de Razvan Iorga | feb. 13, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful liberalilor de peste Prut, Mihai Ghimpu, acuza Moscova ca l-ar impiedica sa ajunga presedinte al parlamentului. Liderul liberal a declarat luni, intr-o conferinta de presa, ca autoritatile ruse ar fi suparate pe el pentru decretul prezidential (Mihai Ghimpu a indeplinit functia de presedinte interimar al Republicii Moldova in perioada septembrie 2009-decembrie 2010) prin care a condamnat anexarea Basarabiei la fosta Uniune Sovietica. Mihai Ghimpu a mai lasat sa se inteleaga ca unii politicieni din Alianta pentru Integrare Europeana ar servi intereselor Moscovei. In aceasta situatie, Mihai Ghimpu a declarat ca renunta la functia de presedinte al parlamentului, care i-ar reveni in conformitate cu acordul de constituire a Aliantei, daca Marian Lupu, actualul sef al legislativului, va fi ales in functia de sef al statului. Formatiunea sa renunta si la dreptul de a propune candidatul la functia de presedinte, pentru alegerile care ar urma sa se desfasoare in cateva saptamani. Mihai Ghimpu, unul dintre cei mai cunoscuti politicieni de la Chisinau, a criticat de mai multe ori intentiile Moscovei de a mentine in sfera sa de influenta Republica Moldova. in perioada cand a indeplinit functia de presedinte interimar a semnat un decret prin care a declarat zi de doliu national data de 28 iunie 1940, cand Basarabia a fost anexata la URSS. Decretul sau a fost declarat insa neconstitutional de Curtea Constitutionala.
de Razvan Iorga | feb. 13, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia romana a cerut ieri Ungariei ca romanii din aceasta tara sa primeasca drept de vot in Parlamentul de la Budapesta si totodata s-a cerut stoparea fenomenului etno-business-ului prin care tot felul de alte minoritati se declara romani si primesc astfel fonduri de la guvernul ungar, fapt ce are consimtamantul tacit al autoritatilor ungare. Discutiile pe aceste subiecte au avut loc intre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu , in calitate de co-presedinte al partii romane al Comitetului romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, și sub-secretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil pentru relatiile cu minoritatile si organizatiile non-guvernamentale din Ministerul Administratiei si Justitiei al Ungariei. intrevederea a avut loc in contextul modificarilor legislative din statul vecin de la sfarsitul anului 2011, cu implicatii asupra situatiei minoritatilor nationale din aceasta tara. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a aratat ca partea romana a urmarit cu deosebita atentie procesul legislativ din Ungaria, subliniind imperativul ca modificarile aduse la legislatia ungara sa contribuie in mod real la imbunatatirea situatiei comunitatii romanesti, cu accent mai ales pe eliminarea fenomenului de etno-business, imbunatatirea accesului la educatie, asigurarea conditiilor corespunzatoare de functionare a mass-media in limba romana, potrivit MAE. In cadrul discutiilor, demnitarul ungar a prezentat succint modificarile legislative adoptate de catre guvernul ungar, aratand ca obiectivul acestora este de a elimina problemele evidentiate de reprezentantii minoritatilor de-a lungul timpului. in acest sens, a evidentiat schimbarile in sistemul de alegere a conducerii autoguvernarilor, preluarea administrarii institutiilor de invatamant la nivel central si posibilitatea ca acestea sa fie gestionate de catre autoguvernarile minoritare sau de Biserica, reprezentarea parlamentara a minoritatilor nationale, in lumina noilor prevederi ale Legii electorale.
