de Anatol Terzi | apr. 3, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Parlamentul de la Chişinău elaborează un proiect de lege care va conţine acţiunile necesare pentru scoaterea Republicii Moldova de sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat luni şeful legislativului, Marian Lupu, în urma unei întrevederi cu preşedintele APCE, Jean-Claude Mignon.
El a precizat că Republica Moldova a îndeplinit majoritatea angajamentelor asumate în faţa Consiliului Europei şi că există şanse ca până la sfârşitul acestui an să intre în faza de post-monitorizare. Marian Lupu a mai declarat că a discutat cu preşedintele APCE şi despre o posibilă contribuţie a acestei instituţii în procesul de reglementare a diferendului transnistrean.
Comisia de monitorizare a APCE urmează să întocmească raportul final în privinţa Republicii Moldova, după care va fi luată decizia dacă va continua sau nu monitorizarea acesteia, a declarat Jean-Claude Mignon. Republica Moldova se află sub monitorizarea APCE din 1995, până în prezent nereuşind să-şi îndeplinească toate angajamentele asumate în procesul de democratizare, restanţele referindu-se în special la transformarea şi modernizarea Procuraturii Generale şi asigurarea independenţei justiţiei.
Asistenţă pentru consolidarea încrederii la Nistru
APCE va oferi asistenţă Republicii Moldova pentru consolidarea încrederii între malurile Nistrului, a declarat Jean-Claude Mignon. „Am discutat despre o posibilă contribuţie a APCE în promovarea soluţionării diferendului transnistrean. Am căzut de acord că dimensiunea parlamentară va veni cu suport pentru măsurile de apropiere a malurilor Nistrului. Am discutat un posibil model de colaborare pentru stabilirea unor mecanisme de dialog şi pe platformă parlamentară. În timp apropiat am putea veni şi cu un program de acţiuni în acest sens”, a spus Marian Lupu.
Jean-Claude Mignon a declarat că Consiliul Europei este mulţumit de situaţia din R Moldova şi de alegerea preşedintelui. „Acum, Parlamentul R. Moldova poate dispune de câţiva ani ca să îşi îndeplinească angajamentele. Moldova a făcut deja multe, legislaţia a evoluat în sens pozitiv, dar mai sunt lucruri ce trebuie ameliorate şi noi suntem aici pentru a ajuta. De asemenea, noi suntem hotărîţi să găsim soluţii pentru depăşirea diferendului transnistrean”, a spus Mignon.
Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, se află într-o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 2-5 aprilie 2012. În cadrul acesteia, oficialul va avea întrevederi cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu prim-ministrul, Vlad Filat. La 4 aprilie Mignon se va deplasa la Tiraspol.
de Razvan Iorga | apr. 2, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Reprezentantul special al Moscovei pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, va efectua o vizita oficiala in Republica Moldova peste doua saptamâni, potrivit Jurnal de Chisinau. Ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Valeri Kuzmin, care s-a intâlnit luni cu presedintele moldovean Nicolae Timofti, l-a anuntat despre vizita vicepremierului rus. Aceasta va fi prima vizita a lui Rogozin dupa ce a fost delegat sa participe la rundele de negocieri in formatul 5+2 privind solutionarea conflictului transnistrean. Numirea lui Rogozin in functia de reprezentant special pentru Transnistria a stârnit numeroase discutii si comentarii. Autoritatile de la Chisinau au fost nemultumite ca Rusia nu a coordonat cu Republica Moldova numirea lui in aceasta functie. Pe de alta parte, Rusia a raspuns ca prin aceasta numire arata ca acorda o importanta aparte solutionarii conflictului transnistrean. Totodata, presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, și premierul rus Vladimir Putin, s-ar putea intâlni pe 15 mai 2012, la reuniunea informala a presedintilor statelor CSI. Pâna la acea data, Putin va fi investit in funcția de președinte. Timofti a mentionat ca intrevederea cu Putin este o oportunitate buna pentru a gasi noi modalitati de intensificare a relatiilor intre ambele state.
