului național „Concordia” editat la Cernăuți, care nu mai apare din 2009. Noul ziar este editat la Alba Iulia cu ajutorul doamnei Areta Moșu, vicepreședinte ASTRA și președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași. După ce apare în România îl aducem și îl distribuim în casele românilor din satele noastre din Bugeac. „Sud-Vest” mai poate fi considerat un almanah de istorie și cultură. Și astăzi, ca și mai înainte, cred că omul are șansa să evolueze citind despre istorie și cultură. Numai așa omul poate ieși din mentalitatea sovietică și să înțeleagă lucrurile care se întâmplă în jur. În paginile acestui ziar publicăm materiale de actualitate, cum ar fi despre fi apariția unei cărți, organizarea unui eveniment cultural și altele, dar și materiale ce țin de aniversări istorice. Am început să public un ciclu de articole întitulat „O istorie actualizată a satelor românești din Sudul Basarabiei”, în care vorbesc despre toate localitățile în care locuiesc români/moldoveni de la A la Z. În aceste prezentări nu vorbesc doar despre istoria localității, dar subliniez și unele aspecte de actualitate. Nu este suficient să scrii la aniversarea mareșalului Alexandru Averescu că a fost doar un mare comandant de oști și om politic, pentru că nu poți trece cu vederea că în localitatea de baștină a personalității, la Babele, nu a fost permisă organizarea conferinței în cinstea lui Averescu. Încercăm să publicăm și versuri scrise de tineri și maturi, așa cum le scriu ei. Astfel îi atragem pe tinerii cititori.
K.P.:-Cum vă explicați diferența de atitudine și dinamism dintre comunitățile de români din Bucovina de Nord și cei din sudul Basarabiei?
V.B.:-În primul rând, cei din regiunea Cernăuți sunt mai mulți, dar cel mai important lucru este că ei se declară români. Toți știu că în regiunea Cernăuți locuiesc 150 mii de români, iar ucrainenii acceptă această realitate. În Bucovina există facultate în limba română, sunt doctori în științe, sunt etnici români care dețin funcții de aleși în consiliul regional, raional, sunt mulți primari români. Dacă ceva nu le convine sau dacă le sunt încălcate drepturile, ei au curaj să spună acest lucru prin intermediul numeroaselor societăți culturale și a presei în limba română.
Nu putem spune același lucru despre românii din regiunea Odesa, care sunt mult mai puțini. Îi poți număra pe degete pe oamenii care vor și pot face ceva pentru comunitate. Asta este problema.
K.P:-După ce a fost contramandat doi ani la rând, se pare că recensământul populației din Ucraina ar putea fi organizat la sfârșitul anului 2013. Cum estimați că vor arăta datele statistice despre situația românilor/moldovenilor în Bugeac?
V.B.:-Este important să vedem cum vor fi formulate întrebările la acest capitol. Mai este și alt aspect care nu trebuie neglijat: cum vor dicta autoritățile locale, așa vom fi trecuți la rubrica „etnie” sau „limbă”. Sunt cunoscute cazuri de la recensămintele anterioare, când cei care se declarau români erau trecuți în anchete cu creionul simplu. Ultimul recensământ sovietic din anul 1989, efectuat pe teritoriul Ucrainei, a arătat că la acea dată în regiunea Odesa locuiau 145 mii de moldoveni și peste 600 de români. Recensământul populației din anul 2001 a arătat că în sudul Basarabiei sunt 124 mii de moldoveni și 724 de români. Se observă o descreștere constantă a moldovenilor. Sper că români vom avea mai mulți de această dată.
K.P.:-Ce mai scrie presa din Odesa despre românii din acest ținut?
V.B.:-În ultima perioadă, problema zonei de la Dunăre este mediatizată foarte intens. Televiziunea academiei de drept din Odesa „Akademia TV”, condusă de deputatul Serghei Kivalov, membru permanent al delegației parlamentare a Ucrainei la APCE, difuzează o emisiune săptămânală la care apar tot felul de invitați și care discută despre istorie și actualitate. Pe 10 aprilie, de ziua eliberării Odesei în al doilea război mondial „de ocupanții români”, în cadrul acelei emisiuni a fost difuzat un subiect despre România. În platou a fost invitat un analist pe nume Dergaciov, care era revoltat că Ucraina a demilitarizat complet sudul Basarabiei, neexistând nicio unitate militară care să se opună invaziei de peste Dunăre. Invitatul declara înflăcărat că tancurile românești ar putea ajunge în două ore de la Dunăre până la Nistru.