Stop etno-bussines-ului
Aurescu a apreciat modificarile la Legea nationalitatilor, aratand ca acestea ar putea contribui la reducerea fenomenului de etno-business, testul real al eficacitatii acestora urmand sa aiba loc cu prilejul viitoarelor alegeri locale din 2014. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat pozitia partii romane fata de solutia identificata de partea ungara pentru asigurarea reprezentarii parlamentare a nationalitatilor. Astfel, a aratat ca, in lumina noilor prevederi, comunitatile reduse numeric, asa cum este cazul celei romanesti, nu vor beneficia de reprezentare parlamentara adecvata, fiind necesar in opinia partii romane ca reprezentantul minoritatii in Parlamentul ungar sa aiba inclusiv drept de vot. Sub-secretarul de stat Latorcai Csaba a indicat ca sunt inca in discutie, in Ungaria, competentele, printre care si dreptul de vot, pe care le va avea „purtatorul de cuvant” din Parlamentul ungar al minoritatii care nu reuseste sa obtina un numar suficient de voturi pentru a avea un deputat.
Eforturi pentru presa de limba romana
in ceea ce priveste preluarea institutiilor de invatamant de catre autoguvernarile minoritare, partea romana a aratat ca impactul unui astfel de proces trebuie evaluat din perspectiva imperativului asigurarii unui proces educational de calitate. Pe de alta parte, a subliniat necesitatea cresterii numarului de angajati ai redactiilor in limba romana ai sectiilor de radio si TV din Ungaria, asa cum prevede Protocolul sesiunii a saptea, semnat in 2009, al Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, in conditiile in care aceste redactii au fost afectate de comasarea si reducerea personalului in urma intrarii in vigoare a legii ungare a presei.
Biserici ortodoxe mai multe
Secretarul de stat roman a multumit partii ungare pentru recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria prin noua lege a cultelor, precum si pentru disponibilitatea primariei Budapesta de a oferi un spatiu pentru construirea unei biserici ortodoxe. A subliniat totodata problemele cu care se confrunta Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria si a exprimat speranta ca cele doua parti vor gasi solutiile cele mai potrivite. Bogdan Aurescu a mai mentionat si necesitatea punerii in aplicare a deciziilor anterioare ale sedintelor comune de guvern privind, printre altele, itinerariul cultural al romanilor din Budapesta si amplasarea statuii mitropolitului Andrei saguna la Jula. Demnitarul roman a reiterat interesul partii romane pentru organizarea, cat mai rapida, a unei noi reuniuni a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor si pentru finalizarea si semnarea Protocolului acestuia. A aratat ca acest instrument este, in continuare, cea mai buna modalitate de evaluare a progreselor si de stabilire de noi prioritati in domeniul protectiei drepturilor minoritatii romanesti din Ungaria.
de Camelia Rada | feb. 13, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Gazprom cumpara strategic Romania
Gigantul rus ar vrea să cumpere Arpechim deşi nu există, încă, discuţii oficiale, a declarat Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia, citat de mass-media de la Bucuresti. Totodată, Gazprom Neft ar mai dori să achiziţioneze şi câteva sute de benzinării în România. Grupul rusesc Gazprom, prin divizia sa Gazprom Neft, este interesat să cumpere rafinăria Arpechim Piteşti de la Petrom, a spus Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia. Potrivit acestuia, nu există, încă, discuţii oficiale însă interesul este real şi nu numai pentru rafinărie ci şi pentru alte active Petrom din România.
„Ruşii s-au interesat dacă pot depune o ofertă pentru preluarea Arpechim. De altfel, există de mai mult timp discuţii între Gazprom, dar şi alte firme ruseşti din domeniul energetic, cu OMV pentru preluarea de active ale austriecilor din toată Europa”, a precizat Macsim. În prezent, Arpechim este închisă. Statul român şi-a exprimat intenţia de a începe negocierile cu OMV pentru preluarea rafinăriei, dar discuţiile nu au avansat însă spre ceva concret.
Interes strategic
Recent, compania sârbă NIS, controlată de Gazprom, şi-a afirmat intenţia de a pătrunde pe piaţa românească a comercializării de carburanţi prin preluarea unor benzinării de la OMV Petrom. Nici în acest caz nu există discuţii oficiale privind o eventuală tranzacţie între cele două companii. Interesul Gazprom pentru România nu se limitează la Petrom. Potrivit lui Macsim gigantul rus are participaţii indirecte la mai multe firme care acţionează pe plan local precum importatorii de gaze Imex Oil şi WIEE , GDF SUEZ ori E.ON. Oficial, ruşii doresc să contruiască, împreună cu Romgaz, un depozit de gaze cu o capacitate de până la 2 miliarde de metri cubi care ar urma să coste 250 de milioane de dolari. Discuţiile dintre cele două părţi trenează, însă, de patru ani.
