de Razvan Iorga | oct. 6, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei estoniene, Umas Paet (foto), a declarat sambata ca apropierea unor foste republici sovietice de UE, in cadrul Parteneriatului Estic, nu este indreptata impotriva Rusiei, declarand ca pe acest subiect s-a manifestat „o nervozitate excesiva” din partea Moscovei. ”Programul Parteneriatului Estic nu este un program antirusesc si nu este indreptat impotriva cuiva anume. Problema legata de o colaborare mai stransa intre UE si aceste state este aceea ca ea raspunde intereselor acestor state si alegerii lor”, a declarat seful diplomatie de la Tallinn intr-un interviu pentru Interfax. ”Poate suna oarecum idealist, dar nu vad in principiu de ce ar trebui cineva sa fie agresiv sau sa arate o nervozitate excesiva” in aceasta problema, a adaugat ministrul estonian, facand aluzie la atitudinea Moscovei fata de politica de apropiere a unor foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, de Uniunea Europeana. Referindu-se la preconizata semnare de catre Ucraina a Acordului de asociere si liber schimb cu UE si parafarea unor acorduri similare cu Republica Moldova si Georgia la apropiatul summit de la Vilnius din noiembrie, Urmus Paet a insistat ca nu vede motive pentru ”un conflict” pe acest subiect. ”Uniunea Europeana are incheiate acorduri de liber schimb cu o serie de alte state, ceea ce nu inseamna ca acestea nu pot avea relatii bune, inclusiv economice, cu alte tari, inclusiv si cu Rusia”, a continuat ministrul estonian. ”Nu inseamna ca aceste state trebuie sa fie a priori inchise pentru colaborarea cu state terte. Fiecare stat are posibilitatea de a hotari singur ce fel de acorduri doreste sa incheie si cu cine”, a apreciat el.
Presiuni ale Moscovei
Moscova a fost adesea acuzata de utilizarea armei comerciale pentru a face presiuni asupra tarilor din fosta URSS care doresc sa se apropie de UE in cadrul Parteneriatului Estic /Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia, Azerbaidjan/. Rusia a blocat recent importurile de la un mare producator ucrainean de dulciuri si a interzis importurile de vin din Republica Moldova, sanctiuni comerciale considerate de Parlamentul European drept ‘acoperiri pentru o presiune politica evidenta’. intr-o rezolutie adoptata la mijlocul lunii septembrie, eurodeputatii cereau Rusiei sa puna capat presiunilor ‘inacceptabile’ asupra tarilor din fosta URSS, subliniind ca Moscova trebuie ‘sa respecte dreptul suveran’ al acestor state ‘de a-si face propriile alegeri politice’.
de Isac Mihai | oct. 6, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Festivalul Vin din Basarabia, organizat de omul de afaceri Stefan Avram
Ca raspuns la recentul embargou impotriva vinurilor produse in Republica Moldova, impus de autoritatile federale ruse, in diferite state sunt organizate actiuni menite sa demonstreze calitatea vinurilor basarabene. Astfel, si la Bucuresti, cunoscutul om de afaceri Stefan Avram organizeaza, duminica, 6 octombrie 2013, festivalul „Vin din Basarabia”. ”Fiind originar din Basarabia, dar avand norocul de a trai in Romania de aproape 20 de ani, am inteles ce inseamna demnitatea nationala, patriotismul si dorul de tara… avand exemple vii aici in Romania. Din toate aceste motive, incerc in fiecare zi, sa fac cate ceva, pentru tara si patrie, fie sa cumpar o sticla de vin moldovenesc, fie sa vorbesc si sa informez pe cineva despre Republica Moldova, si de unde venim” a declarat Stefan Avram, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Am decis sa organizez acest festival in primul rand pentru a promova valorile nationale, si producatorii de vin din Republica Moldova, eu insusi fiind un consumator al acestor produse, pentru a demonstra oamenilor calitatea produselor basarabene, fie vorba de vin, bomboane, s.a.m.d, dar deasemenea si pentru a le arata, ca nu totul se rezuma la o singura piata, cat nu ar fi ea de mare si de consumatoare, precum este Rusia, pentru a incepe procesul de spargere a embargoului impus de Federatia Rusa” a mai declarat omul de afaceri Stefan Avram.
