Romania-R Moldova: Comisia comuna pentru integrare europeana se intalneste la Chisinau

Romania-R Moldova: Comisia comuna pentru integrare europeana se intalneste la Chisinau

Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi al Republicii Moldova, va avea loc marţi, la Chişinău.
În cadrul Reuniunii, membrii Comisiei parlamentare comune vor face o trecere în revistă a relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE, vor efectua un transfer de expertiză în domeniul integrării europene şi vor adopta Rezoluţia Comisiei comune pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova şi Parlamentului României de sprijin politic al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. La finalul Reuniunii, membrii Comisiei vor susţine un briefing de presă.
Potrivit agendei de lucru, pe parcursul zilei de 20 martie, delegaţia Parlamentului României va avea întrevederi separate cu Prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc, prim-ministrul Vlad Filat, ministrul Justiţiei Oleg Efrim, Preşedintele Curţii Constituţionale Alexandru Tănase.
Din delegaţia Parlamentului român fac parte preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, precum şi senatorii Toader Mocanu, Dan Ruşanu, Cristian David, Almos Albert, Sorin Serioja Chivu, dar şi deputaţii Nicuşor Păduraru şi Tudor Panţîru.
Programul vizitei delegaţiei române la Chişinău cuprinde întâlniri cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe, Igor Corman, cu Ana Guţu, Co-preşedinte al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, cu Primul-ministru Vlad Filat, cu ministrul justiţiei Oleg Efrim, cu preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, precum şi cu lideri ai grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Integrare Europeană.
Comisia comună pentru integrare europeană a fost constituită în conformitate cu Protocolul de colaborare şi parteneriat dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. Co-preşedinte al Comisiei comune pentru integrare europeană din partea Parlamentului Republicii Moldova este deputata Ana Guţu.

Share our work
Ucraina vrea sa cumpere gaze din Germania, Turcia si Romania pentru a scapa de Moscova

Ucraina vrea sa cumpere gaze din Germania, Turcia si Romania pentru a scapa de Moscova

Ucraina a initiat discutii cu Germania, Romania si Turcia pentru a cumpara intre 2 si 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an de la fiecare dintre cele trei state, in incercarea de a reduce importurile mai scumpe de gaze rusesti, potrivit ziarului Kommersant Ucraina, preluat de Ria Novosti. Naftogaz, compania natioanla de energie din Ucraina, vrea sa cumpere un total de aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze din Europa, reprezentand o treime din gazul importat din Rusia pentru consumul national, a declarat directorul general al societatii, Evgheni Bakulin. Bakulin a aratat ca pretul gazelor naturale este cu aproximativ 30-40 de dolari pe mia de metri cubi mai scazut in Europa fata de tariful stabilit in contractul semnat in 2009 cu grupul rus Gazprom. Surse apropiate situatiei au declarat pentru Kommersant Ucraina ca statul negociaza cu Germania, Romania si Turcia cumpararea a cate 2-3,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce importurile din Rusia. Romania consuma anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze naturale. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat saptamana trecuta ca Ucraina ar putea cumpara gaze rusesti de la o companie germana, mai ieftine decat daca ar fi achizitionate direct din Rusia. Compania ucraineana de stat Naftogaz intentioneaza sa cumpere gaze de la grupul german RWE, a precizat Azarov, fara sa dea alte detalii.

Romania, aproape independenta

Consumul de gaze al Romaniei este acoperit in proportie de circa 80% din productia interna, diferenta fiind acoperita din importuri din Rusia, prin companii intermediare. insumate, volumele maxime relatate de Kommersant ar totaliza aproximativ 10 miliarde de metri cubi. Potrivit celor mai recente date, Ucraina consuma 80 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, acoperind din productia interna mai putin de 20 de miliarde de metri cubi. Restul provine din importuri din Rusia si Turkmenistan, prin Rusia. Moscova si Kievul sunt implicate intr-o disputa indelungata privind pretul si volumul de gaze naturale cumparat de Ucraina de la Rusia. Guvernul ucrainean insista ca pretul actual este prea ridicat, in timp ce Moscova incearca sa obtina, in schimbul scaderii tarifelor, controlul sistemului ucrainean de transport al gazelor naturale catre Europa. Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat ca Ucraina plateste in fiecare an cu aproximativ 3,8 miliarde de dolari mai mult decat statele europene pentru cantitati egale de gaze importate din Rusia. Suma reprezinta 8% din bugetul Ucrainei pentru acest an. Ianukovici considera ca un pret de 250 de dolari pe mia de metri cubi ar fi corect pentru gazul importat din Rusia, fata de tariful de 400 dolari pe 1.000 metri cubi suportat in trimestrul al patrulea al anului trecut. Rusia asigura circa un sfert din consumul de gaze al UE, 80% din aceste importuri tranzitand Ucraina.

