de Anatol Terzi | aug. 18, 2013 | Asia Centrală, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iranul este gata sa exporte gaz in Ucraina si Moldova, a declarat ambasadorul iranian in cele doua state, Akbar Qasemi Aliabadi, citat de ISNA si preluat de Karadeniz Press. „Iran este in posesia unor rezerve masive de gaz si deja exporta foarte mult din acest volum in Rusia. Preturile mari ale gazului rusesc i-au determinat pe rusi sa caute modalitati de a reduce dependenta de propriile resurse de gaz. Iranul, tara ce detine a doua rezerva mondiala de gaz dupa Rusia, incearca in prezent sa-si mareasca productia de gaze prin aceeptarea unor investitii interne si straine la proiectul gazifer South Pars. Perimetrul are 28 de campuri de gaz ce pot fi exploatate si se situeaza intre Iran si Qatar. Se estimeaza ca in toate acestea exista circa 14 trilioane de metri cubi de gaz si 18miliarde de metri cubi de gas sub forma condensata. Campul de gaz South Pars este cel mai mare din lume si este localizat in apele Golfului Persic. O parte din campul de gaze naturale a fost descoperit in 1971 in Qatar in colaborare cu Shell. Productia a inceput in 1989. In Iran prima descoperire dateaza din 1990, dezvoltarea campului a inceput in anul 2003 in mai multe etape. Aici se gasesc circa 8% din rezervele mondiale de gaz si jumatate din cele ale Iranului.
Legaturi comerciale stranse cu Kievul
Agentia Karadeniz Press a scris ca Ucraina intentioneaza sa sporeasca schimburile de produse agricole cu Republica Iran si sa echilibreze balanta comerciala in sectorele graului si petrolului. „Relatiile diplomatice dintre Ucraina si Iran sunt la un nivel ridicat astazi. In particular, as vrea sa notez interesul comun in domeniul agricol. In septembrie este planifica functionarea unei comisiile interguvernamentale ucraineano-iraniana, fapt ce va servi la intensificarea cooperarii in sectorul agricol”, declara in urma cu o saptamana ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Prisiazniuk. El a explicat ca schimbul comercial de produse agricole intre cele doua tari s-ar putea mari de intre trei si cinci ori. „Astazi, Iranul se afla pe locul 13 intre tarile care importa grau din Ucraina. In perspectiva, ar putea deveni a saptea. Pentru acest lucru, Ucraina intentioneaza sa mareasca exporturi de grau si floarea soarelui catre Iran, precum si sa mareasca aria unor produse agricole exportate pe piata iraniana. De asemenea, Ucraina este gata sa ajute Iranul la dezvoltarea stiintifica a culturilor de grau”, a mai spus ministrului ucrainean.
de Marcu Viadi | aug. 13, 2013 | Asia Centrală, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina intentioneaza sa sporeasca schimburile de produse agricole cu Republica Iran si sa echilibreze balanta comerciala in sectorele graului si petrolului, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Prisiazniuk, citat de Ukrinform. „Relatiile diplomatice dintre Ucraina si Iran sunt la un nivel ridicat astazi. In particular, as vrea sa notez interesul comun in domeniul agricol. In septembrie este planifica functionarea unei comisiile interguvernamentale ucraineano-iraniana, fapt ce va servi la intensificarea cooperarii in sectorul agricol”, a mai spus oficialul de la Kiev. El a explicat ca schimbul comercial de produse agricole intre cele doua tari s-ar putea mari de intre trei si cinci ori. „Astazi, Iranul se afla pe locul 13 intre tarile care importa grau din Ucraina. In perspectiva, ar putea deveni a saptea. Pentru acest lucru, Ucraina intentioneaza sa mareasca exporturi de grau si floarea soarelui catre Iran, precum si sa mareasca aria unor produse agricole exportate pe piata iraniana. De asemenea, Ucraina este gata sa ajute Iranul la dezvoltarea stiintifica a culturilor de grau”, a mai spus ministrului ucrainean.
