de Razvan Iorga | apr. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Un nou incident s-a petrecut, joi, la Vadul lui Voda, acolo unde trupele de „pacificatori” de pe Nistru au provocat populatia locala printr-o serie de masuri in acest punct de control. Motivul nemultumirii cetatenilor este faptul ca militarii au reinstalat barierele si blocurile de beton la punctul de trecere. Potrivit Info-Prim Neo, Presedintele raionului Dubasari, Grigore Policinschi, a declarat: „A fost o provocare din partea fortelor transnistrene, care au incercat sa instaleze baraje la postul de pacificare respectiv. Au intervenit localnicii, inclusiv lucratorii din cadrul Consiliului raional Dubasari si colaboratorii de politie, au fost intreprinse masuri pentru a fi scoase imediat aceste baraje. Militarii de acolo au opus insa rezistenta”. insa nimeni nu a avut de suferit in altercatie, iar situatia este monitorizata. Totodata, Anatol Croitoru, presedintele Asociatiei de Cultura si Drept „Transnistria” a declarat ca ”pacificatorii au incercat sa instaleze blocuri si stalpi de beton, iar dupa o ora, in urma unor interventiei a politistilor moldoveni, acestea au fost scoase”, potrivit arena.md. Acesta a mai precizat cu toate ca la fata locului sunt cu zece pacificatori rusi mai mult decat de obicei si se mai afla o masina militara cu prelata in care nu se stie ce este, situatia la postul de pacificare este calma. In data de 1 ianuarie, la postul de pacificare de la Vadul lui Voda un tanar de 18 ani din satul Parata, Dubasari, a fost ranit mortal de catre un militar rus. Ca rezultat, dupa mai multe proteste ale locuitorilor din satele invecinate, de la postul de pacificare au fost inlaturate barajele metalice si blocurile de beton de pe partea carosabila.
de Anatol Terzi | apr. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Unirii, organizaţie recent înfiinţată, care promovează unirea Republicii Moldova cu România, va propune guvernului de la Chişinău să declare data de 16 mai, atunci când Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus, drept zi de doliu „în semn de profundă compasiune pentru victimele ocupaţiei Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812”.
Consiliul Unirii propune ca în această zi drapelul să fie coborât în bernă, iar în toate bisericile să se desfăşoare servicii divine pentru pomenirea victimelor ocupaţiei ţariste. Guvernul de la Chişinău nu a comentat deocamdată această iniţiativă.
O iniţiatvă similară a a vut, la în ceputulu lunii aprilie şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova. „Românii din Basarabia, fiind parte componentă a poporului român, au dreptul să se afle împreună cu întreaga naţiune de la care au fost smulşi cu forţa armelor acum două secole”, se spune în declaraţia Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, citată de Radio Chişinău.
Prin Tratatul de pace de la Bucureşti din 16 (28) mai 1812, încheiat între Imperiul Otoman şi Imperiul Rus, partea de răsărit a Principatului Moldovei a fost anexată de către Rusia ţaristă, încălcându-se atât angajamentele părţii suzerane, cât şi a celei protectoare. Acest rapt a întrerupt procesul de dezvoltare firească în cadrul etnic şi cultural românesc a populaţiei din stânga Prutului, prin impunerea unui model străin de dezvoltare.
Timp de peste un secol, autorităţile ţariste au promovat între Prut şi Nistru o politică de izolare etnică şi culturală, de deznaţionalizare şi rusificare, ceea ce a împiedicat participarea plenară a Basarabiei la procesul de modernizare şi dezvoltare naţională pe care l-a traversat poporul român alături de celelalte popoare din Europa.
Ca urmare a dezmembrării Imperiului ţarist şi în baza dreptului istoric şi de neam, precum şi a dreptului popoarelor la autodeterminare, Basarabia s-a desprins de Imperiul Rus, prin crearea, la 2 decembrie 1917, a Republicii Democratice Moldoveneşti, prin proclamarea Independenţei la 24 ianuarie 1918 şi, prin votul Sfatului Ţării din 27 martie 1918, s-a unit cu România.
de Anatol Terzi | apr. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul guvernului României a donat miercuri un lot de 20 de calculatoare liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” de la Tiraspol.
Ceremonia a avut loc în sediul primăriei municipiului Chişinău. Prezenţa DRP la Chişinău demonstrează interesul legitim pe care statul român îl are pentru toţi vorbitorii de limbă română, indiferent unde se află, a declarat şeful instituţiei, Eugen Tomac. „Statul român va continua politica de protejare şi de susţinere a identităţii româneşti indiferent unde sunt etnici români. Nu vrem decât ca mesajul nostru să fie înţeles foarte limpede şi corect – ne apărăm conaţionalii noştri indiferent unde locuiesc. Este regretabil că mai există locuri în care cetăţenii vorbesc în şoaptă în limba română”, a declarat Eugen Tomac.