Share our work
PCRM cere invalidarea alegerii presedintelui – CC aproba alegerea

PCRM cere invalidarea alegerii presedintelui – CC aproba alegerea

Un grup de parlamentari comunisti din Republica Moldova a depus, luni, la Curtea Constitutionala o cere de examinare a constitutionalitatii scrutinului prezidential din 16 martie, relateaza Jurnal de Chisinau, in editia electronica. „Parlamentul nu a respectat prevederile Constitutiei si si-a depasit atributiile. Am sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu incalcarea Constitutiei. Timp de un an Parlamentul nu a avut capacitatea de a alege presedintele si a intrat in ilegalitate”, a declarat comunistul Artur Resetnicov. Curtea Constitutionala a anuntat in urma luni dupa-amiaza validarea alegerii lui Nicolae Timofti in functia sa de sef de stat. Decizia este irevocabila si nu poate fi atacata. Nicolae Timofti are 63 de ani si a detinut pana in prezent functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta s-a dedicat profesiei mai bine de 35 de ani, timp in care a muncit la Ministerul Justitiei (1974-1976), Judecator la Judecatoria Suprema, vicepresedinte al Judecatoriei Supreme – Presedinte al Colegiului Penal, presedinte al Curtii de Apel (1996-2001). Pe 4 martie 2011 acesta a fost ales in calitate de conducator al CSM. Nicolae Timofti a declarat recent ca are viziuni pro-europene si ca prima sa vizita oficiala o va face la Bruxelles. Noul presedinte se pozitioneaza ca un mediator intre partidele din coalitia de guvernare, care au declarat ca-l sustin cu conditia ca acesta sa respecte legile si Constitutia.

Share our work
Romania vrea sa “upgradeze” relatia cu Rusia

Romania vrea sa “upgradeze” relatia cu Rusia

Ministrul de externe Cristian Diaconescu susţine că agenda bilaterală a relaţiei politice cu Rusia ar trebui să fie „upgradată”, iar România se aşteaptă în acest sens la „o atitudine ceva mai substanţială” a Moscovei după alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte.
Invitat recent la un post de televiziune de la Bucureşti, Diaconescu a menţionat că de pe agenda politică bilaterală lipsesc deocamdată chestiunile politice şi de securitate ale regiunii, deşi România şi Rusia sunte vecine la Marea Neagră. Cristian Diaconescu a mai spus că partea română încearcă reluarea activităţii comisiei mixte referitoare la tezaurul românesc aflat la Moscova. El a precizat că nu poate da multe detalii despre funcţionarea acesteia, pentru că trebuie întrebaţi preşedinţii român şi rus ai comisiei, care provind din zona societăţii academice, şi nu din cea politică.
La rândul său, preşedintele Senatului României,Vasile Blaga, a arătat, sâmbătă, în timpul unei întrevederi, la Paris, cu  preşedintele Consiliului Federaţiei al Federaţiei Ruse, Valentina Matvienko, că România este interesată de intensificarea dialogului şi normalizarea relaţiilor cu Rusia printr-o abordare politică directă şi pragmatică.

Abordare pragmatică

Vasile Blaga a arătat, în cadrul dialogului, că este un moment favorabil pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi că ţara noastră este interesată de intensificarea dialogului şi normalizarea relaţiilor printr-o abordare politică directă şi pragmatică. “În acest sens, Vasile Blaga a reiterat invitatia adresată peşedintelui Consiliului Federaţiei de a efectua o vizită în România pentru consolidarea relaţiilor parlamentare, ceea ce ar duce şi la îmbunătăţirea generală a relaţiilor româno-ruse”.
Vasile Blaga a arătat, de asemenea, că România este interesată de continuarea consultărilor din octombrie 2011 pe problematica transnistreană. Blaga a asigurat-o pe Valentina Matvienko, că România consideră că Federaţia Rusă ar putea avea un rol important în soluţionarea, în timp, a acesteia, în condiţiile păstrării integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova. Vasile Blaga a arătat susţinerea României pentru parteneriatul strategic NATO-Rusia, aşa cum este reflectat în declaraţia adoptată cu ocazia summit-ului NATO de la Lisabona şi a răspuns preocupărilor exprimate de partea rusă în ceea ce priveste subiectul scutului de apărare anti-rachetă, arătând că scutul are exclusiv un caracter defensiv, fapt confirmat atât de conţinutul acordului româno-american, care este public, cât şi de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor respective.

