de Isac Mihai | feb. 25, 2022 | România, Știri, Ucraina
Ucraina în pericol
Rusia este pregătită să-și trimită o delegație la Minsk pentru discuții cu reprezentanții Ucraina, a declarat vineri, 25 februarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă RIA Novosti.
„După cum știți, astăzi liderul Ucrainei, Volodimir Zelensky și-a anunțat disponibilitatea de a discuta despre statutul neutru al Ucrainei. Inițial, președintele rus, Vladimir Putin a spus că scopul operațiunii a fost de a ajuta LPR (n.r. – așa-zisa Republică Populară Lugansk) și RPD (așa-zisa Republică Populară Donețk), inclusiv prin demilitarizarea și ‘denazificarea’ Ucrainei. Și aceasta, de fapt, este o componentă integrală a neutralității”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Potrivit acestuia, o astfel de delegație va include reprezentanți ai ministerelor apărării și afacerilor precum și ai administrației prezidențiale.
de Isac Mihai | feb. 25, 2022 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina
Naţiunile Unite au lansat vineri un semnal de alarmă în legătură cu un posibil val de refugiaţi dinspre Ucraina către ţările vecine în urma invaziei militare ruse, mii de ucraineni părăsindu-şi deja ţara în ultimele 24 de ore, transmite DPA.
Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a afirmat că, în cazul escaladării continue a conflictului din Ucraina, aproximativ 4 milioane de persoane vor încerca să-şi găsească adăpost în străinătate.
Mii de ucraineni s-au îndreptat deja spre Polonia, România şi Slovacia, ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi spre Rusia şi Republica Moldova.
Fondul internaţional pentru urgenţe ale copiilor al ONU (UNICEF) a afirmat că instalează adăposturi pentru femei şi copii de-s lungul rutelor folosite pentru ieşirea din ţară şi că îşi va spori prezenţa în regiune.
Slovacia a afirmat joi seară că deja se confruntă cu aglomeraţie la punctele de trecere a frontierei dinspre Ucraina. La punctul de trecere a frontierei slovaco-ucraineană Vysne Nemecke persoanele care doresc să intre în Slovacia aşteaptă şi până la opt ore, a precizat administraţia vamală slovacă.
Autorităţile sanitare slovace au anunţat că refugiaţii de război sunt exceptaţi de la toate restricţiile privind COVID-19 care se aplică altor persoane ce doresc să intre în Slovacia.
Polonia a declarat recent că intenţionează să amenajeze adăposturi de urgenţă pentru refugiaţi.
În urmă cu câteva zile, Ungaria a anunţat că va trimite trupe suplimentare la frontiera cu Ucraina pentru a gestiona un eventual aflux de refugiaţi, inclusiv prin furnizarea de ajutor umanitar.
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor avea sâmbătă o reuniune de urgenţă pentru a discuta despre un potenţial val pe scară largă de refugiaţi ucraineni care s-ar putea îndrepta spre blocul comunitar. Ministrul de interne francez Gerald Darmanin, a cărui ţară asigură preşedinţia Consiliului UE, a anunţat pe Twitter convocarea acestei reuniuni, fără însă a oferi detalii despre locul şi ora întâlnirii.
de Isac Mihai | feb. 18, 2022 | Arhiva, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
ONU, îngrijorat de situația din Ucraina
Ar fi „catastrofal” ca actuală criză dintre Rusia şi Ucraina să degenereze în război, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în discursul său de deschidere a Conferinţei de Securitate de la Munchen, care adună numeroşi lideri internaţionali.
„În contextul concentrării de trupe ruseşti în jurul Ucrainei, sînt profund îngrijorat de amplificarea tensiunilor şi de speculaţiile privind un conflict militar în Europa”, a afirmat el. Dacă se va întîmpla asta, „ar fi catastrofal”, a avertizat şeful ONU, adăugînd că „nu există alternativă la diplomaţie”.
Lideri internaţionali şi diplomaţi de rang înalt se reunesc la Munchen, în sudul Germaniei, de vineri pînă duminică, pentru trei zile de discuţii despre chestiuni de apărare şi de securitate. Această conferinţă anuală survine în contextul tensiunilor dintre Moscova şi Occident, acesta din urmă temîndu-se că trupele ruseşti s-ar pregăti să invadeze Ucraina.
Numeroase reuniuni în diverse formate vor avea loc la Munchen, unde vor fi prezenţi, printre alţii, vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, secretarul american de stat Antony Blinken, principalii miniştrii de externe din UE, şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Federația Rusă, de obicei prezentă la această conferinţă, nu a trimis reprezentanţi în acest an.
de Isac Mihai | dec. 10, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu
Preşedintele Klaus Iohannis a primit-o, joi, la Palatul Cotroceni, pe Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova.
