Ucraina, amenda "record" data de CEDO

Ucraina, amenda "record" data de CEDO

CEDO condamna Ucraina

CEDO condamna Ucraina

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a obligat Ucraina să plătească companiei „Agrocomplex” 27 milioane euro în calitate de compensații pentru daunele provocate de hotărârile nedrepte ale judecătoriilor naționale, relateaza surse oficiale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia respectivă, nr. 23465/03, a fost publicată pe pagina de internet a CEDO. Din materialele dosarului rezultă că la începutul anilor 1990, „Agrocomplex” a livrat 375 mii tone de petrol rafinăriei din Lisiceansk pentru prelucrare, dar a primit doar o mică parte de produs finit. Mai târziu, departamentul de stat pentru industria petrolieră și gazifieră a recunoscut că uzina nu și-a respectat obligațiile, deoarece a livrat producția finită unor uzine de stat care duceau lipsă de combustibil. Ulterior, mai multe instanțe de judecată au confirmat datoria rafinăriei față de „Agrocomplex” de 216 mln hrivne (19,5 mln euro). Dar comisia specială a guvernului, creată în iulie 1998, a decis scăderea datoriei până la 91 mln hrivne.

Justitia europeana, ultima solutie

După câteva încercări nereușite de a face recurs în instanțele ucrainene, compania „Agrocomplex” a decis să se adreseze la CEDO. Decizia de bază pe acest dosar a fost aprobată în 2011, când CEDO a recunoscut că reclamantul s-a ciocnit cu încălcarea flagrantă a principiului supremației legii și implicarea președintelui Ucrainei de atunci, Leonid Kucima, care a influențat hotărârile instanțelor locale. Atunci CEDO nu a decis suma daunelor, dând o șansă părților să se împace, dar aceasta nu s-a întâmplat.
Conform presei ucrainene, compensația de 27 milioane de ero în acest dosar, este una record. „În niciun dosar pierdut de Ucraina nu a fost fixată așa sumă de mare”, a declarat avocatul ucrainean, Valentina Telicenco, specializată în dosare care ajung la CEDO. Conform ei, părțile pot face recurs la hotărârea CEDO în decurs de trei luni, iar dacă hotărârea va intra în vigoare, atunci compensația trebuie plătită într-o perioadă de cel mult doi ani. De remarcat că în bugetul de stat al Ucrainei pentru 2013 sunt prevăzute doar 8 mln euro pentru plata tuturor dosarelor pierdute de stat, iar conform unei statistici, Ucraina nu îndeplinește 95 % din deciziile CEDO.

Share our work
Investitorii au tot mai puțină încredere în Gazprom

Investitorii au tot mai puțină încredere în Gazprom

Gazprom, arma strategica pentru Federatia Rusa

Gazprom, arma strategica pentru Federatia Rusa

În pofida faptului că înregistrează profituri enorme, concerbul rus continuă să piardă poziții în rating-urile mondiale, iar potențialii investitori în acțiunile cele mai mari companii rusești au tot mai puțină încredere în aceasta, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În rating-ul Financial Times Global 500 pentru 2013, Gazprom a ocupat locul 57, pierzând într-un singur an 26 poziții, fiind astfel eliminat din lista celor mai mari 50 companii din lume. De menționat că pentru clasament au fost folosite datele despre capitalizarea companiilor valabile in data de 28 martie 2013, iar incepand cu data de 2 aprilie 2013, Gazprom a scăzut în preț și mai mult – capitalizarea companiei a coborât sub pragul de 100 miliarde dolari. Aceasta, in pofida faptului ca, in urma câțiva ani conducerea gigantului rus isi declara intenția de a ocupa locul întâi în clasament, considerand ca, treptat, capitalizarea concernului va ajunge la aproximativ 1 trilion dolari.

Apple, cea mai scumpa companie

În clasamentul care analizează corporațiile mondiale pe baza capiatalizării, concernul rus este situat între Walt Disney și McDonald’s. Conform Financial Times Global 500 cea mai scumpă companie din lume rămâne Apple cu o capitalizare de 415,7 mlrd dolari. Locul doi este ocupat de compania ExxonMobil cu 403,7 miliarde dolari.
În alt rating publicat recent de Fortune Global 500, unde companie sunt clasate după venitul anual, Gazprom-ul a scazut mai multe poziții. Anul acesta a ocupat locul 21, deși cu un an înainte era pe 16. Primele trei locuri sunt ocupate de compania olandezo-britanică Royal Dutch Shell, compania americană de retail, Wal-Mart, și ExxonMobil.