Şi senatorul Viorel Badea, preşedintele comisiei pentru românii de pretudindeni din Senat a calificat gestul DRP drept un „episod extrem de important în ceea ce priveşte susţinerea identităţii româneşti pe malul stâng al Nistrului”.
Directorul Liceului „Lucian Blaga”, Ion Iovcev a vorbit despre condiţiile grele în care activează şcolile cu predare în limba română din stânga Nistrului, menţionând însă că în pofida acestora, cele opt instituţii de învăţământ au demonstrat verticalitate şi că îşi iubesc limba, istoria şi neamul.
Copiii de la liceul „Lucian Blaga” au mulţumit pentru donaţie cu cântece pascale şi patriotice. În regiunea de est a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist pro-rus funcţionează opt instituţii şcolare cu predare în limba română, care însă au fost supuse mai multor presiuni din partea autorităţilor neconstituţionale.
de Anatol Terzi | apr. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Partidul Liberal din Republica Moldova a cerut miercuri guvernului să nu accepte vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin, numit recent şi ca reprezentant al Kremlinului pentru Transnistria, şi să nu recunoască mandatul acestuia.
Prim-vicepreşedintele formaţiunii, Ion Hadârcă a remarcat într-o conferinţă de presă că Dmitri Rogozin a fost numit reprezentant pentru Transnistria în aceeaşi zi în care au fost numiţi şi reprezentanţii pentru cele două regiuni secesioniste Osetia de Sud şi Abhazia, care au fost recunoscute anterior de Federaţia Rusă. Aceste acţiuni, potrivit lui Hadârcă, ar putea însemna un prim pas în recunoaşterea Transnistriei de către Federaţia Rusă.
El nu a exclus că numirea oficialului rus să aibă legătură şi cu „dezgheţarea” relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, „or, Dmitri Rogozin este cunoscut pentru retorica sa de forţă”, a declarat Ion Hadârcă.
Rogozin si alipirea Transnistriei la Rusia
„Partidul Liberal apreciază decizia preşedintelui Federaţiei Ruse drept un gest care e la limita amestecului în treburile interne ale Republicii Moldova, sfidează integritatea sa teritorială în frontierele recunoscute de toate statele lumii, inclusiv de Federaţia Rusă, şi aduce o gravă atingere suveranităţii Republicii Moldova asupra teritoriului din stânga Nistrului”, potrivit acestuia.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat acum două săptămâni pe Dmitri Rogozin reprezentantul său special pentru Transnistria, ceea ce a provocat critici în mediul politic şi în societatea civilă din Republica Moldova. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de această decizie, menţionând că nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile moldoveneşti. Rogozin s-a raportat ironic la reacţia Chişinăului, remarcând într-o postare pe Twitter: „Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”.
Presa de la Chişinău a publicat şi citate dintr-o carte a lui Dmitri Rogozin scrisă în anul 2006, în care acesta se declara un adept al alipirii regiunii secesioniste din estul Republicii Moldova la Federaţia Rusă. Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO, s-a remarcat anul trecut şi printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă. El urmează să întreprindă prima vizită de lucru în Republica Moldova în perioada 16-17 aprilie.
Declaraţia Partidului Liberal
La 21 martie a.c., preşedintele Federaţiei Ruse, prin decret prezidenţial, l-a numit pe viceprim-ministrul Dmitri Rogozin, responsabil de complexul militar-industrial şi de complexul apărării, reprezentantul său special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin este cunoscut pentru faptul că a participat deosebit de activ, ca voluntar, la agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Republicii Moldova din anul 1992, încheiată prin semnarea Acordului de pace Elţin-Snegur.
Titulatura oficială a dlui Rogozin, din care se remarcă flagrant lipsa vreunei menţiuni de apartenenţă a Transnistriei la Republica Moldova, denotă faptul că Federaţia Rusă nu tratează raioanele din stânga Nistrului ca parte integrantă a Republicii Moldova, ci ca pe un teritoriu aflat sub jurisdicţia rusă. Mai mult, numirea prin decretele nr. 319 din 21 martie a.c. şi nr. 305 din 16 martie a.c. a unor reprezentanţi speciali similari pentru Osetia şi Abhazia doreşte să sugereze nu numai o paralelă cvazi-perfectă între situaţiile celor trei regiuni separatiste, ci şi o abordare egală din partea autorităţilor ruse: nerecunoaşterea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a suveranităţii sale asupra Transnistriei, la fel ca şi în cazul altor regiuni separatiste, sprijinite de Federația Rusă pe toate căile: militar, financiar, energetic etc.