„Preşedintele României a evocat discuţiile recente avute cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi a reconfirmat angajamentul ţării noastre de a acorda întreaga susţinere în procesele de transformare, modernizare şi de implementare a reformelor, în domenii precum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie verde, justiţie, educaţie, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană”, arată Administraţia Prezidenţială, citată de KARADENIZ PRESS.
Semnale încurajatoare
Potrivit sursei citate, şeful statului român a remarcat deciziile luate de noul Guvern de la Chişinău, care transmit semnale încurajatoare şi indică voinţa avansării unor reforme menite să aducă beneficii reale la nivelul întregii societăţi.
„Preşedintele României a subliniat, printre altele, necesitatea creării condiţiilor necesare pentru atragerea investiţiilor, inclusiv româneşti, şi ameliorarea mediului de afaceri”, mai arată Administraţia Prezidenţială de la București.
În cadrul discuţiilor a fost evocată viitoarea şedinţă comună de Guvern, care va trebui să se concentreze, cu decizii şi soluţii concrete de cooperare, asupra domeniilor şi proiectelor prioritare comune.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a salutat vizita la Bucureşti a prim-ministrului Natalia Gavriliţa, realizată în „contextul dialogului politic bilateral susţinut şi de substanţă din ultima perioadă, care oferă prilejul unei abordări aplicate şi cuprinzătoare a agendei sectoriale, precum şi stabilirea unor repere solide în vederea avansării proiectelor prioritare comune”
Republica Moldova mizează pe sprijinul Bucureștiului
Asistență financiară nerambursabilă
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în urma discuţiilor purtate cu prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa, s-a exprimat, între altele, dorinţa încheierii unui nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Convorbirile noastre de astăzi au stabilit reperele concrete ale cooperării noastre în perioada următoare pe baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi pornind de la comunitatea de limbă, cultură şi istorie. De asemenea, plecăm de la Foaia de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova, semnată în marja vizitei doamnei preşedinte (a Republicii Moldova, Maia Sandu – n.r.) şi care inventariază toate iniţiativele sectoriale de interes prioritar”, a afirmat Nicolae Ciucă în cadrul declaraţiilor de presă comune susţinute alături de omologul de la Chişinău.
El a adăugat că vizita la Bucureşti a premierului moldovean marchează continuarea efortului comun de punere în practică a agendei bilaterale, care este „ambiţioasă şi orientată spre viitor”.
„Am stabilit, de altfel, să avem o conclucrare intensă, pragmatică şi eficientă, nu doar la nivel de premieri, ci şi la nivelul fiecărui membru al Guvernului”, a adăugat Ciucă.
Interese strategice
„Am evidenţiat interesul comun pentru extinderea cooperării în domeniul economic. Avem un punct de plecare excelent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim, însă, mult mai mult, susţinem consolidarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi pentru aceasta va fi nevoie de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai”, a mai declarat Ciucă.
Acesta a punctat că agenda bilaterală este una „bogată”, cu „proiecte clare şi de impact” pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.
„Dorim să încheiem într-un orizont de timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova. Vechiul acord, semnat în 2010, a ieşit din vigoare anul acesta, în luna martie, dar ne-am angajat împreună să depunem eforturi, astfel încât să putem să prelungim valabilitatea acestuia”, a arătat Ciucă.
Alte subiecte prioritare pentru cele două ţări sunt interconectarea energetică şi implementarea proiectelor de infrastructură.
„Şi mă refer aici la interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova. Urmărim, de asemenea, implementarea proiectelor de infrastructură cu rol central în conectarea Republicii Moldova la spaţiul european, prin România, cu accent deosebit asupra construcţiei podului rutier de la Ungheni sau asupra consolidării podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti”, a explicat Ciucă.
Președintele român Klaus Iohannis susține guvernarea actuală de la Chișinău
Agendă comună
Acesta a precizat că un alt subiect de interes care a fost discutat se referă la reducerea tarifelor de roaming. „În acest sens, încurajăm discuţiile la nivelul autorităţilor de reglementare şi al operatorilor de telefonie mobilă din cele două state pentru a găsi cât mai rapid soluţii”, a completat el.
Premierul român a menţionat şi celelalte domenii de interes pentru dezvoltarea unor proiecte comune: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare.