Gazprom, imun la criza?

În 2008, atunci când criza financiară mondială era la inceput, conducerea politica rusă, și mai ales conducerea Gazprom, nici nu vroiau să audă de criză. Mai mult ca atât, oficialii declarau că vor ajunge să vândă gazul cu 500 dolari pentru 1 mii de metri cubi, iar capitalizarea companiei va depăși 1 trilion dolari.
Intentiile partii ruse au fost afectate de catre criza. Astfel, in 2011, răspunzând la întrebările corespondentului revistei germane Der Spiegel, șeful concernului rus, Alexei Miller încerca să păstreze o atitudine pozitiva. „Cu doi ani în urmă ați prmis că veți ridica capitalizarea Gazprom până la 1 trilion dolari și să transformați concernul în cea mai mare companie din lume. Dar în schimb cotația la bursă a Gazrpom a scăzut de la 300 miliarde la 130 miliarde dolari. Înseamnă aceasta că epoca „de aur” a Gazprom-ului a trecut?” a întrebat jurnalistul german.
„A trecut epoca „de aur” nu a Gazprom-ului, ci a capitalismului financiar, baza căruia sunt exclusiv valorile de hârtie. Despre capitalizarea de un trilion de dolari noi am vorbit în 2008, până la criza financiară mondială, în sistemul de coordonate ale capitalismului financiar de hârtie. Iar acest sistem s-a discreditat”, a răspuns Miller.

Proiecte neprofitabile

Conform estimarilor expertilor, Gazprom-ul nu valoreaza mai mult de 100 de miliarde de dolari, deși, conform Fortune, profitul Gazpromului a fost de 38,1 miliarde dolari. Această sumă este chiar mai mare decât al liderului clasamentului, Royal Dutch Shell, care a obținut 26,6 miliarde dolari. Gazprom a obținut profituri mai mici decât ExxonMobil (44,9 miliarde dolari) și Apple (41,7 miliarde dolari).
Experții și analiștii economici totuși nu sunt surprinși de căderea Gazprom-ului în ratingurile de profil. Astfel, conform reprezentantului companiei de consulting RusEnergy, Mihail Krutihin, situația reflectă lipsa de interes a investitorilor pentru investitii pe termen lung in companie. „Motivul este unul simplu–Gazprom investește sume enorme în proiecte care niciodată nu vor fi profitabile și nici măcar nu se va reusi recuperarea investitiilor. Este suficient să ne amintim de proiecte precum construcția unei uzine de lichifiere a gazelor naturale în Vladivostok, exploatarea depozitelor de gaze din Yakutia (cu perspectiva de a exporta gazul în China), construcția „South Stream”, etc. Concernul, la indicațiile conducerii politice a țării, investește în proiecte extrem de scumpe și inefective din puct de vedere economic, de aceea nu există încredere din partea investitorilor, situatie care nu se va schimba in viitorul apropiat” este convins Krutihin.

Considerente politice

Același punct de vedere este împărtășit și de directorul departamentului de analize al agenției „Invest cafe”, Grigorii Birg. „Datele rating-ului au evidențiat bine situația privind costul acțiunilor companiei la bursă, care din toamna lui 2012 a scăzut cu 35 %. Chiar dacă a recuperat o parte din pierderi în această vară, pentru mulți investitori este chestionabilă politica ambiguă a conducerii companiei față de construcția gazoductelor în Europa, deciziile fiind luate mai mult din considerente politice, decât din motive de fezabiitate economică”, a declarat Birg. Iar la toate acestea se adaugă și presiunile concurenților interni, care pe fondalul scăderii vânzărilor Gazprom-ului au reușit să își mprească cota pe piața internă a gazelor naturale din Federatia Rusa.

Share our work
Transparency International Ucraina, tinta pentru justitia selectiva din Ucraina

Transparency International Ucraina, tinta pentru justitia selectiva din Ucraina

Tranparency International Ucraina deranjeaza autoritatile de la Kiev

Tranparency International Ucraina deranjeaza autoritatile de la Kiev

Directorul executiv al Tranparency International Ucraina, Oleksii Hmara, riscă să fie penalizat de autoritățile ucrainene pentru că a organizat un protest pașnic în scuarul Administrației Prezidențiale din Kiev, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In data de 24 iulie, în fața instituției prezidențiale de la Kiev a avut loc un protest pașnic teatralizat, intitulat „Sparge peretele birocrației”, organizat de Transparency International împreună cu organizatia „Comitetul anticorupție” din Ucraina. Prin această acțiune organizatorii au vrut să demonstreze că societatea civilă ajunge cu greu la factorii de decizie pentru a face propuneri în domeniul combaterii fenomenului corupției, una dintre cele mai grave probleme din Ucraina.