Pornind de la cele sus-menţionate, Partidul Liberal apreciază decizia preşedintelui Federaţiei Ruse drept un gest care e la limita amestecului în treburile interne ale Republicii Moldova, sfidează integritatea sa teritorială în frontierele recunoscute de toate statele lumii, inclusiv de Federaţia Rusă, şi aduce o gravă atingere suveranităţii Republicii Moldova asupra teritoriului din stânga Nistrului.
Partidul Liberal consideră că, atât timp cât viceprim-ministrul rus poartă titulatura de „reprezentant special pentru Transnistria”, Guvernul nu trebuie să recunoască mandatul acestuia şi să respingă vizitele sale pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în Transnistria.
Partidul Liberal solicită Guvernului să întreprindă demersurile necesare pe lângă conducerea Federaţiei Ruse în scopul de a o determina să reconsidere titulatura „reprezentantului special pentru Transnistria” în spiritul tratatelor şi acordurilor bilaterale semnate, precum şi să precizeze cu exactitate mandatul şi împuternicirile sale.
de Razvan Iorga | apr. 11, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Jurnalistul rus Eduard Baghirov, acuzat ca ar fi pus la cale violentele de la 7 aprilie 2009, a afirmat ca toate declaratiile pe care le-a facut in inregistrarea video aparuta la 7 aprilie 2009 sunt doar minciuni, adaugand ca totul a fost o farsa, relateaza PRO TV Chisinau. „stiind ca sunt nevinovat, am hotarat sa glumesc un pic. Fac deseori acest lucru. Pot spune minciuni cu virtuozitate, asa mi-e meseria: sa alcatuiesc istorii. Dar va asigur ca patru luni in puscaria voastra imputita este o rasplata suficienta pentru orice gluma”, scrie Baghirov pe blogul sau. „Opriti-va odata, va spun, deja nu mai este amuzant. Deja si mie mi-e rusine pentru voi. Lasati-l in pace pe aceste nefericit Tkaciuk, chiar daca este un mincinos, noi intr-adevar nu ne cunoastem. N-am facut niciun fel de revolutii cu el si nici el cu mine”, subliniaza Baghirov. Potrivit unui filmulet anonim aparut vineri pe Internet, deputatul comunist Mark Tkaciuk, care in perioada evenimentelor din 2009 era consilier prezidential, ar fi planificat minutios „operatiunea” 7 aprilie pentru a discredita opozitia de atunci si tineretul. Tkaciuk i-ar fi promis bloggerului rus jumatate de milion de dolari pentru a scoate tinerii in strada. Baghirov a povestit pentru un post de radio din Rusia ca el si echipa sa s-au stabilit la Chisinau inca din 2008, pentru a pune la cale operatiunea. „Sunt un anticomunist infocat, de aceea, cand a venit vorba sa particip la inlaturarea regimului comunist, am acceptat bucuros sa ma implic. (Vladimir) Voronin nu stia pe atunci ca isi sapa singur groapa”, a declarat Baghirov. „Revolutia din R.Moldova nu a fost comandata din Rusia, ci din R.Moldova, de Tkaciuk. De la inceput am avut instructiunea: fara cadvre. Eu mi-am organizat baietii. Ei au trait un an si jumatate acolo, s-au adaptat, unul a vrut sa se casatoreasca”, povesteste el. „Din cate stiu, Romania nu a fost implicata, totul s-a facut din interior”, precizeaza bloggerul rus. Deoarece nu a primit toata suma, Baghirov sustine ca s-a hotarat sa dezvaluie actiunile lui Tkaciuk.
de Razvan Iorga | apr. 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Procuratura Generala a Republicii Moldova au incheiat miercuri un Acord de cooperare judiciara bilaterala, care constituie un instrument suplimentar in scopul destructurarii grupurilor infractionale transfrontaliere. Acordul are ca scop cooperarea directa intre autoritatile judiciare semnatare, pentru abordarea comuna si eficienta a luptei impotriva criminalitatii organizate si terorismului. Procurorii DIICOT vizeaza cooperarea judiciara internationala in materie penala cu autoritatea judiciara partenera din Republica Moldova, cu predilectie in materia combaterii terorismului, traficului de fiinte umane, traficului de droguri, contrabandei comise in grup organizat si a celorlalte forme de criminalitate organizata, care se manifesta in ambele state. Acordul privind cooperarea directa a DIICOT cu Procuratura Generala a Republicii Moldova reprezinta un instrument suplimentar utilizat in scopul destructurarii grupurilor infractionale organizate transfrontaliere, garantand schimbul constant de date, informatii operative, precum si de aspecte vizand legislatia si jurisprudenta relevante in domeniile de interes comun.