Share our work
Valea Timocului, teatru al razboiului identitar dintre Bucuresti si Belgrad

Valea Timocului, teatru al razboiului identitar dintre Bucuresti si Belgrad

Razboiul identitar din Valea Timocului ameninta relatiile bilaterale romano-sarbe

Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul acestora, Drăgan Demici, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru agentia de presa “Agerpres”, că decizia respectivă este rezultatul nemulţumirilor minoritarilor români faţă de hotărârea CNMV de a standardiza aşa-numita limbă vlahă.
„Noi nu putem să fim de acord cu inepţiile unor cercuri ostile românismului. Limba vlahă a fost inventată pentru a diviza puternica comunitate a românilor, formată din peste 300.000 de români, şi pentru a falsifica istoria românilor din dreapta Dunării”, a mai afirmat Demici. Potrivit declaraţiilor sale, în Serbia de nord-est românii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de vlahi, iar limba vorbită de ei, lingvistic vorbind, este un grai românesc, aşa cum în România se întâlnesc în diferite regiuni cele oltenesc, bănăţean, moldovenesc, ardelenesc, etc. „Nimeni nu este împotrivă să se numească român sau vlah. Dar nu putem accepta interesul autorităţilor pentru recrearea unui alfabet chirilic, pentru promovarea tezei că vlahii nu sunt români, ci sârbi vlahizaţi”, a fost de părere Demici.

Tratat ignorat

Semnarea la sfârşitul lunii februarie, la Bruxelles, a Protocolului din România şi Serbia, prin care ultima s-a angajat să garanteze drepturi minoritarilor români, nu a influenţat cu nimic poziţia cercurilor anti-româneşti, acestea continuând să creeze animozităţi în relaţiile dintre români şi vlahi, ele fiind adâncite de liderii celor două grupuri. „Acesta este motivul pentru care noi suntem revoltaţi şi am hotărât să protestăm prin absenţa de la şedinţele CMNV. Iniţial, în urma alegerilor din 2009, am fost şapte membri, acum mai suntem doar patru. Restul au fost determinaţi, prin şantaj sau presiune, să-şi schimbe opţiunea şi să treacă în tabăra celor care resping originea română a populaţiei din Timoc, Morava şi sudul-Dunării”, a explicat Demici.

Provocare prezidentiala

Boris Tadic, preşedintele Serbiei, continuă să susţină că românii din Valea Timocului nu au motive să fie nemulţumiţi. „Membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertatăţile unei minorităţi naţionale în Serbia!”, se arată în acordul semnat recent de presedintele sarb Tadici cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe.
Gestul României de a nu se opune aderării Serbiei la Uniunea Europeană, după ce Belgradul a semnat un protocol în care a promis că va respecta drepturile minorităţii româneşti, nu a fost apreciat de preşesintele sârb Boris Tadic. La scurt timp după ce s-a întors „victorios” de la Bruxelles, Tadic a revenit la vechile sale declaraţii provocatoare la adresa românilor din Valea Timocului.
În cursul săptămânii trecute, Tadic a convocat la discuţii membrii conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV), entitate de stat controlată de partidele aflate la guvernare. În ciuda faptului că minorităţii româneşti de pe Valea Timocului i s-a refuzat sistematic accesul la învăţământ şi la religie în limba maternă, preşedintele Serbiei a semnat cu liderii Consiliului un acord comun, în care se specifică faptul că „că membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale în Serbia, garantate de Constituţie”. Asta după ce Serbia a obţinut acordul de asociere cu UE, în urma semnării tratatului bilateral cu România, privind promisiunea fermă de a respecta drepturile comunităţii româneşti.

Recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic

La şedinţă au participat, printre alţii, preşedintele CNMV Radiša Dragojević şi vicepreşedinţii Miletic Mihajlovic şi Dragi Damjanovic, toţi membri ai Partidului Socialist, din coaliţia de guvernare. Semnarea acordului nu a fost singurul moment penibil al întâlnirii dintre Boris Tadic şi conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, relateaza mass-media de la Bucuresti. Reprezentanţi ai unei minorităţi pe care nu o reprezintă (cei mai mulţi dintre ei nu sunt de etnie română sau vlahă după teoria sârbească a originii populaţiei din Valea Timocului), liderii Consiliului nu au scăpat prilejul de a-şi complimenta conducătorul.
Potrivit postului de radio sarb B92, aceştia „şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE şi de recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic care a avut o poziţie fermă faţă de respectarea libertăţilor şi a drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Constituţia Serbiei şi a instrumentelor internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale”. Mass-media sarba mai notează că Boris Tadic şi conducerea Consiliului au concluzionat că „este necesar să se promoveze şi să se încurajeze în continuare dezvoltarea economică a Serbiei de Răsărit”.