de Razvan Iorga | apr. 2, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova nu are alta alternativa decât viitorul european, a declarat seful Executivului de la Chisinau, Vlad Filat. El s-a declarat optimist ca UE va ridica vizele pentru moldoveni si va semna Acordul de liber schimb cu tara sa pâna la sfarsitul anului. „Pana la finele acestui an, Republica Moldova este in situatia in care sa indeplineasca toate conditiile pentru a obtine acest regim liberalizat de vize. Avem necesitatea sa ne miscam cu viteza necesara”, a declarat Filat, dupa vizita de saptamâna trecuta, de la Bruxelles. „Noi restante nu avem, suntem in termenii la care am convenit si daca ne vom misca in continuare cu cadenta cu care am mers pâna acum, vom reusi sa le oferim oamenilor ceea ce le-am promis. Noi avem ca si obiectiv semnarea Acordului de asociere si in rezultat, urmeaza sa avem comert liber cu UE, deci accesul pe piata a peste 600 de milioane de oameni care au capacitate de plata. Urmeaza sa avem regim liberalizat de vize, ceea ce inseamna ca oamenii din Republica Moldova, in baza pasaportului, sa poata circula in intreaga Europa”, a precizat seful executivului.
Fonduri europene pentru Chisinau
Potrivit prim-ministrului, Republica Moldova nu mai poate ramâne in starea actuala, „de tara cu cetateni ostatici, fara sa poata circula liber, fara a avea o perspectiva clara”. „Republica Moldova nu are alternativa decât viitorul european, trebuie acest viitor sa il apropiem cât mai rapid posibil si emotiile, speculatiile trebuie lasate, poate in multe cazuri trebuie sa fie lasate la o parte si interesele de partid. si daca toti, consolidat, indiferent daca suntem la guvernare sau in opozitie, ne vom conjuga eforturile si sa obtinem aceste evaluari pentru oameni, acesta este obiectivul meu, sa ajunga momentul in care sa nu mai conteze denumirea partidului care vine la guvernare. Deoarece institutiile urmeaza sa fie functionale si tara sa fie intr-un spatiu valoric ireversibil, cu drepturi, libertati si bunastare minima necesara pentru a avea o viata decenta”, a punctat Vlad Filat. seful guvernului a adaugat ca, dupa obtinerea unui regim de comert liber si a regimului liberalizat de vize, R. Moldova „va avea acces la fonduri enorme europene, ceea ce inseamna drumuri, investitii, subventii pentru agricultura”.
de Anatol Terzi | apr. 2, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 2-5 aprilie, unde va avea întrevederi cu mai mulţi oficiali de la Chişinău.
Programul vizitei preşedintelui APCE prevede întrevederi bilaterale cu conducerea de vârf de la Chişinău, dar şi cu liderii fracţiunilor parlamentare şi membri ai guvernului. Miercuri, Jean-Claude Mignon se va deplasa la Tiraspol. Luni, în jurl orei 14.00 presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, va avea o intrevedere cu presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, dupa care va urma o declaratie comuna de presa.
Republica Moldova se află sub monitorizarea APCE din 1995, până în prezent nereuşind să-şi îndeplinească toate angajamentele asumate în procesul de democratizare, restanţele referindu-se în special la transformarea şi modernizarea Procuraturii Generale şi asigurarea independenţei justiţiei.
APCE are o misiune unică: aceea de a contribui la integrarea ţărilor în familia democraţiei europene şi de a promova o veritabila cooperare parlamentară între toate naţiunile Europei. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reprezintă forţele politice ale parlamentelor statelor membre, reprezentanţi parlamentari ai fiecărui stat membru al Consiliului Europei, aleşi sau desemnaţi de parlamentele naţionale. Adunarea este forţa motrice a extinderii cooperării europene către toate statele democratice din Europa.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei este prima adunare europeana din istoria continentului. Cu delegaţii din 47 de parlamente naţionale, ea rămâne cel mai mare for legislativ european. Deliberările sale joaca un rol important în orientarea activităţii tuturor organelor statutare şi subdiviziunilor Consiliului Europei, precum şi a sectoarelor interguvernamentale ale Consiliului Europei. Totodată, guvernele statelor de asemenea urmează să activeze conform prevederilor APCE.