Traditie seculara
„Sărbătoarea Vinului în Moldova este o tradiție de secole, având o însemnătate deosebită pentru basarabeni, care sunt recunoscuți drept unii dintre cei mai buni producători de vin din lume încă din cele mai vechi timpuri” se arata in comunicatul de presa remis redactiei. „(…) abia în anul 1990, an crucial în istoria Basarabiei, prin hotărârea Parlamentului, în data de 26 decembrie s-a instituit „Ziua Națională a Vinului” și se sărbătorește anual în prima duminică a lunii octombrie, începând cu anul 2002” se mai subliniaza in comunicatul de presa.
„Festivalul este organizat cu susținerea Ambasadei Republicii Moldova din România, în colaborare cu marii producători de vinuri din spațiul Basarabean: Crama Purcari, Crama F’autor, Cramele Cricova și altele. Evenimentul are ca scop întrunirea întregii suflări românești, care nu este indiferentă de soarta Basarabiei, în condițiile actuale legate de ”embargoul” impus de Federația Rusă, totodată promovând valorile naționale, acest lucru fiind posibil numai prin contribuția fiecăruia dintre noi, prin prezența cu trup și suflet la acest eveniment care vine să confirme gustul unic, savoarea și calitatea sortimentelor de vinuri basarabene, cum sunt faimoasele Negru și Roșu de Purcari, Cuvee Prestige de Cricova, sau Chardonnay Rkațițeli de la F’autor”.
Prezente diplomatice
„De asemenea, în cadrul festivalului vor fi discutate teme precum “Impactul vinurilor basarabene pe piața românească și europeană: trecut, prezent și viitor” si „Modele de promovare a exporturilor pe piețele de desfacere internaționale”. Ca orice festival de vin din Basarabia, de nelipsit vor fi dansurile populare și sărmăluțele moldovenești, în acest fel onorând tradiția, demnitatea națională și cultura Basarabeană.” se mai rpecizeaza in comunicatul de presa remis redactiei.
Deschiderea oficială a Festivalului “Vin din Basarabia” va avea loc pe data de 6 octombrie 2013, ora 16:00, București, strada Gabroveni 55 A, ”Sankt-Petersburg” Pub, aducând cu sine un semn de respect și apreciere pentru tradițiile și valorile incontestabile a vinurilor din Basarabia, recunoscute pe plan național și internațional. Evenimentul va fi prezidat de moderatorul Radu Corlăteanu și va avea ca invitați de onoare pe: Excelența Sa Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în România, Iurie Reniță, președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, Viorel Badea, senator pentru Europa și Asia in Parlamentul de la Bucuresti, Excelența Sa Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar, Înalt Reprezentant Permanent al Republicii Moldova în România Iuliana Gorea-Costin, consulul Republicii Moldova la București, Eugen Rusu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român, Dr. Virgil Ștefan Nițulescu.
de Isac Mihai | oct. 6, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderii principalelor culte ucrainene sustin integrarea in UE
Viitorul Ucrainei este legat de Europa, însă opţiunea europeană a statului ucrainean nu trebuie să se opună relaţiilor cu Rusia, se arată într-o declaraţie comună a şefilor de biserici şi confesiuni religioase din Ucraina, relateaza mass-media de la Kiev, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „În opinia noastră, viitorul Ucrainei este condiţionat de rădăcinile noastre naturale, istorice, şi de dorinţa de a fi un stat independent în rândul naţiunilor europene libere. Suntem convinşi că alegerea europeană nu este şi nu poate fi considerată ca o opoziţie faţă de vecinul nostru istoric Rusia, întrucât statalitatea, istoria şi cultura sa sunt, de asemenea, strâns legate de Europa. Sperăm că statul şi poporul rus vor recunoaşte şi vor respecta dreptul Ucrainei ca stat stat independent de a-şi alege propria calea, la fel cum şi Ucraina recunoaşte şi respectă independenţa şi suveranitatea Federaţiei Ruse”, se mai arată în declaraţia fețelor bisericești.