Limba vlaha, arma strategica

Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al „limbii moldoveneşti”, autorităţile sârbe au inventat „limba vlahă”, adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe”.
„Părinţii” alfabetului sunt Sinisa Celojevic, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia culturala Gergina, acuzata ca fiind o fateta a serviciilor de securitate sarbe. Potrivit cotidianului sârbesc „Politika”, autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).

Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă

Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc. „Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română” , a declarat, tranşant, pentru „Politika”, Sinisa Celojevic.
Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia. Mass-media de la Bucuresti mentioneaza ca forurile ştiinţifice/academice de la Belgrad au refuzat să se implice în această falsă construcţie.

Consiliu nereprezentativ

Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza „limba vlahă”, considerate drept o tentativă de asimilare. „Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc”, a declarat Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, citat de cotidianul roman “Adevarul”.
Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni. Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari. Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.

Standardizare cu forţa

„Standardizarea” limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV. Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.
De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia. Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, arata sursele locale, citate de mass-media de la Bucuresti.
În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această „ciudăţenie”, vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti, arata mass-media romana. „Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah”, a declarat Mihailovic.

Share our work
Falanga sarba a Gazprom cucereste Romania

Falanga sarba a Gazprom cucereste Romania

Gazprom, arma strategica a Kremlinului

Gazprom a pregătit, prin subsidiara sârbă NIS, un buget de 588 milioane de dolari pentru explorarea de zăcăminte de petrol şi gaze naturale în regiunea Balcanilor în acest an, fiind vizate şi potenţiale proiecte în România. NIS a planificat pentru 2012 cheltuieli de 50 miliarde dinari (588 milioane de dolari) pentru lucrări de explorare de petrol şi gaze în România, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, a anunţat vineri compania sârbă într-un comunicat, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru Serbia, compania a bugetat cheltuieli de 450 milioane euro (587 milioane de dolari) până în 2020 pentru explorare, se mai arata în comunicatul citat. NIS a investit deja 758 milioane dinari în echipamente asociate activităţilor de explorare, pentru a-şi extinde activitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană, potrivit companiei.

UE, tinta strategica

În România, NIS operează în parteneriat cu compania canadiană East West Petroleum. NIS şi East West Petroleum, cu sediul în Canada, au semnat în luna mai din 2011 un acord pentru dezvoltarea a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze în România.
În Ungaria, NIS vrea să intre în parteneriat cu o subsidiară a companiei americane Falcon Oil & Gas pentru explorarea unui zăcământ gazeifer. Tototdata, in Bosnia-Herţegovina, compania sârbă caută petrol şi gaze în parteneriat cu Neftegazinkor, subsidiară a grupului rus Zarubezhneft.
Reamintim ca oficialii NIS au anunţat din luna septembrie 2011 că NIS să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia şi a înfiinţat subsidiare în aceste ţări. Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului Gazprom, a plătit în 2009 400 milioane euro pentru 51% din acţiunile NIS şi şi-a urcat participaţia la 56,15% în luna martie a anului trecut, pentru alte 40,3 milioane euro.

Conducte noi

Gazprom a anuntat recent ca autoritatile de la Moscova si Paris ar putea colabora in cadrul unui proiect pentru constructia de noi conducte de gaz intre Rusia si restul Europei. Proiectul ar veni in intampinarea solicitarilor crescute de gaz ale consumatorilor europeni. Unele dintre tarile Uniunii Europene au intampinat probleme in aprovizionarea cu gaz rusesc in lunile ianuarie si februarie, in contextul unor conditii meteo nefavorabile. Gazprom, care asigura un sfert din importurile de gaz din Europa, a declarat ca in tot acest timp a livrat cantitatea maxima de gaz conform contractelor in vigoare. In anul 2011, Franta a fost al treilea mare consumator european al gazului rusesc.