Sesiunile plenare APCE se desfăşoară de patru ori pe an. Republica Moldova este reprezentată în cadrul APCE, la fel de către reprezentanţi ai tuturor forţelor politice parlamentare.
de Razvan Iorga | apr. 1, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dmitri Rogozin, trimisul Moscovei la Chisinau pentru conflictul transnistrean, recunoaste ca a luptat ca soldat de partea Tiraspolului in timpul razboiului de acum 20 de ani, scrie Deutsche Welle. Marturisirea este facuta in volumul ”Vrag Naroda” (”Dusmanul poporului”), scoasa de Editura ALGORITM din Moscova, in anul 2006. Capitolul in care Rogozin relateaza despre implicarea sa in conflictul de pe Nistru se numeste ”Calul Troian”. ”Pentru prima data am ajuns in zona de conflict la sfarsitul lunii mai a anului 1992. (…) M-am intors la Moscova, pentru a aduna voluntari dornici sa participe la actiunile militare din Transnistria. Pe 23 iunie, m-am intors in stanga Nistrului si deja ma aflam in cadrul detasamentului de voluntari din Rusia si Ucraina, pe traseul Dubasari-Rabnita”, scrie Rogozin, in cartea sa. Tot acolo, Rogozin emite o serie de aprecieri dure la adresa autoritatilor moldovene: ”Detasamentele inarmate de fascisti romani si moldoveni au invadat Transnistria in 1992. Acestei cohorte i-au ripostat detasamentele armatei transnistrene: cazaci, garda militara si voluntari”, mai scrie fostul ambasador al Rusiei la NATO. ”Soarta conflictului a fost decisa de ostasii Armatei a 14-a. Multi dintre acestia au luptat cu arma in maini in armata transnistreana. Tradati de comandantii lor, dar devotati Rusiei, soldatii au trecut de partea poporului transnistrean, ridicandu-se in apararea acestuia. Acest razboi a fortificat pozitiile republicii moldovenesti nistrene si a poporului sau glorios, caruia pana in prezent comunitatea internationala ii respinge dreptul la autodeterminare si propria statalitate”, se mai revolta Rogozin in cartea sa, potrivit Deutsche Welle.
Transnistria, in componenta Rusiei
„Transnistria trebuie sa revina fara intarziere in componenta Federatiei Ruse, conform vointei poporului, exprimate in cadrul referendumurilor care au avut loc in aceasta regiune”, crede Dmitri Rogozin. El il acuza si pe fostul presedinte rus Boris Eltin ca ar fi incercat sa rezolve conflictul transnistrean pe cale diplomatica si ca ar fi interzis, in prima faza, Armatei a 14-a sa se implice in razboi. Dmitri Rogozin saluta in cartea sa venirea in fruntea Armatei a 14-a a generalului Aleksandr Lebed, sub conducerea caruia militarii rusi au intrat in razboi de partea fortelor transnistrene si au nimicit, potrivit autorului, sute de voluntari moldoveni pe platoul de la Chitcani si in padurea de la Harbovat.
de Razvan Iorga | apr. 1, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
PCRM intentioneaza organizarea unui referendum in luna octombrie in care populatia sa raspunda daca are incredere in actualul parlament de la Chisinau. Comunistii au luat aceasta decizie sambata, in cadrul unui congres civic care s-a desfasurat la Balti (nord). Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat intr-un discurs Alianta pentru Integrare Europeana (la guvernare) de uzurpare a puterii in stat, actiune, care, potrivit acestuia, a culminat cu alegerea presedintelui la 16 martie. Actualul parlament activeaza ilegal, a afirmat Voronin in discursul sau, difuzat de serviciul de presa al formatiunii comuniste. Reprezentantii Aliantei pentru Integrare Europeana au calificat actiunea comunistilor drept una politica si i-au chemat sa-si reia activitatea in parlament, in contextul in care acestia boicoteaza sedintele legislativului de câteva luni. Potrivit legislației in vigoare, referendumului consultativ sunt supuse problemele de interes national, in scopul consultarii opiniei poporului Termenul de colectare a semnaturilor sustinatorilor referendumului nu poate fi mai mic de 2 luni si mai mare de 3 luni, astfel procesul de colectare va fi finalizat in august. Data referendumului se stabileste cu cel putin 60 de zile inainte de ziua desfasurarii lui. Totodata, PCRM va trebui sa stranga 200.000 de semnaturi de la cetateni cu dreptul de vot pentru a fi initiat acest referendum.