Preşedintele Camerei de Comerţ romano-ruse a mai declarat că există mai multe firme ruseşti care ar dori să facă afaceri în România şi care caută oportunităţi de investiţii, mare parte în domeniul energetic. Şi de peste Ocean există interes pentru investiţii în România, arată Macsim care precizează că există un fond de investiţii american de 100 de miliarde de dolari care analizează potenţialul investiţional al României.
OMV, pionul Gazprom
Ruşii deţin, deja, o participaţie minoritară la OMV. La privatizarea Petrom ruşii au depus şi ei o ofertă care nu a fost acceptată. S-a speculat, atunci că OMV ar fi, de fapt deţinută de ruşi prin intermediul mai multor fonduri de investiţii. „Încă se vorbeşte despre acest lucru”, mai spune Macsim. OMV Aktiengesellschaft a cumpărat, în vara lui 2004, mai mult de jumătate din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) „Petrom”, contra unei sume de circa un miliard şi jumătate de euro, care a inclus şi o majorare de capital. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la data de 30 iunie 2011 OMV deţinea 51,0105% din acţiunile companiei petroliere, Ministerul Economiei – 20,6389%, Fondul Proprietatea – 20,1100%, restul de 8,2406% din capital aparţinând altor acţionari.
Precedent balcanic
Compania petrolieră rusă Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului Gazprom, este interesată să cumpere benzinăriile OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina, a declarat, săptămâna trecuta, prim vicepreşedintele Gazprom Neft, Vadim Iakovlev, transmite Bloomberg, citat de agentiile de presa. ‘Luăm în considerare această posibilitate. NIS (subsidiara din Serbia a Gazprom Neft) se dezvoltă în mod dinamic şi suntem interesaţi de extinderea reţelei noastre’, a declarat Vadim Iakovlev, adăugând că Gazprom Neft are capacitatea financiară pentru achiziţii. Vadim Iakovlev a mai spus că NIS are de gând să finalizeze modernizarea facilităţilor sale de rafinare până la mijlocul lui 2012, pentru a-şi creşte capacităţile de rafinare până la patru milioane tone.
Recent, OMV a anunţat că analizează posibilitatea vânzării subsidiarelor sale din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ceea ce ar implica retragerea de pe cele două pieţe, în linie cu strategia sa care vizează reducerea ponderii segmentului rafinare şi marketing în portofoliul total al companiei.
Zarubejneft, un altfel de Gazprom
În schimb, Iakovlev a anunţat că Gazprom Neft nu este interesată de achiziţionarea rafinăriilor din Europa ale grupului Petroplus Holding AG. Reamintim ca recent, compania elveţiană Petroplus a depus cererea de plasare în insolvenţă. Petroplus operează cinci rafinării în Europa: Coryton (Marea Britanie), Antwerp (Belgia), Petit Couronne (Franţa), Ingolstadt (Germania) şi Cressier (Elveţia). La randul sau, o altă companie petrolieră rusă de stat, Zarubejneft, a anunţat şi ea că a depus o ofertă pentru cele 91 de benzinării OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina.
OMV este prezent pe piaţa de retail din Croaţia din 1992. În prezent, OMV Hrvatska d.o.o are 70 de angajaţi la sediul central din Zagreb, precum şi o reţea de 63 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de 13%. Pe piaţa din Bosnia-Herzegovina, OMV este prezent din 2001. În prezent, societatea OMV BH d.o.o are 23 de angajaţi la sediul central de la Sarajevo şi o reţea de 28 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de aproximativ 8%. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în timp ce Ministerul Economiei şi Comerţului deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%.