Eu am subliniat în articolele mele de câteva ori că Ucraina, de când există ca stat independent, nu a făcut nicio investiție în zona de la Dunăre, unde sunt amplasate localitățile Reni, Chilia, Ismail. Ucraina nu bagă bani în această regiune, unde oamenii sunt săraci pentru că nimic nu se mai produce. Sunt făcute doar declarații, dar pentru fapte reale nu au bani. În același timp, presa scrie tot mai des că la Ismail este pe cale să se formeze o flotilă militară. Postul național de televiziune „Inter” a difuzat un reportaj în care se spunea la modul serios că Ucraina va găsi resursele necesare pentru crearea acestei flotile pentru a dialoga mai bine cu România pe problemele ce țin de insulele dunărene disputate, problemele cu canalul Bystroe și altele.
La Bolgrad pe vremuri a fost o unitate aeropurtată denumită „desantnaia brigada”, renumită în tot bazinul Mării Negre. Acolo era o pistă de decolare, care a fost distrusă, iar acum de vreo doi ani este reconstruită la loc. Tot presa a scris că în acea unitate sunt renovate cazarmele pentru a aduce trupe de militari „având în vedere situația complicată din apropierea frontierei cu România”. Este o situație absolut aiuritoare. Autoritățile nu găsesc bani pentru îmbunătățirea vieții oamenilor care nu mai sunt siguri în ziua de mâine, dar vor să se impună din punct de vedere militar.
K.P.:-Cum precepeți interesul și atitudinea instituțiilor românești față de comunitatea românească din sudul Basarabiei?
V.B.:-România face ceea ce consideră de cuviință. Copiii români mai merg la studii în România, iar vara în tabere de odihnă. A mai fost pe aici teatrul de păpuși din RâmnicuVâlcea, la Odesa a fost teatrul „Nottara”, dar sălile de spectacol au fost goale. A mai fost organizat un concert al interpretului Ducu Bertzi în localitatea Erdec-Burnu din raionul Ismail. Este bine că se fac aceste manifestări, dar îmi este greu să le dau o apreciere.
Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer. Au mai rămas doar câteva școli cu predare în limba română. Peste zece școli românești au fost închise în 20 de ani, nu în secole. Îmi aduc bine aminte că la începutul anilor 90, când editam ziarul „Luceafărul” la Odesa, (periodic în limba română, nu cel editat în prezent de Asociația Moldovenilor din Ucraina – n. red.) în școlile noastre era predată limba română. După ce agrarienii de la Chișinău au introdus în Constituția Republicii Moldova limba „moldovenească”, au început schimbările și la noi. Mai târziu, în anul 1997 a fost semnat Tratatul de bază dintre România și Ucraina, iar în anul 1998 Anatol Fetescu a înființat Asociația Moldovenilor din Ucraina. Pentru ce? Această asociație a fost creată special pentru a spune că aici locuiesc moldoveni, nu români, și pentru a încurca României să monitorizeze respectarea drepturilor minorității românești în regiune, conform articolului 13 din Tratat. De atunci se tot fac declarații antiromânești și așa am ajuns unde suntem.
Eu îmi dau seama că România nu vrea să își facă probleme cu această țară, dar ar trebui elaborat și acceptat un program special pentru românii care mai sunt aici. România trebuie să ia atitudine.
K.P.:-Ce face Republica Moldova pentru acești români?
V.B.:-Nu știu. Când erau comuniștii la putere organizau la Reni zilele culturii moldovenești, la care Vladimir Voronin îi decora pe apărătorii moldovenismului cu ordinul „Slava Muncii”.
K.P.:-Recent, Parlamentul României a adoptat o lege prin care vlahii, moldovenii, aromânii etc. au fost declarați ca parte a națiunii române. Ce părere aveți despre acest pas făcut la București?