Decizie controversata

Aceasta nu a fost prima acțiune prin care Transparency International a încercat să demonstreze că societatea civilă din Ucraina este neglijată. De această data însă protestatarii pașnici au reușit să transmiă unui angajat al Administrației Prezidențiale de la Kiev o scrisoare.
La sfârșitul evenimentului însă un reprezentant al autorităților a declarat că activiștii nu aveau dreptul să organizeze protestul, deoarece există o decizie judecătorească care interzicea organizarea acțiunilor de protest în perimetrul sediului instituției prezidențiale din Kiev, valabilă până la sfârșitul anului 2013. Astfel, oamenii legii au deschis o anchetă pe numele lui Oleksii Hmara, pe motiv că acesta a comis o infracțiune administrativă.
„Nici măcar nu-mi pare rău, dar este ridicol că autoritățile au venit să ne anunțe despre interdicția de a organiza protestul abia după ce l-am încheiat. Oare s-au speriat de camerele de luat vederi? Noi, Transparency International Ucraina, am încercat să atragem atenția Administrației Președintelui față de politica anticorupție incapabilă a statului. Dacă amendarea mea este un preț pentru spunerea adevărului despre starea reală a lucrurilor din țară, Transparency International Ucraina este gata să-l plătească”, a declarat Hmara.

Lupta cu corupția este mimată

Recent Transparency International a prezentat un raport de monitorizare privind realizarea programului de stat pentru combaterea și prevenirea corupției în perioada anilor 2011- 2015. „Punctele ratei de succes a programului de stat este de numai 2,7 din 5 posibile, ceea ce reprezintă o realizare de 54%.  Acest lucru înseamnă că fiecare a doua sarcină a fost realizată pe jumătate”, a comentat rezultatele raportului Oleksii Hmara.
Expertul a subliniat că pentru programul anticorupție statul trebuia să aloce 820 de milioane de grivne, dar în realitate nu a fost finanțat. Hmara a mai subliniat că cele mai puține realizări au fost în domeniul facilitării accesului la informația publică și reformarea instituțiilor de drept – Ministerul de Interne și Procuratura.
„Această stare de lucruri ar putea afecta procesul de integrare europeană a Ucrainei. Realizarea punctelor din programul anticorupție a fost o cerință a GRECO (Grupul de State impotriva Corupției al Consiliul Europei), iar Uniunea Europeană va ține cont de aprecierile acestei organziații în ajunul summit-ului din noiembrie Ucraina-UE”, a mai subliniat Oleksii Hmara.

Miza politica

Opoziția parlamentară de la Kiev susține concluziile experților. „Pentru combaterea corupției este nevoie de voință politică. Dar cum este posibil ca în țara noastră puterea să lupte cu sine însăși?!”, a declarat Sergjei Sas, deputat în fracțiunea parlamentara a „Batkivșcina”.
Responsabilul pentru politica anticorupție din Guvernul de la Kiev, Andrei Bogdan, a refuzat să comenteze rezultatele monitărizării. Partidul Regiunilor, aflat la guvernare, a remarcat însă că Ucraina a respectat toate obligațiile față de Uniunea Europeană, adoptând un pachet de legi anticorupție. „Ar fi fost straniu să nu majorăm salariile pentru a da bani pentru lupta cu corupția. Este o prostie! Rada Supremă a adoptat aproape tot pachetul de legi anticorupție. Ne-a mai rămas să adoptăm legea privind Procuratura și să modificăm legea privind achizițiile publice. Cred că în UE ne vor înțelege”, a precizat deputatul Vladimir Oleinik din Partidul Regiunilor.