Gazprom, profit de 40 de miliarde de USD
Gigantul rus Gazprom estimează că în anul 2011 va înregistra un venit net de aproximativ 40 de miliarde de dolari, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, informează un comunicat remis recent agentiilor de presa. Potrivit prognozelor, încasările din vânzări ale grupului Gazprom vor creşte cu 27%, atingând 150 de miliarde de dolari, faţă de 118 miliarde în 2010. Încasările în valută se vor majora cu 40%, de la 70 de miliarde de dolari în 2010, la 98 de miliarde în 2011.
Monopolul Gazprom şi-a sporit, în 2011, exportul de gaze naturale în străinătate cu 8,2%, atingând 150 de miliarde de metri cubi, faţă de 138,6 miliarde în 2010, precizează sursa citată. Exportul către ‘vecinătatea apropiată’ (republici din fosta URSS, actuala Comunitate a Statelor Independente) a constituit 71,1 miliarde de metri cubi, cu 3,08 miliarde de metri cubi mai mult decât în anul precedent.
Rezerve record
În urma prospecţiunilor geologice desfăşurate de Gazprom, creşterea rezervelor de gaze naturale a atins un nivel record – de 686,4 de miliarde de metri cubi, depăşind nivelul extracţiei cu 33,8%. Jumătate din rezervele descoperite au fost asigurate de cercetări geologice în estul Rusiei, inclusiv pe platforma Sahalin, unde Gazprom îşi formează noi centre de extracţie a gazului.
În 2011, Gazprom a extras 513,2 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,6 miliarde mai mult decât în 2011. Monopolul rus consemnează o creştere a consumului pe piaţa internă, în special în ramuri ale industriei cum ar fi agrochimică, a cimentului şi electroenergetică.
de Razvan Iorga | feb. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cateva sute de oameni s-au adunat în centrul Tiraspolului la un miting în sustinerea candidatului la functia de presedinte al Federatiei Ruse, Vladimir Putin, informeaza dniester.ru. Participantii la miting au scandat lozinci în sustinerea lui Putin si pacificatorilor rusi din Zona de Securitate. Organizatorul evenimentului este partidul „Obnovlenie” si alte organizatii din regiune. În fata multimii a tinut un discurs fostul candidat la functia de asa-zis presedinte presedinte al republicii separatiste transnistrene, Anatoli Kaminski. Acesta a solicitat transnistrenilor sa-l voteze pe Vladimir Putin. De asemenea, la miting au vorbit cateva persoane de încredere ale candidatului la presedintia rusa. La alegerile prezidentiale din stanga nistrului, Anatolii Kaminski a fost intens sustinut de administratia de la Kremlin. Alegerile prezidentiale din FR vor avea loc la 4 martie 2012.
de Razvan Iorga | feb. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Moscova cer ajutorul oficialilor de la Chisinau în vederea investigarii circumstantelor incidentului tragic care a avut loc la 1 ianuarie la Vadul lui Voda, în zona de securitate transnistreana, cand un soldat rus a împuscat mortal un tanar moldovean. Soldatul rus nu a fost concediat si continua sa-si exercite serviciul militar în Federatia Rusa, avand statut de „suspect”. În urma incidentului, militarul rus a fost transferat în Briansk, unde continua sa-si îndeplineasca serviciul militar în baza de contract, în calitate de sergent. Atat timp cat nu va fi constatata vina acestuia, el nu poate fi concediat, au precizat autoritatile ruse. Autoritatile din Briansk au deschis un dosar pe numele soldatului rus pentru omor din imprudenta, fapta ce se poate pedepsi cu maxim doi ani de închisoare. „Ne-am adresat autoritatilor din Republica Moldova pentru a primi informatiile necesare ce ar permite sa venim cu o concluzie în legatura cu acest dosar. Am solicitat organelor abilitate de la Chisinau sa cerceteze locul incidentului, automobilului, sa