V.B.:-La noi, la nivel local, lucrurile vor rămâne așa cum sunt. Cei care se consideră moldoveni așa și își vor zice, pentru că ei spun că „mama este moldoveancă și tata este moldovean”. Acesta este argumentul lor. Fetescu spune peste tot că românii vin să ne românizeze, că ne bagă cu forța limba română. Mentalitatea oamenilor de aici este greu de schimbat, deoarece ei tot timpul se leagă de ceea ce a fost. Situația poate fi schimbată doar sistematic, dar mai cu seamă prin intermediul școlilor. Profesorii trebuie să le explice de mici elevilor că ei sunt români. La radio, la posturile de televiziune sunt prezentate doar aspect negative despre România.
Ne putem plânge la infinit, dar dacă părinții și dascălii nu își vor spune cuvântul și vor trece cu vederea încălcarea drepturilor, nu putem fi optimiști.
K.P.:Vă mulțumim!
de Natalia Ciobanu | iul. 13, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, repetenta la lectiile de integrare europeana
Uniunea Europeană a adus la cunoştinţa autorităţilor din Ucraina că Bruxellesul a decis să retragă cele 70 de milioane de euro alocate pentru sprijinirea reformelor din administraţia publică ucraineană, informează ediția de vineri a ziarului „Kommersant-Ukraina”, citând surse diplomatice de la Bruxelles. „Ucraina a pierdut iremediabil 70 de milioane de euro alocate anterior de UE, ca urmare a expirării termenului pentru cheltuirea fondurilor de către partea ucraineană. Această situaţie nu este propice pentru negocierile privind alocarea de noi fonduri în cadrul Parteneriatul Estic al UE”, a explicat sursa publicației.
„Kommersant-Ucraina” precizează că surse din Comisia Europeană au confirmat oficial că Ucraina a pierdut dreptul de a mai utiliza ajutorul financiar rezervat în prealabil de către UE. Cele 70 de milioane de euro erau alocate pentru susținerea reformei serviciului public, declarată o prioritate de către preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici.
Esec legislativ
Publicația ucraineana mai scrie că Bruxellesul a luat decizia de a aloca aceste fonduri în timpul elaborării Legii ucrainene cu privire la serviciul public, însă, după publicarea proiectului de lege, au apărut o serie de probleme. „În opinia UE, versiunea finală a legii (adoptată în noiembrie 2011) nu oferă o bază suficientă pentru crearea unui serviciu public independent, profesionist şi apolitic. Bruxellesul a îndemnat de mai multe ori autorităţile ucrainene să schimbe legea, explicând că astfel de modificări ar permite începerea procedurii de alocare a fondurilor europene”, a declarat o sursă din cadrul Reprezentanţei UE la Kiev. „Legea nu a fost modificată până la sfârşitului anului 2012 – termenul limită, conform procedurilor UE. Astfel, programul de reforme nu mai poate fi finanţat. Ucraina a pierdut fondurile”, a mai precizat sursa publicaţiei „Kommersant”.
de Natalia Ciobanu | iul. 12, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Deputatul Alexandr Yanukovici, un oligarh in devenire
Activele nete ale holdingului ucrainean MAKO, deţinut de Aleksandr Ianukovici, fiul cel mare al preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, au crescut anul trecut de 1,9 ori, relateaza publicaţia ucraineana „Delo”, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursa menționează că, în anul 2012, Aleksandr a câştigat 72 de milioane de dolari. Holdingul a plătit anul trecut un impozit pe venit de aproximativ 3 milioane de dolari, cu un milion mai mult decât în 2011. Grupul de companii al lui Aleksandr Ianukovici, care are peste 900 de angajaţi, a plătit în 2011 mai mult de 2,6 milioane de dolari taxe la bugetul de stat.
Potrivit „Delo”, în declaraţia sa de venit, fiul cel mare al preşedintelui ucrainean nu şi-a trecut bunurile imobiliare sau mobiliare şi nici conturile bancare. Oleksandr are o avere estimată la 196,5 milioane de dolari şi este principalul acţionar al MAKO, un holding cu 16 companii în Ucraina, Elveţia şi Olanda, evaluate în februarie 2011 la 212 milioane de dolari.