de Razvan Iorga | aug. 12, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Potrivit ultimelor sondaje de opinie din Ucraina, boxerul Vitali Kliciko, in prezent liderul partidului de opozitie UDAR din Rada Suprema ucraineana, se afla in topul preferintelor la Kiev, acolo unde este vazut ca primar. Sondajul a fost facut de in lunile iunie si iulie ale acestui an de catre Research & Branding Group. „Kliciko se afla in topul preferintelor rezidentilor din Kiev, 18% dintre acestia vazandu-l pe boxer ca pe viitorul primar al orasului, in timp ce doar 10% dintre acestia ar vota pentru primarul in functie, Oleksandr Popov. Respondentii au mai spus, in proportie de 5%, ca ar vota in aceasta functie pe parlamentarul independent Petro Porosenko, mai precizeaza sondajul Research & Branding Group, postat pe site-ul oficial. Daca Kliciko ar participa la aceste alegeri locale, topul ar arata asa: 33,1% ar vota cu Kliciko, 16,2% ar vota pentru Popov, in timp ce 11,1% ar merge pe mana lui Porosenko. In cazul in care liderul UDAR nu ar candida, Porosenko si Popov se afla in topul preferintelor electoratului kievian cu cate 18,2%, in timp ce Mikola Katerinciuk i-ar urma cu un procent de 11,2%. In proportie de 72%, kievienii vor un personaj care sa nu faca parte dintr-un partid din opozitie sau de la putere, ci mai degraba un personaj independent. In luna iunie, sondajele il dadea pe Kliciko mai popular decat pe actualul presedinte Viktor Ianukovici. Daca alegerile prezidentiale din Ucraina ar fi avut loc astazi, cel mai mare numar de voturi a alegatorilor – 16% – ar obtine liderul partidului UDAR Vitalii Kliciko. Pentru actualul presedinte, Viktor Ianukovici, ar vota doar 14% dintre ucraineni. Kliciko nu s-a decis deocamdata daca va participa la alegerile prezidentiale din 2015 sau nu. Kliciko este popular printre tinerii alegatori in regiunile vestice si centrale ale Ucrainei. Foarte important, potrivit unui sociologilor din Kiev, este faptul ca Kliciko se implica personal in actiunile opozitiei.
de Anatol Terzi | aug. 12, 2013 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa recentele declaratii ale unor oficiali maghiari in Romania prin care s-a cerut expres autonomie pentru etnicii maghiari si reorganizare administrativa pe criterii etnice, presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Universitatea de Vara de Izvorul Muresului, dedicata problemele romanilor din comunitatile istorice romanesti din jurul granitelor, ca Bucurestiul va isi va schimba pozitia fata de statele vecine care nu respecta drepurile romanilor din aceste zone. Pe langa Ungaria, seful statului a criticat si politicile Serbiei si Ucrainei in aceasta privinta. „Drepturile pentru minoritati sunt o emblema a nivelului de democratie. Pentru mine este clar ca si Serbia siUcraina mai au pasi multi de facut pentru a ajunge la a fi definite ca state democratice. inca nu se intelege la nivelul politic, in aceste tari, ca avantajul de a avea minoritatea recunoscuta a altui stat pe teritoriul tau este urias. Ei nu realizeaza inca acest tip de avantaje care consolideaza relatia bilaterala si fac din tara mama un partener al acelui stat in orice fel de conditii, nu numai cand e vorba de minoritati”, a afirmat seful statului, la Universitatea de vara de la Izvoru Muresului. Basescu a precizat ca presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, si-a tinut promisiunea in a fi adoptata o legislatie care sa permita invatamantul in limba materna, insa problema tine in prezent de aplicarea legii. El mai spus ca Romania isi va asum a„leadershipul punerii la punct a Budapestei”.
Mecanismele de divizare etnica, criticate de Basescu
Presedintele a precizat ca eforturile diplomatiei romanesti se vor concentra asupra implementarii legislatiei existente in Ucraina, care ar fi similara cu aceea din Romania. „Pe noi ne deranjeaza faptul ca in Ucraina se incearca aceasta impartire a romanilor in moldoveni si romani”, a mentionat Basescu. El a facut un apel catre toti cei aflati in afara granitelor sa se declare romani cu ocazia recensamintelor care vor fi organizate in perioada urmatoare. „Urmeaza recensaminte in diverse state din jurul frontierelor Romaniei. Declarati-va, fratilor, romani, nu moldoveni, nu vlahi sarbi sau mai stiu eu ce alte identitati s-au construit in timpul regimurilor comuniste si astazi ne vine greu sa spunem ca mai suntem romani. Romania trateaza cu respectul cuvenit si cu toata atentia orice minoritate, fie ca vorbim de vlahi, fie ca vorbim de armani, fie ca vorbim de moldoveni care se recunosc a fi romani. Deci, sprijinul Romaniei va veni pentru aceia care se recunosc a fi romani”, a mai afirmat seful statului. El a mai facut apel catre Kiev sa rezolve problema scolilor in limba romana. „Problema scolilor: sa stiti ca este tot o cedare a comunitatilor de romani. Acest lucru s-a intamplat, si nu e neaparat de acuzat, de a face in Ucraina scoala pentru romani, acopera un risc, sa nu iti gasesti de lucre in Ucraina pentru ca nu vorbesti ucraineana, acelasi lucru si in Ungaria. Asta le spunem si noi liderilor UDMR care insista pe scoli in maghiara”, a mai declarat Basescu.