interogheze martorii. Fara astfel de informatie, nu putem sa sistam urmarirea penala sau sa înaintam capetele de acuzare”, a explicat colonelul Sviatoslav Pahomov, de la Directia militara a Comitetului de Ancheta al Federatiei Ruse, potrivit RIA Novosti. „În prezent, acest pacificator rus are statut de banuit. Înca nu am primit rezultatele expertizei de la colegii din Republica Moldova, asa încat nu putem aprecia deocamdata daca actiunile militarului au fost sau nu criminale”, a precizat Pahomov. În noaptea de 1 ianuarie, la punctul de control de la Vadul lui Voda, un tanar moldovean în vîrsta de 18 ani a fost împuscat de un soldat rus, dupa ce tanarul ar fi refuzat sa se opreasca la bariera de control. Militarul rus a tras în aer, apoi în roti, însa glontele ar fi ricosat, ranindu-l mortal pe moldovean. Ministrul de externe al Federatiei Ruse, Serghei Lavrov, a acuzat la un moment dat Chisinaul ca refuza sa colaboreze cu organele de drept din Rusia pentru a investiga acest caz. În replica, Procuratura Generala de la Chisinau a precizat ca organele de urmarire penala sunt deschise pentru o cooperare cu procurorii din Briansk pe marginea incidentului de la Vadul lui Voda, însa nu va permite conditionari si scoaterea probelor din tara. „Procuratura Generala nu lucreaza pe baza de barter. Noi nu vom da automobilul pentru a fi investigat, în schimbul posibilitatii de a audia cetateanul rus sau de a realiza expertiza balistica a automatului. Noi oferim toate materialele si speram la o deschidere si colaborare eficienta”, a declarat prim-viceprocurorul general Andrei Pantea.
de Razvan Iorga | feb. 9, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Agentia americana de analiza Stratfor opineaza ca interesele mari desi interesele Bucurestilor sunt mari in privinta Republicii Moldova, Romania nu este suficient de puternica pentru a tine piept Rusiei, stat care este interesat de mentinerea haosului politic de la Chisinau. Fostele state sovietice din Europa de Est ca Ucraina, Belarus sau R.Moldova sunt importante pentru Rusia din diverse motive, inclusiv pentru localizarea geografica sau relatiile economice. In general, toate aceste state coopereaza cu Moscova, dar in grade diferite. R.Moldova este o tara divizata intre puterile occidentale si Moscova si cel mai probabil va ramâne paralizata din punct de vedere politic pe termen scurt sau chiar mediu, sustine agentia americana. Localizarea geografica a R.Moldova o face importanta pentru Rusia, fiind o ruta traditionala de invazie dinspre sud-vest si statele balcanice. Aceasta este situata in apropiere de portul strategic Odessa si Peninsula Crimeea, unde Rusia isi stationeaza flota la Marea Neagra, si face parte din reteaua de tranzit de energie care leaga Rusia de Europa si Turcia. Din punct de vedere politic, pârghia Moscovei o reprezinta fostul presedinte moldovean Vladimir Voronin si Partidul Comunistilor din R.Moldova (PCRM). Rusia are relatii strânse si cu liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, inclusiv cu premierul Vlad Filat si cu presedintele interimar Marian Lupu. Cel mai important insa este faptul ca Moscova subventioneaza conducerea regiunii separatiste Transnistria. in R.Moldova, 6 la suta din populatie este de etnie rusa, iar in Transnistria procentul este de 30 la suta (alti 30 la suta sunt ucraineni). in plus, Moscova are aproximativ 1.100 de militari in Transnistria, iar R.Moldova depinde in proportie de 100 la suta de Rusia in privinta gazelor, in timp ce 20 la suta din exporturile sale merg pe piata rusa. Dependenta economica a Transnistriei fata de Rusia este si mai mare, aceasta beneficiind, in plus fata de R.Moldova, de asistenta financiara si subventii rusesti.
