Maia Sandu, diplomație gaziferă la București

Maia Sandu, diplomație gaziferă la București

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat vineri într-o declarație comună cu președintele Klaus Iohannis că țara sa are nevoie urgentă de gaze naturale din România pentru a păstra ”stabilitatea socială”.

Sprijin românesc

”Vrem să cumpărăm gaze din România, e nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. E critic ca oamenii noștri să nu înghețe la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială”, a declarat vineri Maia Sandu.

”Plătim cel mai mare preț raportat la venit din Europa la energie. Pentru gaze naturale plătim deja un preț dublu față de cel din România. Republica Moldova depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, vrem să înlocuim la iarnă gazele cu păcură, cărbune sau lemne”, a mai spus președinta Moldovei.

În replică, președintele Klaus Iohannis a spus că ”nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”.

”Suntem conștienți de situația dificilă a Republicii Moldova, azi vom discuta la guvern până găsim soluția cea mai bună. Azi am convenit că trebuie să lucrăm diferite scenarii și să avem planuri pregătite pentru toate scenariile pe care putem. Nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”, a spus șeful statului.

Gazoduct strategic

El a adăugat că ”am discutat despre rolul foarte important și potențialul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău ca element esențial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova are o relevanță strategică evidentă și am convenit să facem pași decisivi în această direcție”.

Share our work
Kovesi refuza de la Chișinău prezidențialele românești

Kovesi refuza de la Chișinău prezidențialele românești

Presedintele roman Klaus Johannis, un susținător fidel al șefei DNA, Laura Codruța Koveși

Presedintele roman Klaus Johannis, un susținător fidel al șefei DNA, Laura Codruța Koveși

Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, a respins posibilitatea participării la alegerile prezidențiale din România din 2024, relatează karadeniz-press.ro, citând mass-media de la Chișinău.

Refuz multilingv

„Nu, nu doresc să candidez la preşedinţia României. Poate, ca să fiu mai clară, răspunsul meu este „Nu”, „No”, „Nein”, „Nie” şi, dacă mai practic puţin cu colegii din EPPO, o să pot să răspund „Nu” în cele 17 limbi oficiale în care se discută în EPPO”, a declarat Laura Codruţa Kovesi într-un interviu acordat presei din Republica Moldova.

Aflată într-o deplasare oficială în Republica Moldova pentru a pune bazele unui acord cu procuratura generală moldoveană, Kovesi a infirmat zvonurile care o dădeau ca sigură candidat la următoarele alegeri prezidenţiale din România.

Cât priveşte motivaţia acestui refuz categoric, Kovesi a explicat că scopul ei este, înainte de toate, cel de a construi o instituţie „de la zero”, în calitatea sa de procuror şef european”.

Ofertă prezidențială

Liderul USR, Cătălin Drulă a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre o candidatură a Laurei Codruţa Kovesi la prezidenţiale, din partea USR, că orice soluţie este posibilă, în general, partidele încearcă să îşi găsească candidaţi şi soluţii interne . Să spună doamna Kovesi dacă îşi doreşte altă funcţie, a mai spus Drulă.

”În primul rând cred că ar trebui să o întrebaţi sau să spună doamna Kovesi dacă îşi doreşte altă funcţie decât cea de procuror european. Eu vpd atâta lume care vorbeşte în numele dumneaei”, a spus Cătălin Drulă.

El a precizat că nu o cunoaşte pe Laura Codruţa Kovesi şi nu s-a întâlnit niciodată cu aceasta.

”Eu mă gândesc că poate cumva nu îşi doreşte o carieră politică, asta trebuie să lămurească dumneaei”, a spus Drulă, arătând că el admiră munca acesteia la Parchetul European.

Share our work
Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

NATO, reuniune la Madrid

NATO, reuniune la Madrid

Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.

”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.

Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7  armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.

”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.

 

Share our work
Parlamentul României, desant la Chișinău

Parlamentul României, desant la Chișinău

Parlamentarii români vin la Chișinău

Parlamentarii români vin la Chișinău

Ședința comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României urmează să aibă loc în această sâmbătă, la Chișinău. Reuniunea celor două organe legislative este o premieră. Cele două legislative vor adopta o declarație comună. Parlamentul de la București va fi reprezentat de președintele Senatului, Florin Cîțu, de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, de liderii de grup parlamentar, de șefii de comisii și parlamentari de la toate partidele politice parlamentare.

Share our work
Fraudă La Galați –  Unul dintre prorectorii lui Lucian Puiu Georgescu închis 30 de zile

Fraudă La Galați – Unul dintre prorectorii lui Lucian Puiu Georgescu închis 30 de zile

Fostul prorector al Universităţii „Dunărea de Jos”, Dragoş Alexandru Opreanu, a fost arestat pentru 30 de zile, în cazul fraudei cu taxe judiciare de timbru, neregului descoperite de Corpul de Control de la Ministerul Educaţiei, relatează Adevărul, citat de mass-media națională.

Infracțiune de delapidare

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a cerut vineri, 3 mai, arestarea inculpatului  Dragoş Opreanu, care este cercetat „sub aspectul comiterii în concurs a unei infracţiuni de delapidare în formă continuată a infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată şi agravantă, participaţie improprie la infracţiunea de fals în formă continuată şi de asemenea participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată.

Potrivit procurorilor, Dragoş Opreanu, în calitate de director al Direcţiei Juridice şi Resurse Umane şi fost prorector responsabil cu managementul resurselor umane şi activitatea juridică, cu drept de gestiune în ceea ce priveşte resursele băneşti, este principalului suspect în afacerea cu taxe judiciare de timbru descoperită de Corpul de Constrol al Ministerului Educaţiei.