Fara divizare si certuri in Timoc
Seful statului a declarat ca si in Serbia nivelul de democratie este inca scazut si ca asociatiile de romani de acolo sunt in continuare divizate, fapt ce impiedica o coagulare a lor pentru a-si cere drepturile. „Problemele romanilor din Timoc si din Serbia, in general, inclusiv din Banatul sarbesc. A fost domnul presedinte al romanilor din Banatul sarbesc, a avut o interventie in care spunea ca Romania nu a sprijinit suficient romanii din Serbia. Nu ati stiut cumva ca v-ati judecat trei ani pentru functia de presedinte al asociatiei, timp in care Romania nu a avut un partener acolo? A fost semanlul pe care am vrut sa il dau, sa nu credeti ca nu stim exact ce se intampla in tarile din jur cu comunitatile romane. In ceea ce priveste vlahii, multi nu recunosc ca sunt romani. Cei mai multi se declara vlahi sarbi. Politicile de asimilare in Valea Timocului de 200 de ani au dat rezultate. Problema pe care vrem sa ne-o punem este: Cum contrabalansam aceste politici de asimilare a romanilor? Primul lucru pe care putem sa il facem este solidaritatea romanilor din afara granitelor intre ei. Cate asociatii se cearta intre ele in Valea Timocului? Primul lucru pe care as vrea sa vi-l cer dvs este solidaritatea romanilor din afara Romaniei intre ei. Daca vreti ca Romania sa fie eficienta in a va sprijini, va trebuie corectitudine si solidaritate. Romania poate sa finanteze programe pentru recuperarea romanismului, dar ne este imposibil sa o facem atat timp cat comunitatile de romani sunt fragmentate. Primul apel pe care il fac, in mod deosebit celor care reprezinta asociatiile de vlahi romani din Valea Timocului, este solidaritatrea tuturor vlahilor romani”, a mai spus Basescu.
Republica Moldova nu este pregatita pentru unire
In ceea ce priveste Republica Moldova, seful statului a declarat ca si de la Chisinau trebuie sa se vorbeasca de unire, nu numai de la Bucuresti si ca in momentul de fata nu exista premizele pentru un astfel de eveniment. „Atat timp cat in constitutia Republicii Moldova se vorbeste de moldoveni, e un impediment. Eu sper ca autoritatile moldovene sa ia in calcul acest lucru. Eu cred ca de la cetatenii Republicii Moldova sa vina initiativa corectarii acestei probleme. Vorbim de unirea Republicii Moldova cu Romania: Oameni buni, exista in populatia Republicii Moldova un filon sanatos care sprijina acest lucru. Dar marea majoritate a populatiei nu doreste acum unirea cu Romania. Le spun cetatenilor Republicii Modlova: Cereti unirea si-o veti avea, dar cereti-o! Daca in Romania nu exista nici un partid romanesc care sa nu vrea unirea, dar in Republica Moldova cel mai mare partid, Partidul Comunist este pentru integrarea Moldovei in Eurasia. Romania vrea unirea cu Moldova? Da, Romania o vrea, dar Republica Moldova nu vrea unirea. Noi sustin ca solutia pentru moment este Republica Moldova in UE, acolo unde ne vom intilni si unde nu veti mai fi obligati sa platiti viza pentru UE 500 de euro”, a declarat Basescu in fata participantilor la Universitatea de Vara de Izvorul Muresului, organizata de Fundatia pentru Romanii de Pretutindeni.
de Anatol Terzi | aug. 7, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul transnistrean, Evghenii Sevciuk, a cazut in dizgratia Kremlin-ului
În pofida faptului că Federaţia Rusă are relaţii strânse cu autorităţile de la Tiraspol, sprijinind financiar şi politic integrarea euroasiatică a Transnistriei, preşedintele rus, Vladimir Putin, a transmis un mesaj dur actualei administraţii transnistrene, condusă de Evghenii Şevciuk, consideră analiştii politici, citaţi de mass-media tiraspoleană. În timpul lucrărilor Forumului Internaţional al Tineretului „Seligher”, liderul rus s-a prefăcut că nu recunoaşte drapelul folosit de către autorităţile transnistrene.
„Ce fel de drapel este acolo, cel cu seceră şi ciocan? Este al belaruşilor?” a întrebat sarcastic Putin. „Transnistria! Transnistria!”, i-au răspuns strigând membrii delegaţiei transnistrene, cărora nu li s-a permis să-i adreseze întrebări lui Putin.