Share our work
Patriarhul rus Kirill va debarca la Kiev într-un tren blindat

Patriarhul rus Kirill va debarca la Kiev într-un tren blindat

Patriarhul rus Kirill intra triumfal in Kiev

Patriarhul rus Kirill intra triumfal in Kiev

Capul Bisericii Ortodoxe Rusești va sosi la Kiev, la serbarea dedicată împlinirii a 1025 ani de la Creștinarea Rusiei Kievene, vineri, 26 iulie 2013, într-un tren blindat, a declarat șeful serviciului de presă al Patriarhiei Ortodoxe Ruse, Alexandr Volkov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „În tren vor fi și reprezentanții bisericilor ortodoxe autocefale. În afară de aceeasta, într-un vagon-templu special va fi transportată Crucea Sfântului Andrei, care pentru prima dată va fi adusă în Ucraina. În vagonul respectiv, pe tot parcursul drumului, vor avea loc slujbe religioase. Acest tren va unifica simbolic cele trei capitale, Moscova, Kiev și Minsk (n.r.-unde patriarhul Kirill va pleca in data de 29 iulie 2013)” a precizat acesta. Sursa citata a mai declarat ca la ceremonii vor mai lua parte si o serie de lideri ai bisericilor ortodoxe autocefale, precum Preafericitul Teodor, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi, Preafericitul Teofil, Patriarhul ortodox grec al Ierusalimului, Preafericitul Irineu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Preafericitul Neofit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Bulgaria, Preafericitul Ilie, Patriarhul-Catolicos al întregii Georgii, Preafericitul Hrisostom, Arhiepiscop de Noua Justiniana şi al întregului Cipru, şi Preafericitul Sava, Mitropolit al Varşoviei şi al întregii Polonii.

Crucea Sfantului Andrei, pazita de forte speciale

Din declarațiile oficialilor Căilor Ferate Ucrainene, citati de KARADENIZ PRESS, trenul, inchiriat in mod special, este un hotel pe roți, exact ca cel folosit de Stalin si alti lideri ai URSS, compus din cinci vagoane, ultimul fiind transformat in capela. Sursele citate au mai declarat ca paza trenului este asigurata de catre forte speciale ale Federatiei Ruse si Ucrainei, fiind comparata cu dispozitivul de securitate care asigura paza presedintelui rus Vladimir Putin in timpul deplasarilor sale.
Pentru trenul respectiv a fost elaborat un grafic special de mișcare și va circula doar pe linii speciale, fără a se întâlni cu alte trenuri. Conform agendei patriarhului rus, acesta va merge de la gara centrala din Kiev catre manastirea „Lavra Kiev-Pecherska”, unde va oficia o slujbă, începând cu ora 21.00. Crucea Sfântului Andrei va fi expusă în Catedrala Trapezelor.
Totodata, slujba principala de pe Colina Vladimirskaia din data de 27 iulie 2013 va putea fi asistată doar de către posesorii invitațiilor speciale, reprezentantii Patriarhatului rus recomandand celorlalți doritori să privească slujba la televizor.
Totodata, Biserica Ortdoxă Ucraineană a Patriarhatului de la Kiev (aflata in opozitie fata de Biserica Ortodoxa Rusa) are planificate manifestații separate dedicate Zilei Creștinării Rusiei Kievene. Astfel, in data de 28 iulie 2013, în Catedrala Vladimir, sediul acesteia, va avea loc Sfânta Liturghie, la care accesul este liber.

Share our work
Nave militare NATO, într-o vizită amicală, la Odesa

Nave militare NATO, într-o vizită amicală, la Odesa

Fregata spaniola, Blas de Lezo, in vizita la Odessa

Fregata spaniola, Blas de Lezo, in vizita la Odessa

Două fregate ale Grupului Maritim Permanent al NATO 2 (SNMG2), „Blas de Lezo”, din Spania, şi „Salihreis”, din Turcia, au sosit în portul din Odesa într-o vizită amicală, informează serviciul de presa al Ministerului ucrainean al Apărării, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe parcursul vizitei amicale de trei zile la Odesa, marinarii străini vor avea o serie de întrevederi cu mai mulţi oficiali ucraineni, cu care vor discuta despre cooperarea dintre NATO şi Ucraina în domeniul maritim, precum şi despre organizarea unor schimburi de experienţă între cele două părţi.
De asemenea, marinarii spanioli de pe vasul Blas de Lezo vor depune coroane de flori la monumentul amiralului de origine spaniolă José de Ribas, care se află la Odesa. Amiralul spaniol, aflat în serviciul militar rus, a fost primul guvernator al oraşului-port.
Reamintim ca principala bază a marinei militare ucrainene se află în orașul Sevastopol, din peninsula Crimeea, unitati militare navale stationand, la Odesa, Oceakov, Nikolaev și Feodosia.