Funcționar public

Din probele administrate, până la acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut că Dragoş Opreanu în calitate de funcţionar public acesta ocupând funcţia de director interimar al unei direcţii din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi – 30.06.2016 -10.08.2017, director al aceleiaşi direcţii în perioada 11.08.2017 – 23.02.2020 şi persoană cu funcţie de conducere în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ superior menţionată anterior, responsabilă cu managementul resurselor umane şi activitatea juridică – 24.02.2020 – 25.02.2021. cu drept de gestiune şi dispoziţie în ceea ce priveşte resursele băneşti alocate direcţiei/direcţiilor conduse, în perioada 30.06.2016 – 25.02.2021, şi-a însuşit în interesul său suma de 270.726,50 lei ce i-a fost predată de către cinci martori (consilieri juridici în cadrul direcţiei menţionate), precum şi de o martoră care ocupa funcţia de administrator patrimoniu în cadrul instituţiei de învăţământ.

„Inculpatul i-a determinat pe aceştia să solicite în numerar de la casieria universităţii suma însuşită (un număr de 68 de operaţiuni de acordare avansuri), prin întocmirea unor documente în care au atestat nereal că sumele solicitate/ridicate erau folosite pentru plata unor taxe judiciare de timbru la oficiile poştale din municipiul Galaţi, taxe necesare în dosarele înregistrate pe rolul inst anţelor judecătoreşti în care universitatea a formulat acţiuni şi cereri (deşi, conform O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, instituţia de învăţământ, fiind o instituţie publică, nu plăteşte decât în mod excepţional taxe judiciare de timbru). Aceste fapte au fost încadrate la delapidare în formă continuată”, susţine procurorii.

Pagube importante

Mai mult, fostul prorector, în perioada 30.06.2016 – 26.02.2021, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu a alterat un număr de 610 înscrisuri oficiale, respectiv chitanţe emise de Compania Naţională Poşta Română S.A. – Oficiul Judeţean de Poştă Galaţi, prin care s-a atestat plata unor sume de bani de către Universitatea din Galaţi, cu titlu de taxe judiciare de timbru, prin scanarea originalelor şi intervenţia pe documentele astfel obţinute asupra sumelor consemnate real, care au fost majorate de 100 de ori pe fiecare document scanat/chitanţă, folosind înscrisurile obţinute (alterate) atât pentru a crea aparenţă de legalitate a cheltuirii sumei de 270.726,50 lei ridicată din casieria universităţii de cei cinci martori susmenţionaţi, cât şi pentru a-şi acoperi însuşirea în interes personal a sumei menţionate, adică fals material în înscrisuri oficiale în varianta agravată şi în formă continuată.

De asemenea, inculpatul i-a determinat pe cei cinci martori să folosească, din culpă, cele 610 chitanţe pe care le-a falsificat în modalitatea descrisă anterior, pentru a crea aparenţă de legalitate a utilizării sumelor ridicate din casieria universităţii de martorii menţionaţi – participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals în formă continuată (610 acte materiale);

„În plus, a determinat, cu intenţie, mai mulţi funcţionari publici din cadrul instituţiei de învăţământ să ateste nereal (să completeze şi să semneze), din culpă, într-un număr de 449 de înscrisuri oficiale aparţinând Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi (referate de necesitate şi oportunitate, angajamente bugetare, propuneri de angajare a unor cheltuieli, ordonanţări de plată, dispoziţii de plată, registru de casă şi deconturi de cheltuieli) împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv necesitatea eliberării, eliberarea şi utilizarea sumei de 270.726,50 lei din casieria universităţii în scopul plăţii taxelor judiciare de timbru, sumă pe care şi-a însuşit-o, semnând şi o parte din înscrisurile oficiale falsificate în modalitatea descrisă, respectiv un număr de 171 (referate de necesitate şi oportunitate, propuneri de angajare a unor cheltuieli, ordonanţări de plată, deconturi de cheltuieli şi dispoziţii de plată) – participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual (449 acte materiale)”, mai precizează procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.

Share our work
România, aruncată în uraganul fake-news

România, aruncată în uraganul fake-news

Forțele Aeriene Române au negat informațiile vehiculate în presă, prin care se acreditează ideea că aeronavele prăbușite în cele două evenimente aviatice din data de 02.03.2022 „ar fi fost doborâte de o baterie de rachete sol-aer S-300”.

Reprezentanții Forțelor Aeriene au indicat că afirmația mai sus-indicată este în totalitate falsă, se arată în comunicat.

Informația” la care se face referire nu reprezintă altceva decât o dezinformare provenită din mass-media online rusă și nu are nicio legătură cu fapte sau evenimente reale.

Ministerul Apărării Naţionale a comunicat cu maximă transparență informațiile referitoare la cele două accidente. Din ordinul ministrului apărării naţionale a fost numită o comisie de investigare tehnică pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestor accidente aviatice.

Totodată, potrivit procedurilor, a fost sesizat Parchetul Militar şi au fost sistate zborurile de instrucţie cu aceste tipuri de aeronave, până la finalizarea anchetei de specialitate.

Precizăm că în urma verificărilor efectuate până în acest moment de către comisia de investigare competentă, nu au fost constatate elemente care să indice un posibil impact cu un proiectil sau rachetă, se arată în comunicatul Forțelor Aeriene.

Informația a fost publicată inițial de Military Watch Magazine, care a insistat că cele două aeronave militare românești au fost doborâte, din greșeală, de sistemele de apărare antiaeriană S-300 ale Ucrainei.

Share our work