Reamintim ca steagurile Transnistriei şi Belarusului se aseamănă, deoarece conţin dungi roşii şi verzi, însă cel transnistrean a păstrat şi vechile simbolurile sovietice, secera şi ciocanul.
Divergenţe ascunse
Surse de la Tiraspol au declarat pentru agenţia de presă KARADENIZ PRESS că delegaţia transnistrană la lucrările Forumului Internaţional al Tineretului „Seligher”, unde invitat de onoare a fost şeful statului rus, Vladimir Putin, a fost compusă din membri ai formaţiunii politice „Vozrojdenie”, condusă de Evghenii Şevciuk. Comportamentul dur al lui Vladmir Putin faţă de delegaţia transnistreană a fost interpretată la Tiraspol drept un semnal că Moscova nu este mulţumită de prestaţia lui Şevciuk, precum şi de evoluţia situaţiei politice şi economice din Transnistria.
Integrare euroasiatică
Reamintim că organizaţia rusa “Integrarea Euroasiatică” a deschis saptamana trecuta un birou la Tiraspol, care vizează, in mod oficial, dezvoltarea programelor în vederea acordării de ajutoare materiale populatiei si autoritatilor locale din regiunea transnistreana. Conform surselor citate, fondatorul organizaţiei, înființată în noiembrie anul trecut, este deputatul rus Alexei Juravliov, membru al Comisiei de Apărare a Dumei de Stat a Federatiei Rusa. Totodata, Juravliov este şi liderul Partidului Rodina, fondat de actualul vicepremier rus, Dmitri Rogozin, cunoscut pentru sustinerea acordata fortelor politice din Republica Moldova, care sprijina integrarea euroasiatică a fostei republici sovietice.
60 de milioane
Economistul Serghei Melnicenko de la Tiraspol a declarat, recent, într-un interviu, că Rusia va acorda regimului separatist de la Tiraspol ajutoare umanitare în valoare de 60 de milioane de dolari pentru construcţia a 12 obiective de infrastructură socială, iar proiectele finantate vor fi coordonate si implementate prin intermediul organizaţiei Integrarea Euroasiatică.
Mass-media regionala mai precizeaza ca Rusia continuă să finanţeze Tiraspolul cu zeci de milioane de dolari, în condițiile în care datoria totală a regiunii seoparatiste transnistrene pentru gazul rusesc a depășit 3,5 miliarde de dolari. Anul trecut, Tiraspolul a primit peste 7 milioane de dolari din partea Rusiei, iar banii au fost utilizaţi pentru majorarea cu 15 dolari a pensiilor, dar şi pentru îmbunătăţirea alimentaţiei în spitale şi şcoli.
Sprijin financiar
La începutul lunii mai 2013, vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a anunţat că autoritatile federale ruse vor acorda regiunii separatiste din stânga Nistrului ajutor umanitar în valoare aproximativ 25 de milioane de euro. Din ajutorul promis, Tiraspolul a primit deja, în luna iulie 2013, patru ambulanţe noi.
Sprijinul rusesc acordat administraţiei de la Tiraspol, în perioada 2007-2010, a fost de aproximativ 55,5 milioane de dolari. În vara anului 2010, Rusia a suspendat transferurile, o masura interpretata ca fiind un semnal clar ca Moscova nu mai sustine regimul Smirnov, reluandu-le în 2011, dupa instalarea la Tiraspol a administratiei condusa de noul lider transnistrean, Evghenii Sevciuk.
de Natalia Ciobanu | aug. 7, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul rus, Dmitrii Medvedev, nu accepta integrarea euroatlantica a Ucrainei si Georgiei
Federaţia Rusă nu poate face abstracţie de posibila aderare a Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică (NATO), a declarat premierul rus, Dmitri Medvedev, într-un interviu acordat publicaţiei georgiene Rustavi, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rusia nu poate ignora aderarea Georgiei sau a Ucrainei sau a oricărui alt stat la NATO”, a spus Medvedev. Șeful executivului rus consideră că nici Georgia, nici Ucraina nu vor avea de câştigat din aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
KARADENIZ-PRESS precizeaza că formațiunile de opoziție din legislativul de la Kiev au înregistrat un proiect de lege care prevede aderarea Ucrainei la NATO. Analiștii susțin că inițiativa opoziției are puține șanse să fie realizată, deoarece majoritatea parlamentară o deține Partidul Regiunilor care pledează pentru statutul de neutralitate al Ucrainei. Acestora li se mai alătură și Partidul Comunist, si o parte a deputatilor independenti.
În anul 2010, odată cu alegerea în funcția de șef de stat a lui Viktor Ianukovici, Ucraina a renunțat la cursul de aderare la Organizația Atlanticului de Nord, optând pentru statutul de neutralitate.