Printre semnatarii documentului se numără şeful Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, Sviatoslav (Şevciuk), capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Vladimir (Sabodan), şeful Bisericii Ortodoxe Ucraineană a Patriarhiei Kievului, Filaret (Denisenko), episcopul Bisericii Luterane din Ucraina, Viacheslav Gorpinciuk, rabinul şef de la Kiev şi al Întregii Ucraine, Yaakov Dov Bleich, preşedintele Administraţiei spirituale a Musulmanilor din Ucraina, muftiul Ahmed Tamim.
de Anatol Terzi | oct. 5, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeana finanteaza reforma in Ucraina
Uniunea Europeană va aloca 45 de milioane de euro Ucrainei pentru reforme economice, în cazul în care aceasta va semna, în noiembrie 2013, Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Informaţia a fost confirmată recent de şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Ucraina, Ian Tombinski, în cadrul unei conferinţe de încheiere a proiectului instituţional Twinning, finanţat de Uniunea Europeană. „Vom continua să susţinem reformele instituţionale în Ucraina. Avem deja stabilit un buget special în acest sens: 45 milioane în 2013-2014. Alocarea acestor fonduri se va face doar în cazul în care Ucraina va semna acordul de la Vilnus”, a menţionat Tombinski.
„Ucraina trebuie să înlăture „obstacolele” care împiedică semnarea acordului de asociere”, a mai spus reprezentantul UE. În acelaşi timp, şeful diplomaţiei europene din Ucraina a ţinut să accentueze că semnarea Acordului de asociere trebuie să fie susţinută de toate cele 28 de state-membre ale UE. „Nu este un vorba despre votul majorităţii. Este obligatoriu ca toate cele 28 de state să spună un ferm „da”, a mai subliniat Tombinski.
Solicitare ucraineana
La ședința Guvernului de miercuri, premierul ucrainean, Mykola Azarov, a declarat că Ucraina a solicitat ajutor finnanciar Uniunii Europene pentru implementarea standardelor și normelor europene. Cererea de ajutor i-a fost exprimată comisarului european pentru comerț, Karel De Gucht, în timpul unei întrevederi.
Premierul ucrainean a mai spus că De Gucht a accentuat că aplicarea condiţiilor Acordului de asociere va începe imediat după semnarea acestuia de către partea ucraineană. „Am început adaptarea economiei noastre la condiţiile pieţei europene. Trebuie să accelerăm ritmul acestei adaptări. N-ar trebui să ratăm beneficiile pe care le obține Ucraina în perioada de tranziţie”, a mai spus Azarov.
Premierul a cerut UE un ajutor financiar pentru ridicarea standardelor tehnice capabile să asigure creşterea investiţiilor în Ucraina. „Am discutat şi despre posibilitatea promovării produselor ucraineşti pe piaţa Uniunii Europene. Noi, la rândul nostru, vom crea condiţii egale de munca tuturor companiilor europene”, a mai precizat Azarov.
Conditii europene
Înlăturarea practicilor justiţiei selective şi eliberarea fostului prim-ministru Iulia Timoşenko sunt principalele condiţii ale UE pentru semnarea Acordului de asociere. Pentru soluţionarea acestor întrebări, Parlamentul European a delegat către Ucraina o misiune alcătuită din foştii preşedinţi Pat Cox şi Aleksandr Kwasniewski. Raportul misiunii va fi audiat în Parlamentul European la 15 octombrie, iar hotărârea privind Acordul de asociere va fi adoptată la 18 octombrie 2013.
de Anatol Terzi | oct. 3, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Santajul economic pe care Rusia il exercita prin contractele energetice gestionate in principalul de gigantul Gazprom ar putea lua sfarsit. Uniunea Europeana, principalul partener energetic al Rusiei, este decis sa puna capat acestor presiuni facute de Moscova. Grupul rus de stat Gazprom ar putea fi acuzat de practici atitrust intr-o ancheta vizand exporturile de gaze naturale in mai multe tari din Europa Centrala si de Est, a declarat, joi, comisarul european pentru concurenta, Joaquin Almunia. Autoritatile europene de reglementare pregatesc acuzatiile impotriva Gazprom, a spus Almunia, intr-o conferinta organizata in Lituania. Daca grupul rus este gasit vinovat ca a incalcat regulile antitrust, ar putea fi amendat cu pana la 15 miliarde de dolari, potrivit CNBC. „Ar fi prematur sa anticipam cand se vor face urmatorii pasi in aceasta investigatie, dar am trecut acum la faza pregatirii notificarii privind obiectiile”, a afirmat Almunia. Comisarul a participat la Vilnius la o conferinta organizata de Autoritatea pentru Concurenta din Lituania. Europa genereaza o parte importanta a veniturilor din exporturi ale Gazprom. Peste 20 de state din Europa cumpara mai mult de 65% din gazele livrate la export, potrivit grupului rus. Comisia Europeana a inceput anul trecut o investigatie pentru a verifica daca Gazprom a abuzat de pozitia dominanta pe piata europeana pentru a impiedica aprovizionarea din alte surse si pentru a taxa clientii incorect, prin corelarea pretului la gaze cu cel al petrolului. Daca grupul rus este gasit vinovat ar putea fi amendat cu pana la 10% din veniturile anuale, care anul trecut s-au situat la 148 de miliarde de dolari. Gazprom respinge acuzatiile. „Acuzatiile tin de motive politice si nu de rezultatele economice”, a declarat, miercuri, directorul general al GazpromExport, Alexander Medvedev, pentru CNBC. Gazprom furnizeaza aproape in totalitate gazele naturale necesare Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Slovaciei. De asemenea, Polonia cumpara 82% din gazele consumate de la Gazprom, Ungaria 83%, iar Cehia 69%, potrivit datelor prezentate de Comisie anul trecut, la declansarea investigatiei.