Cruciada energetica a Kremlinului

Companiile petroliere din Rusia prefera tot mai mult sa lucreze peste hotare. In ultimii ani, portofoliile de proiecte ale societatilor ruse din acest domeniu s-au imbogatiti cu o serie intreaga de noi zacaminte din tarile in curs de dezvolare, scrie RBK Daily, citat de mass-media de la Bucuresti. Pionierul expansiunii peste hotare a fost Lukoil, companie care detine, in prezent, cel mai mare numar de active straine in tari precum Kazahstan, Azerbaidjan, Venezuela, Vietnam, Ghana, Egipt, Irak, Columbia, Coasta de Azur, Romania, Arabia Saudita, Sierra-Leone si Uzbekistan. Se preconizeaza ca in urmatorii cinci-sapte ani, ponderea proiectelor internationale in productia totala a Lukoil sa creasca de la 11% in prezent, la 25-30%.
Un volum important de noi proiecte peste hotare exista si la Gazprom, mai precis la filiala companiei, grupul Gazporm-Neft. El este prezent in Irak, Venezuela, Ecuador, Guinea, Angola si Cuba si, prin firma-mama, in Libia. Conform strategiei companiei, pana in 2020, aproape 10% in productia consolidata de hidrocarburi va fi asiguata din proiecte in strainatate.
In ultimul timp, interesul pentru extindere in strainatate a fost afisat si de Tatneft si RussNeft. Dar pentru unele dintre intreprinderile rusesti, drumul spre strainatate se opreste brusc, avand in vedere ca nu exista cerere pentru produsele lor. Mai sunt, este adevarat, si cazuri fericite, precum TNK-BP, care, dupa problemele cu care s-a confruntat British Petroleum in Golful Mexic, unde a explodat o platforma petroliera a grupului britanic, a reusit sa intre in proiecte in Vietnam, Venezuela si Brazilia.

Petrom refuza oferta Gazprom

In ultima perioada au aparut in presa mai multe stiri potrivit carora gigantul rus Gazprom ar fi interesat de Petrom. Au circulat informatii ca se duc tratative ba pentru cumpararea mai multor benzinarii Petrom, ba pentru preluarea rafinariei Arpechim, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Recent, a fost lansata chiar si informatia ca rusii sunt interesati de preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom. Intrebata de jurnalisti daca exista vreun dram de adevar in aceste informatii, Mariana Gheorghe, director general Petrom, a spus ca „nu este nicio substanta in astfel de discutii”. De asemenea, a spus ca Petrom nu a primit nicio oferta pentru Arpechim din partea Gazprom. „Nu avem niciun fel de discutii cu Gazprom”, a precizat Mariana Gheorghe.
In septembrie, anul trecut, surse oficiale declarau ca Petrom este in negocieri cu sarbii de la NIS, controlati de Gazprom, pentru vanzarea a 139 de unitati, aproape un sfert din intreaga sa retea de distributie a carburantilor. Stirea a aparut in Ziarul Financiar, dar nu a fost confirmata de Petrom. „Petrom dezminte informatiile aparute in Ziarul Financiar referitoare la o posibila tranzactie pentru vanzarea a 139 benzinarii catre compania petroliera NIS”, informeaza Petrom.

Dezmintire ruseasca

Doua ziare rusesti, Kommersant si RBK Daily, au discutat cu analisti ai pietei energetice despre informatia lansata recent de mass-media romaneasca privind o eventuala preluare a Petrom de catre o companie rusa. Analistii rusi cred insa ca Gazprom nu poate fi interesat de compania romaneasca.
Contactata de Kommersant, Gazprom Neft (filiala Gazprom dedicat industriei petroliere) a declarat ca nici ea, nici filiala ei din Serbia, NIS, nu este in tratative privind preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom, iar compania – mama Gazprom a refuzat orice comentarii. Surse din interiorul companiei afirma insa ca Gazprom nu este interesat de actiunile OMV Petrom, pentru ca „inainte de toate, este vorba despre o companie petroliera”, in timp ce Gazprom se concentreaza mai ales pe gazele naturale.
Expertul Vitali Kriuko, de la firma de consultanta IFD-Kapital, constata, printre altele, ca pe fondul zvonurilor privind preluarea OMV Petrom actiunile companiei au crescut de la inceputul anului cu 25%, pentru ca apoi sa inregistreze un avans de 4%. Analistul nu crede insa in speculatiile privind o posibila achizitie de catre Gazprom sau Gazprom Neft. In primul rand, explica expertul, productia grupului din Romania scade: 63 milioane barili in 2010 fata de 66 cu un an inainte, in timp ce prelucrarea petrolului a devenit nerentabila in intreaga Europa. Spre exemplu, Petroplus, care detine cinci rafinarii in Europa, a fost nevoita sa inchida trei unitati in Elvetia, Franta si Belgia, dupa ce i-a fost refuzata acordarea unui credit de 1 miliard de dolari. In schimb, afirma expertul, partea rusa poate fi interesata de reteaua de benzinarii a OMV Petrom.

Arma anti-Gazprom, testata in Marea Baltica

Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.

Dependenta strategica

Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.

Expertii Gazprom

Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.

Share our work