Share our work
Preşedintele rus Vladimir Putin va întreprinde o vizită în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin va întreprinde o vizită în Ucraina

Liderul rus, Vladimir Putin, debarca la Kiev

Liderul rus, Vladimir Putin, debarca la Kiev

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va întreprinde, pe  27 iulie 2013, o vizită de o zi în Ucraina, pentru a participa la ceremoniiile organizate cu ocazia celebrării a 1025 de ani de la Încreştinarea Rusiei Kievene, scrie Pravda, citată de KARADENIZ-PRESS. Pe parcursul şederii sale în capitala ucraineană, Putin va discuta cu oficialii ucraineni despre producţia de avioane de transport An-124 Ruslan, dar şi despre integrarea europeană a Ucrainei, care stârneşte îngrijorări la Moscova, iar pe final, liderul de la Kremlin va pune la punct, alături de omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, anumite detalii legate de aniversarea a 200 de ani de la naşterea poetului Taras Şevcenko. Vladimir Putin va fi însoţit la Kiev si de către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii.

Ultima ocazie

Presa din Rusia scrie deja că această vizită este ultima ocazie când Putin poate să-l convingă pe liderul ucrainean, Viktor Ianukovici, să renunţe la ideea integrării europene şi să se orienteze spre Uniunea Economică Eurasiatică.
În timp ce unii lideri de opinie îl acuză pe Viktor Ianukovici că „joacă la două capete”, făcând promisiuni de strânsă prietenie atât Occidentului, cât și Federației Ruse, primul șef de stat al Ucrainei, Leonid Kravciuk,  consideră că Ianukovici poate face față presiunilor din partea lui Putin. Kravciuk susține că în anii de președinție, Ianukovici a acumulat experiență pentru a riposta în disputele complicate cu Rusia, care continuă să considere Ucraina o zonă aflată sub influență rusească.

Zona de influenta

„Toți președinții Rusiei – și Elțin, și Putin semnează decrete privind „sfera de influențe a Rusiei” unde cu negru pe alb scrie: „În orbita intereselor Rusiei este inclusă și Ucraina”. Ei nu se sfiesc să recunoască acest fapt și profită de orice moment de slăbiciune, pentru a-l suprima pe cel care vrea să fugă. Imediat ce Ianukovici a început să apere interesele țării, a început să fie văzut „altfel”, nefiind pe placul Rusiei”, a declarat Kravciuk pentru ziarul „Deni”.
Primul președinte al Ucrainei independente a mai presupus că dacă la alegerile prezidențiale din 2010 Ianukovici ar fi sot mai pregătit politic, ar fi existat șanse la Acordurile de la Harkov să nu fie semnate (privind rămânerea Flotei Ruse în Crimeea până în anul 2042 – n.red.).
„Atunci Ianukovici a fost prins de ruși fără să fie pregătit. Dar situația s-a schimbat. Recent a avut loc reunirea summit-ului Euroasiatic, eu am citit documentele care nu au fost publicate. Dacă Ianukovici nu avea o poziție fermă referitor la asocierea cu UE, ar fi izbucnit un conflict. De aceea statutul de țară asociată al Ucrainei va fi un mare plus. Din păcate, nu a fost o asemenea voință politică în timpul semnării Acordurilor de la Harkov”, a mai subliniat Leonid Kravciuk.

Gazprom debarca la Kiev

Şeful concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, va fi inclus în componenţa delegaţiei ruse care va efectua o vizită la Kiev, pe 27 iulie, în cadrul vizitei preşedintelui rus, Vladimir Putin, în Ucraina, cu ocazia împlinirii a 1025 de ani de la Creştinarea Rusiei Kievene. „Pe lângă miniştrii din blocul economic al Guvernului rus, este planificată participarea la manifestările festive şi a şefului „Gazprom”, Aleksei Miller”, au declarat pentru agenția UNIAN surse din anturajul președintelui rus.
Serviciul de presă al „Gazprom” a refuzat să confirme sau să dezmintă informația. Anterior Aleksei Miller a făcut o serie de declaraţii dure la adresa Kievului, în contextual în care Ucraina încearcă să obţină independenţa faţă de Rusia în domeniul gazelor.
Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că la sărbătoare vor mai particopa președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, și cel al Serbiei, Tomislav Nikolici. Presa ucraineană mai informează că în perioada 26-28 iulie, în timpul evenimentului, circulația rutieră în Kiev va fi blocată pe principalele artere din centrul orașului.

Share our work