Rusia lucreaza prin PCRM
Scopurile Rusiei pentru 2012 sunt sa isi imbunatateasca pozitia in R.Moldova prin consolidarea PCRM si dezvoltarea unei relatii independente cu liderii si membrii AIE. Daca Rusia nu poate ajuta comunistii sa recapete puterea, ea poate cel putin sa se asigure ca R.Moldova ramâne divizata si ca AIE ramâne incapabila sa aleaga un presedinte cu orientare prooccidentala. Moscova isi poate atinge aceste obiective prin complicarea procesului politic si impiedicarea negocierilor dintre Chisinau si Tiraspol, sustine STRATFOR. Rusia vrea, de asemenea, sa isi mentina prezenta militara si influenta politica in Transnistria si a inceput sa puna bazele unei posibile includeri a R.Moldova in Uniunea Eurasiatica. Ca si Ucraina, R.Moldova este slaba si divizata dar, spre deosebire de aceasta, ea nu are legaturi traditionale sau etnice cu Rusia, ci mai degraba cu România. Acest lucru, alaturi de dimensiunile reduse si pozitia sa strategica, reprezinta un factor principal al slabiciunii statului si al abilitatii sale de a balansa intre puterile externe. R.Moldova este divizata atât din punct de vedere teritorial, cât si politic. Guvernul moldovean nu are suveranitate teritoriala asupra Transnistriei, iar din punct de vedere politic, tara este divizata intre doua mari grupuri si anume comunistii orientati catre Rusia si AIE.
Alianta ravasita
La rândul ei, alianta este divizata intre elemente care sustin legaturi mai strânse cu România si NATO si altele mai flexibile in privinta loialitatii. in general insa, toate partidele din cadrul AIE sustin integrarea R.Moldova in Uniunea Europeana. in plus, din 2009, nicio formatiune politica nu a reusit sa obtina suficiente voturi pentru alegerea sefului statului, asa ca tara este paralizata si incapabila sa formuleze o politica externa de aproape trei ani. Aceste diviziuni inseamna ca viziunea si strategia R.Moldova nu sunt unitare. Orice lider al tarii trebuie sa depaseasca aceste diviziuni pentru a consolida tara. si alte puteri externe in afara de Rusia au interese in R.Moldova, iar printre acestea se numara in principal România. Bucurestiul nu este insa suficient de puternic pentru a provoca Rusia din punct de vedere militar, iar faptul ca R.Moldova este cea mai saraca tara din Europa si este limitata substantial de prezenta si influenta Rusiei, aderarea la UE in viitorul apropiat este improbabila. Blocajul in care se afla R.Moldova din punct de vedere politic, teritorial si geopolitic va dura pâna când o putere externa va putea rivaliza cu Rusia in regiune, ceea ce este improbabil pe teremn scurt si mediu.
Seful liberalilor de peste Prut, Mihai Ghimpu, acuza Moscova ca l-ar impiedica sa ajunga presedinte al parlamentului. Liderul liberal a declarat luni, intr-o conferinta de presa, ca autoritatile ruse ar fi suparate pe el pentru decretul prezidential (Mihai Ghimpu a indeplinit functia de presedinte interimar al Republicii Moldova in perioada septembrie 2009-decembrie 2010) prin care a condamnat anexarea Basarabiei la fosta Uniune Sovietica. Mihai Ghimpu a mai lasat sa se inteleaga ca unii politicieni din Alianta pentru Integrare Europeana ar servi intereselor Moscovei. In aceasta situatie, Mihai Ghimpu a declarat ca renunta la functia de presedinte al parlamentului, care i-ar reveni in conformitate cu acordul de constituire a Aliantei, daca Marian Lupu, actualul sef al legislativului, va fi ales in functia de sef al statului. Formatiunea sa renunta si la dreptul de a propune candidatul la functia de presedinte, pentru alegerile care ar urma sa se desfasoare in cateva saptamani. Mihai Ghimpu, unul dintre cei mai cunoscuti politicieni de la Chisinau, a criticat de mai multe ori intentiile Moscovei de a mentine in sfera sa de influenta Republica Moldova. in perioada cand a indeplinit functia de presedinte interimar a semnat un decret prin care a declarat zi de doliu national data de 28 iunie 1940, cand Basarabia a fost anexata la URSS. Decretul sau a fost declarat insa neconstitutional de Curtea Constitutionala.