„Sunt, aşadar, proiecte cu impact pozitiv pentru toţi cetăţenii, de susţinere a procesului de reforme şi a demersului lor, de dezvoltare şi modernizare. În acelaşi timp, aceste acţiuni deţin o relevanţă strategică dacă ne gândim, spre exemplu, la acţiunile care vizează creşterea rezilienţei prin consolidarea securităţii energetice. Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a mai afirmat Ciucă.
Ședință comună de guvern
Nu în ultimul rând, premierul român a anunţat că a convenit cu şefa Executivului de la Chişinău organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Am convenit cu doamna prim-ministru Gavriliţa să ne revedem curând, la începutul anului viitor, la o nouă şedinţă comună a celor două guverne. În răstimpul rămas, vom lucra îndeaproape pentru avansarea accelerată a proiectelor bilaterale în domeniile cheie. Există deschidere şi un climat de încredere fără precedent în planul relaţiilor bilaterale. Înţelegem să fructificăm în mod hotărât această fereastră de oportunitate, precum şi dialogul dinamic la nivel prezidenţial, parlamentar şi guvernamental „, a mai declarat Ciucă. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 13, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova
Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a avut o întrevedere cu omologul său de la București, Bogdan Aurescu. „Am avut la București o nouă discuție productivă cu bunul prieten, omologul meu român Bogdan Aurescu. Am vorbit cu domnul ministru despre agenda de cooperare bilaterală și despre susținerea consecventă de către România a agendei noastre de reforme și a procesului de integrare europeană. Vom avansa în timpul apropiat în pregătirea foii de parcurs și a noului acord de asistență nerambursabilă. Ne dorim proiecte de infrastructură de care să beneficieze cetățenii Republicii Moldova și ai României – în primul rând infrastructură feroviară, rutieră, inclusiv construcția podurilor între cele două maluri ale râului Prut. Vom dinamiza inițiativele privind interconectările energetice și vom accelera liberalizarea prețurilor pentru convorbirile în roaming între cele două țări”, a mai precizat înaltul oficial de la Chișinău. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 6, 2021 | România, Știri, UE
Președintele român Klaus Iohannis, amenințat cu suspendarea
AUR va iniţia procedurile de suspendare din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis în cazul în care nu va exista o propunere de prim-ministru săptămâna viitoare şi dacă şeful statului intenţionează să prelungească „domnia domnului Cîţu”, care a fost demis de Parlament, a declarat, miercuri, copreşedintele partidului George Simion.
„În momentul în care Klaus Iohannis, săptămâna viitoare, nu desemnează un prim-ministru în urma consultărilor pe care trebuie să le aibă cu partidele, dacă va prelungi interimatul, noi vom acţiona în consecinţă. (…) Dacă intenţionează să amâne Guvernul acesta interimar, să prelungească domnia domnului Cîţu, care a fost demis de Parlament, vom iniţia procedurile de suspendare”, a afirmat Simion, la Palatul Parlamentului.
Război parlamentar
El a amintit că, potrivit Constituţiei, o treime dintre parlamentari pot să iniţieze suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării. „Nu avem o treime, noi avem doar 10%, în rest vom folosi toate metodele de presiune publică pe care le avem, online, offline, semnături, mitinguri. Săptămâna viitoare, în momentul în care vom vedea care este răspunsul lui Klaus Iohannis, îl avertizăm, nu este stăpânul nostru, suntem trimişi aici, în Parlament, de un număr important de români. La viitoarele alegeri o să avem şi mai multe voturi şi mai multă susţinere din partea românilor. Procedură parlamentară, dublată cu democraţie participativă din partea cetăţenilor”, a explicat liderul AUR.
Potrivit acestuia, pe de altă parte, Klaus Iohannis „nu este străin de ce se întâmplă în pădurile României”, adoptarea unei noi strategii forestiere naţionale făcând subiectul unei dezbateri iniţiate de AUR la grupul său parlamentar.
Acuzații dure
„Astăzi, în prima zi după ce moţiunea de cenzură a trecut, vom începe discuţiile cu celelalte partide. Momentan facem o discuţie despre păduri, este o dezbatere la grupul nostru parlamentar unde participă multe figuri din societatea civilă. Domnul Iohannis nu este străin de ce se întâmplă în pădurile României şi o să ajungem şi la implicarea domnului Klaus Iohannis în pădurile României, dacă va fi cazul, (…) de felul în care anumite companii austriece, cu legături la Palatul Cotroceni, taie pădurile. De asta vreau să zic, Klaus Iohannis trebuie să fie mai atent, nu toată lumea doarme şi nu toată lumea este oarbă, înţelegem ce s-a întâmplat în aceşti şapte ani în care el a fost preşedinte”, a afirmat George Simion. (K.P.)