de Anatol Terzi | oct. 3, 2013 | Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, arma strategica a Kremlin-ului
Slovacia nu poate livra gaze în regim reversibil Ucrainei fără acordul concernului rus Gazprom, a declarat recent ministrul-adjunct ucrainean al energiei, Andrei Bondarenko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „La fel ca și noi, slovacii au un contract cu Gazpromul pe care trebuie să-l respecte. Din păcate, fără acordul Gazpromului, Slovacia nu poate începe livrarea gazelor în regim reversibil în Ucraina”, a explicat Bondarenko. Anterior Guvernul de la Kiev menționa că livrarea gazelor în regim reversibil din Slovacia reprezintă una din cele mai bune surse de aprovizionare cu gaze naturale.
Piedica Gazprom
Ministrul ucrainean al energiei, Eduard Staviţki, a declarat că Gazpromul încearcă să împiedice livrările de gaze în regim reversibil din Slovacia în Ucraina şi că speră că la rezolvarea cât mai curând a acestei probleme va contribui şi Comisia Europeană.
Reamintim ca anul trecut au demarat livrările de gaze în regim reversibil din Polonia, iar din această primăvară şi din Ungaria. În momentul de faţă, Kievul poartă negocieri privind livrările de gaze în regim reversibil cu România şi Slovacia. Ucraina recurge la surse alternative de aprovizionare cu gaze din cauza preţului ridicat de import la gazul rusesc.
Seful diplomatiei estoniene, Umas Paet (foto), a declarat sambata ca apropierea unor foste republici sovietice de UE, in cadrul Parteneriatului Estic, nu este indreptata impotriva Rusiei, declarand ca pe acest subiect s-a manifestat „o nervozitate excesiva” din partea Moscovei. ”Programul Parteneriatului Estic nu este un program antirusesc si nu este indreptat impotriva cuiva anume. Problema legata de o colaborare mai stransa intre UE si aceste state este aceea ca ea raspunde intereselor acestor state si alegerii lor”, a declarat seful diplomatie de la Tallinn intr-un interviu pentru Interfax. ”Poate suna oarecum idealist, dar nu vad in principiu de ce ar trebui cineva sa fie agresiv sau sa arate o nervozitate excesiva” in aceasta problema, a adaugat ministrul estonian, facand aluzie la atitudinea Moscovei fata de politica de apropiere a unor foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, de Uniunea Europeana. Referindu-se la preconizata semnare de catre Ucraina a Acordului de asociere si liber schimb cu UE si parafarea unor acorduri similare cu Republica Moldova si Georgia la apropiatul summit de la Vilnius din noiembrie, Urmus Paet a insistat ca nu vede motive pentru ”un conflict” pe acest subiect. ”Uniunea Europeana are incheiate acorduri de liber schimb cu o serie de alte state, ceea ce nu inseamna ca acestea nu pot avea relatii bune, inclusiv economice, cu alte tari, inclusiv si cu Rusia”, a continuat ministrul estonian. ”Nu inseamna ca aceste state trebuie sa fie a priori inchise pentru colaborarea cu state terte. Fiecare stat are posibilitatea de a hotari singur ce fel de acorduri doreste sa incheie si cu cine”, a apreciat el.
